Radu Pavel Gheo, 'Numele mierlei' (2008)

Am aflat acum cîteva zile de pe blog-ul unui prieten, Radu Pavel Gheo (blog pe care îl puteţi citi şi dumneavoastră la adresa: http://www.supliment.polirom.ro/gheoland/), că i-a apărut o nouă carte, Numele mierlei. Prin urmare, ieri am cumpărat cartea, aseară am citit-o, iar astăzi aş dori să vă spun cîte ceva despre ea.

Volumul cuprinde cincizeci de schiţe despre realitatea contemporană românească, grupate în cinci secţiuni pe care autorul le-a intitulat "LP". Astfel, schiţele sînt grupate tematic, ca piesele dintr-un album muzical concept, sub titluri precum "LP1 - Cotidiana" sau "LP2 - Balcanice". Deşi Gheo m-a asigurat că toate aceste schiţe sînt imaginare, am observat că de realitatea cotidiană nu le desparte decît grosimea unei umbre.

Numele mierlei se remarcă prin concizia schiţelor, prin expertiza cu care autorul foloseşte subdialectele limbii române, prin relevanţa subiectelor alese şi prin uşurinţa cu care poate fi citit. (Eu, unul, l-am parcurs în patru ore.) De obicei, uşurinţa lecturii arată că o carte a fost scrisă cu dificultate şi că autorul s-a străduit s-o rescrie şi s-o revizuiască.

În amestecul de dramă, umor şi amărăciune al textelor, răzbate foarte des la suprafaţă (la fel ca în cartea lui Mike Ormsby, Grand Bazar România) faptul că autorul, cu atenţie de reporter, a observat realitatea dimprejur şi le-a servit cititorilor nişte felii de viaţă foarte atent selectate. Ca şi celelalte volume ale lui Gheo pe care le-am citit pînă acum, Numele mierlei a meritat pe deplin timpul şi banii. V-o recomand cu căldură.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina neoficială de web la adresa: http://www.geocities.com/themaddancinggod/Indexr.htm . Lectură plăcută!)