Țesătorul... printre stele

 În această seară, 1 februarie 2021, la ora 21.30, pe postul Radio România Actualități, voi fi invitat la emisiunea "Printre stele", realizată și prezentată de către domnul Alexandru Mironov. Printre altele, vom discuta despre cel mai recent volum al meu, Motorul de căutare, dar și despre roul literaturii științifico-fantastice în cultura contemporană. Vă doresc audiție plăcută.

Mi-a apărut cea de-a opta carte

Pe 21 noiembrie 2015, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, editura Crux Publishing a lansat patru noi volume în prezenţa autorilor. Pe lângă romane de Ciprian Mitoceanu şi Răzvan T. Coloja, cu aceeaşi ocazie au apărut o antologie de literatură fantastică, Metamorfoze, îngrijită de Andreea Sterea şi Oliviu Crâznic, respectiv primul volum din seria steampunk "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate" a subsemnatului.

Evenimentul a fost prezentat de editoarea Andreea Sterea, care a venit într-o costumaţie pe măsură. Dumneaei a prezentat invitaţii, apoi i-a dat cuvântul domnului Alexandru Mironov.

Domnul profesor Mironov a vorbit despre schimbarea de direcţie tematică şi stilistică în proza subsemnatului, de la viitoruri apropiate, distopice, la literatură fantastică umoristică. Totodată, cu farmecul său inimitabil, vorbitorul a evocat unele dintre personajele şi evenimentele din Delirul încapsulat.

În continuare, colegul meu scriitor Oliviu Crâznic a definit pentru beneficiul celor prezenţi subgenul literar steampunk. De asemenea, dumnealui a amintit despre prima mea proză steampunk, "Legiune", apărută în 2004, şi despre unele schiţe umoristice pe care le-am publicat de-a lungul anilor.

A urmat domnul Dan Doboş, autorul popularei trilogii ştiinţifico-fantastice "Abaţia". Dumnealui m-a onorat, remarcând că întreaga sa familie a citit şi apreciat romanul meu Anul terminal, după care a prezentat unele niveluri de lectură şi interpretare ale volumului ce se lansa.

La rândul meu, le-am povestit celor de faţă câte ceva despre maniera în care am descoperit şi îndrăgit subgenul steampunk, respectiv despre procesul de creaţie al "Cărţii cu scoarţe de argint, ferecate". Fireşte, nu putea lipsi nici agenda Paperblanks cu coperte filigranate în argint, un cadou primit de la bunul meu prieten Tudor Popa şi o sursă de inspiraţie.

M-a bucurat prezenţa în public a unor colegi din generaţia literară '90, precum Ovidiu Petcu, Michael Haulică şi Ionuţ Bănuţă. Am apreciat participarea la lansare a unor tineri scriitori din Secţia 14, ca Andrei Duduman, Adrian Poenaru, Octavian Giulvezan şi Alexandru Max Orbescu. Au fost de faţă prieteni vechi, ca Liliana Bujor, Mary-Jane Rădulescu, Răzvan Stoica şi Liviu Moldovan. De asemenea, au ţinut să fie prezenţi colegi de la cenaclul Wolf's Pack, precum organizatorul şi moderatorul Lucian Cristian Oancea, Daniela Mironov-Bănuţă, Cristina Ghidoveanu şi Mihai Petreşteanu - oameni care, de-a lungul anilor, m-au încurajat să duc la bun sfârşit acest proiect literar.

Nu în ultimul rând, am avut plăcerea să-i felicit personal pentru contribuţia lor la acest proiect foarte reuşit atât pe editorii Andreea Sterea şi Şerban Andrei Mazilu, cât şi pe artistul grafic Vladimir Belciug, respectiv pe tehnoredactorul Olivian Saldinger. Faptul că Delirul încapsulat există şi are o prezentare de excepţie li se datorează în cea mai mare parte.

A urmat o sesiune de autografe, iar la sfârşitul zilei am aflat, cu oarecare surprindere, că în tot standul mai rămăsese... un singur exemplar din volumul proaspăt lansat. Dintre cărţile pe care le-am publicat până în prezent, Delirul încapsulat a avut cea mai de succes lansare - succes datorat în bună măsură muncii asidue de promovare pe care, în săptămânile care au precedat evenimentul, au depus-o editorii Andreea Sterea şi Şerban Andrei Mazilu, respectiv colegul meu scriitor Oliviu Crâznic. De aceea, ţin să le mulţumesc şi pe această cale pentru eforturile depuse.

Fireşte, pentru beneficiul celor care şi-ar fi dorit să participe la acest eveniment, însă nu au avut posibilitatea, editura Crux Publishing va organiza o a doua lansare în cursul lunii ianuarie. Despre acel eveniment veţi afla detalii la momentul potrivit la Ţesătorul. Până atunci, vă reamintesc că volumul Delirul încapsulat poate fi comandat online de pe site-ul editurii Crux Publishing.

P. S. Îi mulţumesc domnişoarei Mary-Jane Rădulescu pentru permisiunea de a ilustra acest articol cu instantaneele pe care dumneaei le-a surprins la lansare. 

O invitaţie la o lansare

Dragi prieteni, vă invit sâmbătă, 21 noiembrie, la lansarea celei de-a opta cărţi a subsemnatului, Delirul încapsulat. Este primul volum din seria steampunk fantasy intitulată "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate". Lansarea urmează să aibă loc la Pavilionul Expoziţional Romexpo, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, la standul editurii Crux Publishing (stand 108), la ora 15.00. Volumul va fi prezentat de domnii scriitori Alexandru Mironov, Dan Doboş şi Oliviu Crâznic.

Delirul încapsulat apare în condiţii de excepţie, cu o copertă creată de artistul grafic Vladimir Belciug după o idee a editoarei Andreea Sterea. Pe prima copertă, în medalion, veţi găsi o imagine realizată de fotografa poloneză Aneta Pawska, având în prim-plan pe fotomodelul Silverrr. Portretul autorului, pe coperta a patra, a fost realizat de Vladimir Belciug.

Vă informez totodată că, până pe data de 20 noiembrie, Delirul încapsulat poate fi precomandat de pe site-ul editurii Crux Publishing cu o reducere promoţională de 25% faţă de preţul din librării. Pentru detalii, daţi clic aici.

Vă aştept cu plăcere la lansare şi vă anunţ că am început de ceva vreme să scriu poveştile din următorul volum al seriei.

Marian Truţă (redactor-şef), "Almanah Anticipaţia 2015" (2014)

Pe 22 noiembrie 2014, la Târgul de Carte Gaudeamus, am asistat la lansarea Almanahului Anticipaţia 2015 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014), după cum v-am relatat aici. Cu aceeaşi ocazie, prin amabilitatea domnişoarei Alexandra Florescu şi a domnului Marian Truţă, am primit un exemplar de autor. L-am parcurs cu oarecare întârziere. Şi iată ce am aflat:

Această ediţie a almanahului începe cu un editorial al directorului de onoare, Alexandru Mironov, intitulat "Coloana a V-a. Mărturisiri complete". Urmează un articol de Cătălin Badea-Gheracostea, "Personaje în proza fantastică românească - o trecere de la numele goale la o nouă substanţă", cu studii de caz pe lucrări ale unor autori români contemporani reprezentativi.

Apoi, Cristian Tamaş ne oferă un grupaj Philip K. Dick în care veţi găsi un articol al scriitorului american, "Cine este scriitor de SF?", precum şi un studiu al scriitorului polonez Stanislaw Lem, "Un vizionar printre şarlatani", şi o povestire de Philip K. Dick, "Navetistul", în traducerea lui Cristian Lăzărescu.

Urmează un prim grupaj de proză românească, cu povestiri de Aurel Cărăşel, Cristian M. Teodorescu, Mircea Liviu Goga şi Rodica Bretin. Tot în această secţiune veţi găsi şi o povestire de-a subsemnatului, "Pălărierul", din proiectul literar "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate".

Veţi găsi în continuare două texte străine: "Dacă tu ai fi fost dinozaur, iubite" de Rachel Swirsky şi "Poveştile cu selkie sunt pentru păguboşi" de Sofia Samatar, ambele în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Trebuie menţionat că cea dintâi dintre ele a primit Premiul Nebula pentru schiţă în 2014, pe când cea de-a doua a fost nominalizată la Premiul Hugo.

O a doua secţiune de proză românească conţine nuvela "Cathy Blue" de Mircea Opriţă şi povestirea "Ultima cursă a lui Kitty Claire" de Dănuţ Ungureanu. Ambele texte au un pronunţat parfum de nostalgie.

Tot un fel de nostalgie emană şi din "Dosar Alexandru Ungureanu", în care veţi găsi o prezentare a regretatului autor băcăuan, un capitol, "Nesfârşita maşină", din romanul modular Marele Prag şi, mai degrabă decât "Artele marţiale moderne" sau "Artele marţiale moderne II" de Alexandru Ungureanu, puteţi citi "Artele marţiale moderne III" de... Radu Hallipa.

A treia secţiune de proză românească conţine o povestire horror a colegului meu, Oliviu Crâznic, intitulată "Întoarcerea în moarte". Cu toate că tema morţilor-vii nu se numără printre preferatele mele, am remarcat stilul îngrijit al povestirii şi minuţiozitatea cu care autorul a dozat suspansul şi atmosfera din text.

Alt grupaj de proză străină ne oferă, tot în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu, încă două texte premiate. "Doamna astronaut de pe Marte" de Mary Robinette Kowal, respectiv "Stelele care aşteaptă" de Aliette de Bodard. Cea dintâi a primit Premiul Hugo pentru povestire în 2014, iar cea de-a doua - Premiul Nebula pentru nuvelă în 2014. Dealtfel, "Stelele care aşteaptă" revizitează un univers space opera fascinant cu care cititorii români s-au întâlnit deja într-o povestire din CPSF 08, "Naşterea navei".

O a patra secţiune de proză românească ne aduce povestiri de Doru Stoica, Viorel Pîrligras, Irving T. Creve şi Silviu Genescu. Dintre acestea, "Clona-mi-aş" m-a amuzat, iar "Entitaet" mi s-a părut foarte ambiţioasă ca viziune şi execuţie.

Spre final, veţi găsi două articole de Dodo Niţă, respectiv de Monica Andronescu, şi o ultimă povestire de Roxana Brînceanu.

Pe ansamblu, faţă de Almanah Anticipaţia 2014, am remarcat unele progrese, unele menţineri ale calităţii şi câteva mici derapaje.

De bun augur mi s-a părut includerea unor texte premiate la nivel mondial, precum şi diminuarea numărului de fragmente de roman din sumar.

Am apreciat în egală măsură menţinerea prezentării grafice de excepţie - şi aici o felicit pe Magda Bitay.

Dintre derapaje, pe lângă unele mici scăpări de redactare literară, cu care din păcate ne-am obişnuit de câţiva ani încoace, m-am distrat când am găsit presărate prin povestirea lui Silviu Genescu pasaje colorate extrase din textul Roxanei Brînceanu - la paginile 220, 223 şi 224. Dar, în ciuda micilor neajunsuri, această ediţie a almanahului a marcat un progres clar faţă de Almanah Anticipaţia Atlantykron 25. 

Pe de altă parte, am o bănuială persistentă că, din punctul de vedere al calităţii textelor, CPSF a ajuns să depăşească Almanah Anticipaţia. Pentru a verifica, am început să parcurg cîteva numere recente ale Colecţiei. Dar despre asta vom discuta cu alt prilej...

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Marian Truţă (redactor-şef), "Almanah Anticipaţia Atlantykron 25" (2014)

La jumătatea lunii august 2014, prin amabilitatea domnului Marian Truţă, am primit un exemplar din ediţia specială a Almanahului Anticipaţia - Atlantykron 25 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs cu oarecare încetineală. Şi iată ce am aflat:

Editorialul îi aparţine directorului de onoare al Almanahului Anticipaţia, Alexandru Mironov, şi se intitulează "Pagini din Enciclopedia Galactică - De-a lungul poveştii". Urmează o amplă serie de articole semnate de Aurel Cărăşel, dintre care amintesc "Atlantykron - localizare geografică", "Atlantykron, istoria unei tabere, 1990 - 2001" şi "Atlantykron, istoria unei academii, 2002 - 2013". La secţiunea de nonficţiune mai contribuie, între alţii, Dan Milici, Mihaela Muraru-Mândrea, Marian Truţă şi Andi Garagea.

Cum nonficţiunea ocupă majoritatea paginilor almanahului, pentru ficţiune au rămas relativ puţine file. Au contribuit cu schiţe şi povestiri Alina Dragomir, Aurel Cărăşel, Dan şi Lucian Merişca, George Ceauşu, Ovidiu Petcu, Marian Truţă, Don Simon, Marian Irimia, Sebastian A. Corn şi alţii. La aceeaşi secţiune veţi găsi povestiri semnate de Roberto Quaglia şi Ian Watson, Norman Spinrad, Joe Haldeman şi Robert Sheckley.

Pe ansamblu, această ediţie specială a Almanahului Anticipaţia mi-a lăsat o impresie ambivalentă. Pe de o parte, prezentarea grafică a fost la fel de bună precum cea din Almanah Anticipaţia 2014 (şi aici aş dori să o felicit pe responsabila de design, Magda Bitay). Tot o bună impresie creează şi coperta realizată de artistul grafic Tudor Popa.

Pe de altă parte, aş fi preferat mai multă ficţiune de la cei care s-au perindat într-un sfert de veac prin tabăra şi academia de vară Atlantykron  şi mai puţină nonficţiune. Paradoxal, spaţiul amplu dedicat articolelor duce la restrângerea publicului căruia i se adresează această ediţie a almanahului - căci probabil numai pasionaţii care au participat la Atlantykron ani în şir vor dori să petreacă timp citind toate materialele dedicate taberei şi academiei de vară.

Din fericire, pentru publicul cititor larg a apărut Almanah Anticipaţia 2015. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Mi-a apărut cea de-a şaptea carte

Sâmbătă, 22 noiembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus desfăşurat la Pavilionul Expoziţional Romexpo, au avut loc mai multe evenimente care m-au bucurat.

La ora 12.30, la standul Editurii Nemira, s-a lansat Almanah Anticipaţia 2015, în cuprinsul căruia veţi găsi şi o povestire a subsemnatului, "Pălărierul". Au vorbit la lansare domnişoara Alexandra Florescu, reprezentantă pentru relaţii cu publicul a Editurii Nemira, domnul Alexandru Mironov şi domnul Marian Truţă, redactorul-şef al acestei ediţii. În discursul său, domnul Mironov a spus nişte frumoase cuvinte de apreciere la adresa romanului meu Anul terminal şi ţin să îi mulţumesc pe această cale.

La acelaşi stand, la ora 13.00, a avut loc lansarea volumului Basmania: Răspântia gândurilor de Valentin Nicolau. Au luat cuvântul domnişoara Alexandra Florescu, autorul Valentin Nicolau şi artistul grafic Tudor Popa. Din volum au citit actorii Coca Bloos şi Marius Manole. (Având în vedere că Basmania este un volum de colecţie, voi trata în detaliu despre el într-un articol viitor.)

La ora 16.30, la standul Editurii Tracus Arte s-a lansat antologia Istorii alternative îngrijită de regretatul Ştefan Ghidoveanu. Evenimentul a avut loc cu concursul doamnei Cristina Ghidoveanu şi a domnului Cătălin Badea-Gheracostea. (În cuprinsul acestei antologii veţi găsi una dintre povestirile mele la care ţin foarte mult, "Legiune".)

În fine, la ora 17.00, la Standul Autorilor Independenţi, domnii Mugur Cornilă şi George Lazăr au găzduit lansarea unor volume de la Millennium Books. Astfel, s-au lansat ediţia a doua a antologiei Dincolo de noapte, în prezenţa antologatorului Oliviu Crâznic, ediţia a doua extinsă a volumului Transfer în prezenţa autorului Michael Haulică şi monografia O introducere în opera lui Liviu Radu a subsemnatului.

La lansare au vorbit domnul Mugur Cornilă, editorul Horia Nicola Ursu, colegul meu scriitor Oliviu Crâznic (care a spus nişte lucruri foarte frumoase despre domnul Liviu Radu şi despre mine). Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, a vorbit Ţesătorul.

M-a bucurat participarea la eveniment a unor personalităţi din SF-ul românesc. Pe lângă cei menţionaţi anterior, i-aş aminti pe Cristina Ghidoveanu, Viorel Pîrligras, Dodo Niţă şi Ovidiu Petcu. De asemenea, m-au onorat cu prezenţa participanţii la atelierul de scriere creativă organizat de Revista de Povestiri, precum şi foste colege şi foste studente de la Universitatea Spiru Haret.

Această lansare a marcat în mod fericit aniversarea domnului Liviu Radu (pe 20 noiembrie) şi împlinirea a şapte ani de existenţă a blogului Ţesătorul (pe 29 noiembrie). 

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 19" (2014)

Ieri am primit de la domnul redactor-şef Marian Truţă un exemplar din numărul 19 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). Azi l-am citit.

Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Acest număr al CPSF se deschide cu un articol scris de domnul Alexandru Mironov în amintirea regretatului Mihail Grămescu şi intitulat "Umbra tigrului". E un text concis, dar intens, în care sunt trecute în revistă amintiri personale despre lucrări importante şi episoade-cheie din viaţa autorului recent dispărut.

Piesa de rezistenţă a numărului 19 o reprezintă însă o povestire de Alastair Reyonlds intitulată "Un spion pe Europa". Plasată într-un viitor îndepărtat, postuman, povestirea tratează despre misiunea unui agent secret, Marius Vargovic, de a recupera o mostră dintr-un material avansat de la o "cârtiţă" de pe Europa. Textul e captivant, tehnologia cu care operează personajele e fascinantă, iar intriga are câteva surprize complet neaşteptate. Traducerea Mirunei Avram este rezonabil de bine făcută, însă unele stângăcii apărute ici şi colo ar fi putut fi îndreptate de redactorul literar.

Tot o misiune secretă are şi protagonistul-narator din povestirea "MMXI" de Silviu Genescu - dar nu în spaţiu, ci în timp. Pe măsură ce misiunea acestuia se derulează, istoria secolului al douăzecilea se schimbă sub ochii săi şi ai cititorilor, iar lumea noastră alunecă într-o realitate paralelă. M-am bucurat să constat că domnul Genescu şi-a revenit în formă şi a scris un text îngrijit stilistic şi memorabil ca premisă.

David Brin contribuie la acest număr al revistei cu "Controlul realităţii" - o schiţă pe tema lumii-ca-vis, sau, dacă preferaţi, a lumii-ca-realitate-virtuală. Scrisă şi publicată în anul 2000, schiţa face referiri la un viitor în care destui cetăţeni preferă să stea în simulări computerizate ale sfârşitului de mileniu decât să aibă de-a face cu realitatea epocii lor.

Cristian M. Teodorescu ne oferă în schimb o povestire de mare întindere, "Puiu Hodorogea", în care anticipează dezmembrarea României şi asimilarea teritoriilor româneşti de statele vecine. Pe acest fundal are loc abrutizarea românilor, iar personajul principal, Puiu Hodorogea, este exploatat de diverse persoane veroase, începând chiar cu tatăl său, pentru că are un talent cu totul special. Mărturisesc că mi-a venit greu să parcurg acest text din cauza violenţelor verbale şi fizice presărate în intrigă.

Pe ansamblu, numărul 19 din CPSF a respectat înaltul nivel calitativ stabilit de câteva luni încoace. Am remarcat ilustraţia copertei realizată de artistul grafic Tudor Popa, în ton cu povestirea lui Alastair Reynolds. (Dealtfel, dacă doriţi, puteţi comanda online un exemplar din revistă aici.) În ceea ce mă priveşte, aştept cu interes CPSF 20-21, iar până va apărea acela intenţionez să parcurg ediţia specială a Almanahului Anticipaţia Atlantykron 25. Dar despre acel almanah am să vă relatez cu altă ocazie.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 14" (2014)

În februarie 2014 am primit de la Editura Nemira un set promoţional de cărţi, printre care şi numărul 14 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. Am parcurs acest număr al revistei în iunie 2014. Şi iată ce am aflat:

Domnul Alexandru Mironov evocă, în articolul "Cenaclurile SF şi Meteoritul de aur", figura regretatului scriitor Octavian Sava, cel care a inaugurat prima serie a Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice. Articolul este emoţionant pentru că aminteşte membri marcanţi ai mişcării literare SF din România de ieri şi de azi - dar şi pentru că se încheie cu ultimul mesaj al domnului Sava, un bun-rămas de neuitat.

Apoi, revista cuprinde o povestire de Gardner Dozois, "Aducător de pace", apărută iniţial în 1983 şi oferită publicului cititor român în traducerea domnului Mihai-Dan Pavelescu. În viitorul apropiat imaginat de scriitorul american, încălzirea globală a dus la topirea calotelor glaciare şi la creşterea necontrolată a nivelului oceanului planetar. Una dintre consecinţe este inundarea zonelor de coastă în Statele Unite continentale şi colapsul civilizaţiei americane. Iar grupările religioase fundamentaliste recurg la metode neobişnuite (şi nemiloase) pentru a potoli furia apelor.

Ştefana Czeller evocă în "Smulge-ţi inima, copile!" un viitor apropiat încă şi mai decăzut, brutal şi nemilos decît Gardner Dozois. Mărturisesc că violenţa intrigii a făcut textul greu de parcurs pînă la capăt.

"Cursa înarmărilor" de Arthur C. Clarke este o schiţă clasică, cu poantă, apărută iniţial în 1954 şi tradusă de acelaşi Mihai-Dan Pavelescu. Într-o versiune domestică, britanică, a poveştilor gogonate americane, un personaj le relatează altora într-un local de provincie cum a construit recuzită pentru un serial SF de televiziune... şi unde s-a ajuns.

Domnul Mircea Opriţă contribuie la sumarul acestui număr cu articolul "Doctrină insolită şi fantastic literar", dedicat operei lui Victor Kernbach. De remarcat ampla documentare a articolului, concizia exprimării, claritatea expunerii şi urmărirea temelor atît în lucrările literare cît şi în cele de non-ficţiune ale autorului prezentat.

Ultimul text din acest număr este o povestire de Victor Kernbach, "Paradoxul dublurii" - o poveste meditativă despre călătorii în timp, paradoxuri, consecinţe nebănuite şi manipulare. Alături de schiţa lui Arthur C. Clarke, este unul dintre textele literare mai atractive din CPSF 14.

Pe ansamblu, acest număr al revistei mi s-a părut mai bine îngrijit ca redactare literară decît altele, destul de atrăgător din punct de vedere vizual, bine tehnoredactat şi variat tematic. Ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Ana Antonescu (redactor-şef), "CPSF 09" (2013)

În ultima decadă a lunii septembrie 2013, de la Librăria Nemira din centrul Capitalei, am cumpărat cîteva numere din CPSF Anticipaţia. Pe cel de-al nouălea, ultimul îngrijit în calitate de redactor-şef de doamna Ana Antonescu, l-am parcurs în martie 2014.

Şi iată ce am aflat:

Povestirea lui Paul Di Filippo, "Femaville 29", pleacă de la premise plauzibile (oraşe de coastă americane devastate de un val de maree catastrofal), însă virează într-o direcţie nebănuită. Protagonistul-narator este un poliţist măcinat de o traumă din trecut. Intriga se dezvoltă interesant, cu scene bine decupate, surse de conflict şi tensiune, dar şi raze de speranţă, însă încheierea duce totul în fantastic. Într-o oarecare măsură, efortul copiilor de a reconstrui/ reimagina oraşul lor pierdut sub forma unor construcţii în nisip mi-a amintit de lucrarea de nonficţiune Sandwork expresiv pe care am citit-o în urmă cu cîteva luni.

Urmează un text de Felix Aderca, "Oraşul cu inima de foc", extras din romanul interbelic al acestuia Oraşele scufundate, republicat recent la Editura Nemira. Deşi plasat într-un decor de oraşe submarine, conflictul din text, între muncitori abrutizaţi şi o elită ce pare să fi pierdut legătura cu realitatea înconjurătoare, aminteşte de filmul Metropolis, foarte influent în perioada în care a apărut prima ediţie a romanului.

Oliviu Crâznic ne oferă o amplă cronică a volumului Cuadratura cercului de Gheorghe Săsărman. Paradoxal sau nu, acesta a fost textul care mi s-a părut cel mai interesant din prezentul număr al revistei.

În schimb, Octavian Sava (cel care a inaugurat prima serie CPSF, din 1955, cu "Meteoritul de aur"), contribuie cu povestirea "Dacă Samson n-ar fi întîlnit-o pe Dalila". Este amuzantă, antrenantă, cu multe dialoguri (şi se cunoaşte că autorul a lucrat multă vreme la Radiodifuziune), însă... finalul trebuie citit pe site-ul CPSF Anticipaţia.

Acelaşi Octavian Sava este intervievat de Alexandru Mironov în paginile finale ale revistei cu privire la scriitorii colegi de generaţie, la fandom, la serialele radiofonice şi la volumele publicate de-a lungul vieţii. Din păcate, acesta pare să fi fost cel din urmă interviu al regretatului autor.

Pe ansamblu, CPSF 09 a fost un număr destul de izbutit, mai ales că ilustraţia copertei a fost creată de Tudor Popa şi arată... biblic - dar parcă numărul 10 mi s-a părut şi mai şi, după cum v-am relatat deja aici.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Flavius Ardelean (redactor-şef), "Almanah Anticipaţia 2014" (2013)

Pe 20 noiembrie 2013, la Tîrgul de Carte Gaudeamus, am cumpărat un exemplar din Almanah Anticipaţia 2014 - tocmai fusese adus la stand. Trei zile mai tîrziu, am avut onoarea să particip la lansarea acestuia, alături de domnul Alexandru Mironov şi de domnul redactor-şef Flavius Ardelean. Şi, cum prezentarea grafică a almanahului era foarte atrăgătoare, în prima parte a lunii decembrie l-am parcurs.

Şi iată ce am aflat:

Editorialul este semnat de directorul de onoare al almanahului, Alexandru Mironov, şi relatează despre istoria trăită a anticipaţiei româneşti, respectiv despre almanahurile cu tematică SF publicate în anii 1980 în ţara noastră.

Conţinutul propriu-zis este ordonat în secţiuni. "Salturi cuantice" oferă un lung articol de popularizarea ştiinţei de Cristian-Mihail Teodorescu, o scurtă prezentare a seriei "Hoţul cuantic" semnată de Elena Oftez şi un fragment din romanul Hoţul cuantic de Hannu Rajaniemi. Tot în această secţiune puteţi găsi şi un interviu realizat de Ana Nicolau cu autorul finlandez.

"Lumi ficţionale" cuprinde un fragment de roman de Sebastian A. Corn, povestiri de Frederik Pohl şi Oliviu Crâznic, o metaficţiune de Ken Liu şi un alt fragment de roman de Marian Truţă şi Dănuţ Ungureanu. Dintre acestea, mi-a atras în mod deosebit atenţia povestirea lui Oliviu Crâznic, "Alberto", o operă spaţială scrisă într-un stil aparte.

"Focus" cuprinde articole de Andrei Dorobanţu, Sorin Repanovici şi Oana Călin, dedicate respectiv proiectului ELI, taberei Atlantykron şi Salonului Cercetătorilor şi Experimentatorilor Neconvenţionali.

"Portret" e dedicat unuia dintre cei mai prolifici şi mai apreciaţi autori SF români - Liviu Radu. Pe lîngă un interviu realizat de Flavius Ardelean, secţiunea aceasta mai cuprinde şi o amplă povestire fantastică intitulată "O crenguţă".

"Vocile viitorului" se concentrează asupra unor cenacluri importante din SF-ul românesc, precum H.G. Wells şi Helion, de la Timişoara, respectiv ProspectArt din Bucureşti. Pe lîngă articole semnate de Cornel Secu şi Cristian Tamaş, în această secţiune veţi găsi şi povestiri de Daniel Haiduc, Cristian Vicol şi Diana Alzner. Ca şi "Alberto", povestirile "Jocul" şi "Ţancurile luminii eterne" sînt scrise bine, cu o intrigă închegată şi cu o tensiune bine controlată pe parcursul naraţiunii.

Secţiunea "Cine-SF" cuprinde cronici dedicate de Mihnea Columbeanu şi de Cristian Tudor Popescu peliculei Atlasul norilor. Cum anul 2013 a fost mai bogat decît alţii în filme ştiinţifico-fantastice de bună calitate, probabil că secţiunea aceasta ar fi meritat să fie mai amplă.

"Remember" e o secţiune dedicată memoriei unor scriitori care s-au stins în acest an. Marian Truţă şi Iulia Anania îl evocă pe maestrul George Anania, din a cărui operă apare în almanah povestirea "Prisăcarul". În aceeaşi secţiune veţi găsi şi un interviu cu autorul scoţian Iain M. Banks şi... o jumătate din povestirea "Un dar provenit din Cultură". Probabil că a doua jumătate a povestirii o vor parcurge cititorii români în volumul The State of the Art, dacă o să fie publicat vreodată în ţara noastră.

"SFamilii" cuprinde povestiri de Brenda Cooper şi Kim Stanley Robinson, respectiv o schiţă fantastică destul de reuşită semnată de Eugen Cadaru.

"Retro SF" conţine un articol al Danei Ionescu (redactor-şef al Editurii Nemira) despre colecţia "Maeştrii anticipaţiei româneşti", precum şi povestiri de Constantin Cubleşan şi de David Brin din ediţiile precedente ale Almanahului Anticipaţia. În ediţii viitoare ale almanahului, mi-ar plăcea să văd retipărite texte precum "Protezozaurii" de Gheorghe Păun, "Anomia" de Mihail Grămescu, "Artele marţiale moderne" de Alexandru Ungureanu, "Oraşul" de Silviu Genescu sau "Cassargoz" de Cristian Tudor Popescu (pentru a aminti numai cîteva lucrări de referinţă), iar cititorii mai tineri ar avea ceva de cîştigat din asta.

"Avanpremieră" cuprinde o prezentare făcută de Elena Oftez autorului Hugh Howey şi... încă un fragment de roman. "Holston" provine din romanul Silozul de Hugh Howey şi anunţă o distopie postapocaliptică.

"Anticipaţia" conţine un articol de fond semnat de Andi Caragea, un articol de popularizarea ştiinţei de Anton Zeilinger, extras din antologia Totul are o explicaţie, respectiv un interviu realizat de Andi Caragea cu multipremiatul inventator Ionuţ Budişteanu.

Dintre plusurile acestei ediţii a almanahului aş menţiona aspectul grafic foarte îngrijit - conţinutul este integral color, imprimat pe hîrtie lucioasă de o calitate excelentă - precum şi tehnoredactarea atractivă. Unele texte din cuprins mi s-au părut memorabile ("Alberto", "Jocul", "Marea trecere a tatălui meu").

Dintre minusuri, aş menţiona includerea prea multor fragmente de roman (nu mai puţin de patru), textele bucolice, plasate în cadru rural, precum şi neglijenţa cu care a fost tratată povestirea lui Iain M. Banks. Pe ansamblu, însă, Almanah Anticipaţia 2014 pare să marcheze un progres faţă de ediţia precedentă.

După ce am încheiat lectura, am stat în cumpănă dacă să încep Almanah Anticipaţia 2013, care aşteaptă deja de un an ca să-l citesc, sau dacă ar fi cazul să încerc una dintre antologiile-mamut publicate de editura Constable & Robinson, din care am adunat un raft întreg. (Ştiţi dumneavoastră, The Mammoth Book of SF Wars, The Mammoth Book of Steampunk şi altele de soiul lor.) Probabil veţi afla pentru care am optat într-unul dintre articolele viitoare de la Ţesătorul.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)   

Ţesătorul... la Gaudeamus

Anul acesta, la Tîrgul de Carte Gaudeamus organizat în Pavilionul Expoziţional Romexpo, voi participa la mai multe evenimente.

Miercuri, 20 noiembrie, ora 19.30, la standul Editurii Tracus Arte, colegul meu scriitor Ovidiu Petcu lansează poemul epic Ecuaţia Faust. Vor vorbi criticul literar Alex Ştefănescu şi Ţesătorul.

Sîmbătă, 23 noiembrie, la 14.30, la standul Editurii Nemira, se va lansa Almanah Anticipaţia 2014. Alături de invitaţii speciali Alexandru Mironov şi Ioan Albescu, am să iau şi eu cuvîntul. Ceva mai tîrziu, tot la standul Editurii Nemira, am fost invitat să vorbesc la lansarea celei de-a treia ediţii a romanului Aşteptând în Ghermana de Dănuţ Ungureanu - una dintre lucrările fundamentale ale literaturii cyberpunk româneşti.

Duminică, 24 noiembrie, la ora 15, la standul Editurii Tritonic, traducătorul şi antologatorul Ştefan Ghidoveanu va lansa antologia Ferestrele timpului, în prezenţa multora dintre autorii antologaţi - inclusiv a subsemnatului.

Tot la Gaudeamus, la standul Editurii Trei, veţi găsi, prin grija îndrumătorului Colecţiei Epsilon, Mihai Dan Pavelescu, a traducătorului Bogdan Perdivară şi a ilustratorului Ionuţ Bănuţă, ediţia română a romanului Jack-din-Sticlă de Adam Roberts - volum distins cu premiile British SF Association şi John W. Campbell Memorial. Am participat la realizarea acestei ediţii în calitate de redactor literar.

Vă aştept şi pe dumneavoastră la aceste evenimente. Desigur, le puteţi transmite invitaţia rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor. Pentru că lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Festivalul Science & Fiction Râşnov 2013

La invitaţia domnului redactor-şef Eugen Lenghel, în perioada 17-21 iulie am participat la prima ediţie a Festivalului Science & Fiction de la Râşnov.

Cazarea şi o parte dintre activităţile festivalului au avut loc la Pensiunea Rem's din Râşnov, unde condiţiile au fost foarte bune, iar personalul a fost deosebit de profesional şi de serviabil. Tot acolo am făcut cunoştinţă şi cu cel care avea să devină mascota festivalului - cîinele Rolex.

Ziua de joi a fost dedicată literaturii - cu un curs de scriere creativă ţinut de subsemnatul, o conferinţă a scriitorului Dan Doboş despre impactul creatorilor de SF asupra viitorului şi o prezentare relevantă, susţinută de traducătorul Ştefan Ghidoveanu, despre măreţia şi decăderea unui coordonator de colecţie SF & F în România. După-amiază am vizionat pelicula Iron Sky, iar seara - Transformers 3.

Ziua de vineri a fost dedicată artelor plastice. După un al doilea curs de scriere creativă, doi îndrăgiţi autori de bandă desenată, Viorel Pîrligras şi Marian Mirescu, au lansat numărul 7 al revistei BDC. Apoi a avut loc un vernisaj în care artişti grafici precum Aurel Manole, Valentin Ionescu şi Ionuţ Bănuţă ne-au vorbit despre lucrările lor şi despre tehnicile pe care le folosesc. Alături de lucrările de artă plastică au fost expuse şi planşe originale cu benzi desenate de Marian Mirescu, Viorel Pîrligras şi Mircea Liviu Goga. Acesta din urmă a prezentat şi o lucrare pe subiectul celei mai vechi benzi desenate din lume şi a demonstrat că cea mai veche lucrare de acest fel este... Columna lui Traian. De asemenea, scriitoarea Monica Ramirez a lansat romanul Fantoma de pe lac. După-amiază am vizionat Atlasul norilor - un film de excepţie pe care vi-l recomand şi dumneavoastră - iar seara am văzut Cowboys and Aliens.

Ziua de sîmbătă a fost dedicată ştiinţei. Al treilea curs de scriere creativă a fost mai degrabă o dezbatere pe tema structurării intrigii în cinematografie, în banda desenată şi în ficţiune, iar Mihnea Columbeanu, Marian Mirescu, Viorel Pîrligras şi Dan Doboş au prezentat puncte de vedere foarte relevante. În jurul prînzului a avut loc o şedinţă a cenaclului Wolf's Pack moderată de Lucian Cristian Oancea. Au citit Victor Drăghicescu şi subsemnatul.

Punctul de atracţie al zilei l-a constituit o prezentare a domnului Alexandru Mironov pe tema "Ştiinţă şi imaginaţie", cu completări aduse de Adrian Şonka, directorul Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". Conferinţa a fost urmată de proiecţii cinematografice - The Adjustment Bureau, Iron Man 2 şi Cloverfield. De asemenea, în sala de mese a Pensiunii Rem's s-au vizionat filme de amatori create de-a lungul anilor în tabăra de la Atlantykron.

Duminică am avut plăcerea să o sărbătorim pe gazda noastră, doamna Daniela Bonta, căreia artistul grafic Ionuţ Bănuţă i-a oferit cadou una dintre lucrările sale. Am fost plăcut impresionat de foarte bunele condiţii oferite la cazare, de implicarea organizaţiilor locale, precum Asociaţia Mioritics, reprezentată de Mihai Dragomir, şi Primăria Râşnov, reprezentată de domnii Adrian Veştea (primar) şi Nicolae Pepene (directorul Direcţiei de Cultură), de filmele prezentate de criticul Mihnea Columbeanu, de fanzinul "News from Barsoom", scris şi ilustrat de participanţii craioveni, precum şi de organizarea ireproşabilă asigurată de Eugen Lenghel.

Pe ansamblu, prima ediţie a Festivalului Science & Fiction Râşnov a fost o experienţă foarte agreabilă, iar participanţii, înainte de plecare, se gîndeau deja la următoarea ediţie. Data viitoare vă aşteptăm şi pe dumneavoastră.

(Fotografia lui Rolex a fost făcută de Mihnea Columbeanu, iar imaginea de grup a fost realizată de Ionuţ Bănuţă. Le mulţumesc amîndurora pe această cale pentru permisiunea de a reproduce imaginile aici.)

Alexandru Mironov, "Lumea-după-Google" (2013)

În prima zi a lunii iunie 2013, am cumpărat de la Tîrgul de Carte Bookfest un exemplar din cea mai recentă carte a domnului Alexandru Mironov, Lumea-după-Google (Colecţia Anticipaţia 04, Editura Nemira, Bucureşti, 2013). Autorul a fost amabil şi mi-a oferit un autograf cu dedicaţie. Am parcurs volumul în două zile.

Şi iată ce am aflat:

Lumea-după-google este un volum de nonficţiune - o carte de popularizarea ştiinţei. Domnul Alexandru Mironov ne împărtăşeşte din activitatea sa de jurnalist ştiinţific. În unele cazuri sintetizează şi explică articole din domenii de vîrf ale cercetării, în altele relatează ca martor ocular despre lucrările unor consfătuiri ştiinţifice, ori intervievează cercetători şi savanţi români.

Domeniile abordate sînt diverse, iar cartea e împărţită în trei secţiuni: "Trăim vremuri exponenţiale", "Ziduri care cad", respectiv "Eurolab". Am fost fermecat de modul în care verva oratorului Alexandru Mironov a fost transpusă în textul tipărit şi de entuziasmul contagios cu care autorul trece de la mecanică cuantică la inginerie genetică, de la energii alternative la apă structurată şi de la dispozitive experimentale la congrese internaţionale.

Lăudabil mi se pare şi efortul domnului Mironov de a atrage atenţia asupra rezultatelor cercetătorilor români - unii din generaţii trecute, alţii contemporani cu noi. Într-o societate în care mijloacele de comunicare în masă sînt sufocate de trivialităţi şi de banalităţi, cineva trebuie să vorbească în numele extraordinarului. Vă invit să parcurgeţi Lumea-după-Google şi vă urez lectură plăcută.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)  

"Gangland" apare la Bookfest într-o ediţie revizuită

În cadrul Tîrgului de Carte Bookfest desfăşurat la Bucureşti, la Pavilionul Expoziţional Romexpo, în perioada 29 mai - 2 iunie, urmează să apară o ediţie revizuită a romanului meu Gangland. Această publicare a fost posibilă mulţumită domnilor Cătălin Badea-Gheracostea (îndrumător de colecţie), Cosmin Perţa (redactor-şef) şi Ioan Cristescu (editor). Lansarea va avea loc la standul Editurii Tracus Arte (pavilionul C2, zona B, standul B 15), duminică, 2 iunie, la ora 16.00. La eveniment vor vorbi domnii Alexandru Mironov şi Oliviu Crâznic.

Vă reamintesc faptul că Gangland a fost distins cu Premiul Vladimir Colin în iulie 2008 şi că romanul acesta e plasat în acelaşi univers ficţional cu numeroase povestiri din volumele Necropolis şi An/Organic şi cu celălalt roman al meu, Anul terminal. Noua copertă şi sigla acestei ediţii au fost create de artistul grafic Tudor Popa.

Vă aştept la lansare.

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Ana Antonescu (redactor-şef), "CPSF03" (2013)

Pe la jumătatea lunii februarie, 2013, colegul meu Oliviu Crâznic a pornit o campanie insistentă de promovare online a numărului al treilea din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2013). Şi nu s-a oprit mai bine de două săptămîni...

Cum nu citisem chiar cu atenţie anunţurile dumnealui, în care scria la un moment dat că "din 28 februarie...", am fost pe la tot felul de puncte de difuzarea presei din Bucureşti, iar CPSF03 - ioc! Abia după vreo zece zile de căutări, în disperare de cauză, am luat un exemplar din această revistă din Librăria Nemira de pe Bulevardul Magheru - după care fireşte că l-am pus pe un raft şi l-am ignorat pînă în luna mai. (De vină sînt numai cărţile lui Liviu Radu.)

Dar, în cele din urmă, l-am citit. Şi iată ce am aflat:

CPSF03 este foarte consistent atît ca număr de pagini (96), cît şi în privinţa conţinutului. Primul text din acest număr al revistei este o povestire de George R.R. Martin, "În tărâmurile pustiite", avîndu-i ca personaje principale pe vrăjitoarea Alys-cea-Plumburie şi pe vînătorul Boyce. Călătoria lor pe meleaguri nelocuite pentru a îndeplini două comenzi aparent contradictorii - una de la o prinţesă, cealaltă de la un cavaler care o slujeşte pe aceasta - duce la cîteva surprize, confruntări şi răsturnări de situaţie. De remarcat stilul baroc, atmosfera convingătoare şi traducerea îngrijită a Alinei Sârbu.

Urmează un studiu amplu despre subspecia literară dark fantasy realizat de Oliviu Crâznic. Am apreciat echilibrul dintre viziunea sintetică şi elementele analitice prezente în articol, grija autorului de a defini subspecia aflată în discuţie şi de a o diferenţia de alte subspecii, exemplele relevante alese din literatura anglo-saxonă şi menţionarea lucrărilor reprezentative ale unor autori români contemporani în acest domeniu. Pe ansamblu, "Literatura dark fantasy - Antieroi şi creaturi ale nopţii în întunecate lumi imaginare" reprezintă o lucrare de referinţă pe care o recomand cu căldură celor ce apreciază fantasticul sau doresc să-l studieze. Sper ca, după ce autorul va realiza studii asemănătoare despre alte subspecii precum high fantasy, horror, urban fantasy şi gotic, să le reunească într-un volum de istorie şi critică literară.

În continuare, Oliviu Crâznic demonstrează că, pe domeniul dark fantasy, se pricepe şi la practică, nu numai la teorie. Povestirea sa "Lenore Arras" este foarte de efect - bine îngrijită stilistic, cu o tensiune difuză atent controlată, ce creşte gradat pînă aproape de paroxism, şi cu o intrigă în care supranaturalul se combină cu planuri de răzbunare demne de o tragedie elisabetană. Am remarcat şi măiestria cu care autorul a folosit cîrlige narative la sfîrşitul fiecărei scene sau secţiuni pentru a-şi încuraja cititorii să continue lectura. (Încep să întrevăd închegarea unui volum de nuvele şi povestiri despre personajele din ...Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul, cam în felul în care Tales from Earthsea a fost adăugat de Ursula K. Le Guin seriei de romane Earthsea pentru a clarifica diverse chestiuni de fundal ale acelui tărîm fantastic.)

În articolul "Un centaurian în vizită la marţieni", Alexandru Mironov face o prezentare a unui volum de Galia Maria Gruder şi un istoric al cenaclului Marţienilor, iar Octavian Sava relatează succint "Cum am scris Meteoritul de aur" pentru primul număr al Colecţiei, cel din 1955.

CPSF03 marchează şi întoarcerea la Editura Nemira a unui ilustrator de prim rang, Tudor Popa, care a creat o copertă în ton cu tematica dark fantasy a acestui număr al revistei. Redactarea pare să fie mai temeinică decît în numerele precedente, iar ilustraţiile din interior au fost alese judicios. Pe ansamblu, dintre apariţiile de pînă acum ale noii serii, CPSF03 mi se pare cel mai consistent, cel mai îngrijit  şi cel mai reuşit sub toate aspectele - un adevărat exemplar de colecţie.

(Aşa că Oliviu a avut dreptate să îl promoveze cu atîta insistenţă.)

Fireşte, după ce am încheiat lectura (ba chiar înainte să scriu postarea aceasta pentru beneficiul dumneavoastră), am început să citesc CPSF04. Dar despre acela vom discuta altădată...

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)