Gaston Leroux, "Le Fantôme de l'Opéra" (1910)

Imagine preluată de pe situl Scholieren.com

Prin 1991, am văzut la TVR o miniserie TV din două părți intitulată Fantoma de la operă. Apoi, prin 2017, am cumpărat, de la importatorii mei preferați de la Nautilus, o traducere engleză, în ediție de buzunar, a romanului Fantoma de la Operă de Gaston Leroux - dar nu m-am obosit să citesc mai mult de o pagină din acel volum. (Așa multe cărți. Așa puțin timp.) În cele din urmă, prin 2019, mulțumită doamnei Cristina Ghidoveanu, am primit cadou un exemplar dintr-o ediție de buzunar franceză - Le Fantôme de l'Opéra (Le Livre de Poche, Paris, 1994). Și, la mijlocul lunii decembrie 2021, dacă tot recitisem Maskerade de Sir Terry Pratchett, am decis să parcurg și materialul-sursă folosit pentru parodie de către autorul meu favorit. Am citit volumul în trei zile.

Și iată ce am aflat:

Romanul începe cu un prolog în care naratorul ne asigură că Fantoma de la Operă a existat cu adevărat și că paginile care urmează sunt rezultatul unor investigații de arhivă și al intervievării unor martori oculari la evenimentele care ar fi avut loc pe la începutul anilor 1880.

Narațiunea prezintă apoi o serie de evenimente referitoare la ascensiunea unei cântărețe de operă, suedeza Christine Daaé, la evenimentele misterioase cauzate de așa-numita Fantomă de la Operă, care se amestecă în administrarea instituției și în organizarea spectacolelor muzicale, la o serie de asasinate și la idila dintre Christine Daaé și tânărul viconte Raoul de Chagny.

Partea a doua a romanului aduce o agravare a situației, implicând răpirea protagonistei, un plan de a arunca în aer clădirea Operei din Paris într-o seară când e plină de public, o serie de descoperiri tulburătoare în subteranele Operei și un deznodământ de neuitat.

Pe ansamblu, Fantoma de la Operă funcționează pe mai multe paliere de lectură. Cartea poate fi parcursă ca un roman polițist, în care mai multe crime sunt investigate, iar vinovatul este identificat. Poate fi citită ca un roman de dragoste, în care un triunghi amoros duce la pasiuni intense și la gesturi dramatice. Poate fi apreciată ca un roman gotic, în care evenimente misterioase se combină cu o atmosferă sumbră. Poate fi văzută ca un studiu psihologic, în care antagonistul, marcat de diformitate fizică și marginalizat de către societate, devine sociopat și ajunge la forme de comportament aberant. Poate fi interpretată ca metatext, căci îmbină multiple puncte de vedere și aduce pe pagină mărturiile mai multor personaje, cam ca în Lord Jim de Joseph Conrad. Și poate fi clasificată drept intertext, căci conține numeroase referiri explicite la Faust, dar și o paralelă implicită la Notre Dame de Paris de Victor Hugo.

Cu siguranță, însă, că, dincolo de toate cele de mai sus și în pofida numeroaselor traduceri, a multiplelor ecranizări și a unei adaptări muzicale pe Broadway, Fantoma de la Operă este o poveste franțuzească pe care, pentru a o savura pe deplin, cititorii trebuie să o parcurgă în original. Sper că voi avea, la un moment dat, timpul și tihna necesare ca să o citesc din nou pe îndelete. (Numai că știrile din ce în ce mai dese privitoare la ridicarea vârstei de pensionare la șaptezeci de ani par să indice contrariul.)

Firește, o asemenea experiență de lectură nu putea rămâne fără urmări, drept pentru care, la scurtă vreme după ce am terminat Fantoma de la Operă, am început să citesc romanele despre Arsène Lupin scrise cam în aceeași perioadă de Maurice Leblanc. Însă, despre acelea, am să vă relatez, la momentul potrivit, tot aici, la Țesătorul.

(Cel mai recent volum al meu, Fierul și fiara, a apărut în iunie 2022 la Crux  Publishing și poate fi comandat aici.)

Serge Brussolo, "Aussi lourd que le vent" (1981)

Imagine preluată de pe situl fr.shopping.rakuten.com

La finalul lunii decembrie 2018, prin amabilitatea doamnei Cristina Ghidoveanu, am primit cadou un exemplar dintr-o ediție de buzunar a unui volum de Serge Brussolo intitulat Aussi lourd que le vent (Editura Denoël, Paris, 1981). De parcurs, l-am parcurs abia în prima decadă a lunii ianuarie 2020.

Și iată ce am aflat:

Volumul acesta de nuvele a fost publicat în colecția "Présence du futur" și, în teorie, s-ar încadra în literatura științifico-fantastică. Practic, pare o colecție de texte suprarealiste care au mai mult în comun, tematic și stilistic, cu Noul Val al lui J. G. Ballard decât cu hard-SF-ul lui Isaac Asimov și Sir Arthur C. Clarke.

Astfel, prima nuvelă se intitulează "Trasee și itinerarii ale uitării". Protagonistul, Georges, dezvoltă o obsesie pentru un basorelief expus într-un muzeu și caută să afle unde anume, în acea lucrare artistică, se ascunde reprezentarea unui cal. Obsesia îi erodează căsnicia cu Elsy, iar celelalte exponate din muzeu (vehicule și armament din materiale fragile, haine și accesorii din substanțe dure) nu îl ajută deloc să își regăsească echilibrul mintal. Elsy caută mai întâi un post la Ministerul Culturii, apoi dispare de acasă o perioadă.

Elsy se refugiază timp de șase luni într-o stațiune de vacanță, unde colaborează cu o cercetătoare vârstnică, Nellie, pentru a dezlega misterul unei statuete de ceară. Din păcate, Nellie încearcă să o împiedice să publice rezultatul cercetării, iar conflictul dintre cele două personaje se agraveză până în punctul în care, într-o luptă corp la corp, Elsy o ucide pe cercetătoare.

Pentru a nu fi deferită justiției, Elsy se ascunde într-un muzeu colosal și labirintic pe care, oficial, avea misiunea să îl inspecteze. O vreme, ajunge chiar să facă parte, alături de o mulțime de necunoscuți, dintr-un covor uman așternut pe podeaua unei săli neluminate. Iar Georges se afundă în căutarea obsesivă a calului ascuns în basorelief...

Cea de-a doua nuvelă din volum se intitulează "Vizită ghidată". Protagonistul, Georges, este medic și are un stagiu într-o rezervație de indigeni. Partenera sa, Lise, îi ține companie, iar Georges studiază un fenomen straniu, ale cărui victime muncesc până la epuizare. Raportul său asupra acestui fenomen, înaintat unei reprezentante a ministerului de resort, nu împiedică însă transformarea rezervației în stațiune turistică. Iar în Lise se trezesc amintiri ale altor personaje cantonate în rezervație, până când adevărata ei personalitate se risipește de-a binelea. Georges se stinge de la o supradoză de medicamente în timp ce primele autocare cu turiști vin în rezervație pentru vizite etnografice ghidate.

Ultima nuvelă din volum poartă titlul "La fel de greu precum vântul..." Protagonista, Elsy Willoc, este reprezentanta unei agenții artistice, Mac Floyd, și a primit misiunea, din partea directorului agenției, să o convingă pe o artistă în etate, Nellie Armstrong, să reia procesul de creație. În consecință, Elsy merge într-o stațiune de vacanță semiabandonată, pe malul mării, împreună cu artista. Izolarea într-o clădire pustie scoate la iveală paranoia artistei, dar și experimente bizare prin care cuvinte strigate pe plajă duc la cristalizarea unor formațiuni efemere, a căror disoluție eliberează ulterior sunetele ca pe un ecou. Personajele încep să primească scrisori anonime de amenințare, iar proprietarul le cere să degajeze plaja de creațiile lor bizare. Nellie se stinge în urma abuzului de substanțe. Elsy fuge din stațiune, luând cu ea informații despre procesul artistic experimental, iar Mac Floyd își propune să folosească maniera inedită de creație pentru a organiza un grandios spectacol de operă.

Reîntâlnirea aceasta cu scrierile lui Serge Brussolo, la aproape trei decenii după ce renunțasem să îi mai citesc creațiile, dovedește încă o dată că nu se schimbă cărțile - doar cititorii. Astfel, în adolescență, fusesem obișnuit, din lectura romanelor lui Isaac Asimov, ca evenimentele dintr-un text științifico-fantastic, oricât de spectaculoase sau de bizare, să aibă la final o explicație care să fie oarecum rațională sau cât de cât convingătoare. Cum, în cazul romanelor SF ale lui Serge Brussolo, asemenea explicații de final lipseau cu desăvârșire, am fost dezamăgit și am renunțat să le mai citesc.

Pe parcursul celor trei decenii care au urmat, ocazional am parcurs cărți ale autorului britanic J. G. Ballard, unde accentul cade asupra imaginilor suprarealiste din peisaj și a stărilor psihice prin care trec personajele principale în cirucmstanțele extraordinare descrise. Explicațiile pentru acele circumstanțe, dacă există, sunt destul de neconvingătoare - însă farmecul acelor scrieri constă în imaginația debordantă cu care sunt construite viitorurile posibile.

După experiența literară cu cărțile acestui autor britanic, am perceput scrierile lui Serge Brussolo în altă perspectivă. Am apreciat imaginile suprarealiste de mare efect, relațiile dintre personaje, aflate câteodată la limita patologicului, decorurile uneori ballardiene, alteori borgesiene.

Și, dacă Aussi lourd que le vent nu mi-a plăcut așa de mult încât să vreau să recitesc volumul acesta sau să îl păstrez în colecție, cel puțin m-a încurajat să citesc un roman de Serge Brussolo intitulat Sommeil de sang.

Dar, despre acela, rămâne să vă relatez cu altă ocazie tot aici, la Țesătorul.

(Cel mai recent volum al meu, Motorul de căutare, a apărut în decembrie 2020 la editura Crux Publishing și poate fi comandat aici.) 

Mi-a apărut cea de-a şaptea carte

Sâmbătă, 22 noiembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus desfăşurat la Pavilionul Expoziţional Romexpo, au avut loc mai multe evenimente care m-au bucurat.

La ora 12.30, la standul Editurii Nemira, s-a lansat Almanah Anticipaţia 2015, în cuprinsul căruia veţi găsi şi o povestire a subsemnatului, "Pălărierul". Au vorbit la lansare domnişoara Alexandra Florescu, reprezentantă pentru relaţii cu publicul a Editurii Nemira, domnul Alexandru Mironov şi domnul Marian Truţă, redactorul-şef al acestei ediţii. În discursul său, domnul Mironov a spus nişte frumoase cuvinte de apreciere la adresa romanului meu Anul terminal şi ţin să îi mulţumesc pe această cale.

La acelaşi stand, la ora 13.00, a avut loc lansarea volumului Basmania: Răspântia gândurilor de Valentin Nicolau. Au luat cuvântul domnişoara Alexandra Florescu, autorul Valentin Nicolau şi artistul grafic Tudor Popa. Din volum au citit actorii Coca Bloos şi Marius Manole. (Având în vedere că Basmania este un volum de colecţie, voi trata în detaliu despre el într-un articol viitor.)

La ora 16.30, la standul Editurii Tracus Arte s-a lansat antologia Istorii alternative îngrijită de regretatul Ştefan Ghidoveanu. Evenimentul a avut loc cu concursul doamnei Cristina Ghidoveanu şi a domnului Cătălin Badea-Gheracostea. (În cuprinsul acestei antologii veţi găsi una dintre povestirile mele la care ţin foarte mult, "Legiune".)

În fine, la ora 17.00, la Standul Autorilor Independenţi, domnii Mugur Cornilă şi George Lazăr au găzduit lansarea unor volume de la Millennium Books. Astfel, s-au lansat ediţia a doua a antologiei Dincolo de noapte, în prezenţa antologatorului Oliviu Crâznic, ediţia a doua extinsă a volumului Transfer în prezenţa autorului Michael Haulică şi monografia O introducere în opera lui Liviu Radu a subsemnatului.

La lansare au vorbit domnul Mugur Cornilă, editorul Horia Nicola Ursu, colegul meu scriitor Oliviu Crâznic (care a spus nişte lucruri foarte frumoase despre domnul Liviu Radu şi despre mine). Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, a vorbit Ţesătorul.

M-a bucurat participarea la eveniment a unor personalităţi din SF-ul românesc. Pe lângă cei menţionaţi anterior, i-aş aminti pe Cristina Ghidoveanu, Viorel Pîrligras, Dodo Niţă şi Ovidiu Petcu. De asemenea, m-au onorat cu prezenţa participanţii la atelierul de scriere creativă organizat de Revista de Povestiri, precum şi foste colege şi foste studente de la Universitatea Spiru Haret.

Această lansare a marcat în mod fericit aniversarea domnului Liviu Radu (pe 20 noiembrie) şi împlinirea a şapte ani de existenţă a blogului Ţesătorul (pe 29 noiembrie). 

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Ficţiuni.ro nr.5

Aseară s-a lansat numărul al cincilea al revistei virtuale Ficţiuni.ro.

Editorialul este semnat de redactorul-şef Eugen Lenghel şi se intitulează "Rădăcini de legendă şi baladă".

La secţiunea de literatură veţi găsi proză scurtă de Ana-Veronica Mircea, Cezar Mazilu, Cristina Ghidoveanu, Aurelia Chircu, Ştefana Czeller, Eugen Lenghel, Eugen Cadaru, Alexandru Dan. De asemenea, Lucian Dragoş Bogdan ne propune prima parte dintr-un foileton intitulat "Vânturile blânde ale verii". Nicu Gecse ni-i readuce în atenţie pe clasicii Otilia Cazimir, George Coşbuc şi Eugen Jebeleanu. Tot aici puteţi citi şi o schiţă de-a subsemnatului intitulată "Bucuros de oaspeţi".

În secţiunea de arte vizuale vă aşteaptă o caricatură de Nicu Gecse, benzi desenate de Viorel Pîrligras, precum şi cronici de film semnate de Mihnea Columbeanu şi Jovi Ene.

Secţiunea de critică, în schimb, îi este dedicată poetului recent dispărut Traian Coşovei. Îl evocă Mircea Cărtărescu şi Nicolae Coande.

Secţiunea de eseuri conţine, pe lîngă editorialul deja amintit, articole de Petruţ Pârvescu şi Lucian Dragoş Bogdan. Tot aici veţi găsi un articol de-al meu din seria dedicată scrierii creative - "Câte ceva despre feedback".

Sumarul include şi o secţiune de traduceri, în care veţi găsi o povestire de Ursula K. Le Guin în traducerea lui Ştefan Ghidoveanu.

Coperta şi frontispiciul acestui număr din Ficţiuni.ro au fost create de Ionuţ Bănuţă. Vă doresc lectură plăcută, iar dacă unele materiale din Ficţiuni.ro vă plac în mod deosebit, nu uitaţi să le recomandaţi şi prietenilor dumneavoastră - pentru că lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Ţesătorul în Ficţiuni.ro

Astăzi a apărut al treilea număr al revistei Ficţiuni.ro, sub îngrijirea redactorului-şef Eugen Lenghel. De această dată, este un număr tematic noir. La rubrica de proză veţi găsi un fragment din romanul premiat al Ştefanei Czeller Ozz, respectiv proză scurtă de Victor Cilincă, Marian Truţă, Eugen Lenghel, Nic Dobre, Cezar Mazilu, respectiv de... George Coşbuc şi de Barbu Ştefănescu-Delavrancea.

În secţiunea de arte vizuale veţi întîlni cronici semnate de Ştefana Czeller, de Jovi Ene şi de Mihnea Columbeanu.

Printre eseuri se află editorialul semnat de Eugen Lenghel, un eseu de Rareş Iordache şi interviuri realizate de Ionuţ Bănuţă cu scriitorii Yrsa Sigurdardóttir, Anders Roslund, Borge Hellström, respectiv cu Anders Rønnow Klarlund și Jakob Weinreich (care publică împreună sub pseudonimul literar A. J. Kazinski).

Apar în sumar şi traduceri din lucrările lui Robert Sheckley, respectiv ale lui Gustavo Adolfo Bécquer, realizate de Cristina Ghidoveanu, respectiv de Nicu Gecse. Tot aici veţi găsi traducerea unui basm japonez realizată de Nicu Gecse şi o povestire scrisă de Roberto Quaglia şi Ian Watson, tradusă de Cristina Ghidoveanu.

Prezentarea grafică a fost asigurată de Ionuţ Bănuţă şi de Nicu Gecse.

În ceea ce mă priveşte, am contribuit la sumarul acestui număr cu două cronici de carte despre romane poliţiste de Liza Marklund şi de Anne Holt şi cu un articol despre scrierea creativă.

Vă doresc lectură plăcută şi nu uitaţi: lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Ţesătorul deschide... ferestrele timpului

De pe blogul "Moshul SF" am aflat că antologatorul Ştefan Ghidoveanu ne invită la lansarea unei antologii tematice, Ferestrele timpului (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2013). În cuprins apar proze scurte semnate de personalităţi marcante ale ficţiunii speculative româneşti ca Ştefana Czeller, Ana-Veronica Mircea, Roxana Brînceanu, Antuza Genescu, Cristina Ghidoveanu, Liviu Radu, Oliviu Crâznic, Eugen Lenghel, Adrian Buzdugan şi mulţi alţii. Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, este Ţesătorul.

Lansarea va avea loc duminică, 24 noiembrie 2013, ora 15, la standul Editurii Tracus Arte din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, în Pavilionul Expoziţional Romexpo, în prezenţa editorului, a antologatorilor şi a unora dintre autorii antologaţi. Mai multe informaţii puteţi afla aici, prin amabilitatea domnului Ştefan Ghidoveanu. Ne vedem la lansare!

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Haită de lupi sau relansare?

Vineri, 6 iulie, prin amabilitatea lui Vlad Niculescu, am relansat la Librăria Engleză Anthony Frost cel mai recent roman al meu, Anul terminal. Printre participanţi s-a numărat şi scriitorul Ovidiu Petcu, împreună cu familia. Am prezentat romanul, am dat autografe, după care am sărbătorit evenimentul într-o companie cît se poate de agreabilă.

Sîmbătă, 7 iulie, în schimb, am participat la cea mai recentă şedinţă a cenaclului Wolf's Pack, găzduită şi moderată de Lucian Cristian Oancea.

Ne-au încîntat cu traduceri din romane în curs de apariţie soţii Ştefan şi Cristina Ghidoveanu. Unii dintre dumneavoastră probabil se vor bucura să afle că va apărea al doilea volum dintr-o trilogie de James Patterson, alţii - că ni se pregăteşte o traducere dintr-un roman îndelung aşteptat al lui Philip K. Dick.

Apoi am citit cîteva extrase din noua mea nuvelă, "Drifter", pe care sper să o văd publicată în volum pe parcursul acestui an. Reacţiile publicului au fost foarte pozitive.

Printre participanţi i-am remarcat pe scriitoarea Roxana Brânceanu, pe scriitorul Ovidiu Petcu şi pe Eugen Lenghel, vicepreşedintele SRSFF. Le mulţumesc încă o dată gazdelor şi celorlalţi participanţi pentru compania agreabilă, iar lui Lucian Oancea îi urez şi pe această cale viaţă lungă, sănătate şi fericire - pentru că şi-a aniversat ziua de naştere la Wolf's Pack.

Aştept cu plăcere reluarea lucrărilor cenaclului în septembrie.

"We meet again, Dr... Pîtea?"

(P.S. Imaginile care însoţesc postarea au fost realizate de Loredana Frăţilă-Cristescu şi de Vlad Niculescu, cărora le mulţumesc pe această cale pentru amabilitate. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Severian s-a întors!

Astăzi, duminică, 29 mai 2011, la Romexpo, în cadrul tîrgului internaţional de carte Bookfest, Grupul Editorial Corint lansează volumul al patrulea din seria Cartea Soarelui Nou de Gene Wolfe, intitulat Citadela autocratului. Traducerea îi aparţine doamnei Irina Horea. Vor prezenta Cristina şi Ştefan Ghidoveanu, Michael Haulică şi subsemnatul. O recenzie a acestui roman puteţi parcurge aici. Volumul poate fi comanda şi online aici. Vă aştept cu plăcere la lansare.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)