Thomas Crump, "A Brief History of the Industrial Revolution" (2010)

Spre finalul lunii aprilie 2016, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat un exemplar dintr-o lucrare de nonficțiune a profesorului universitar Thomas Crump, A Brief History of How the Industrial Revolution Changed the World (Editura Robinson, grupul editorial Constable & Robinson, Londra, 2010). L-am parcurs pe îndelete într-o săptămână de la jumătatea lunii mai 2017.

Și iată ce am aflat:

În "Prefață", autorul arată succint interesul său de o viață pentru societatea industrială, respectiv sursele de documentare folosite pentru scrierea acestei lucrări.

Capitolul întâi se intitulează: "Marea Expoziție, ascendența britanică și revoluția industrială". Domnul Crump arată cum a fost organizată Marea Expoziție de la Palatul de Cristal din 1851, apoi care era situația în Europa și în lume în acea perioadă, respectiv modul în care expoziția a marcat un punct de cotitură în Revoluția Industrială.

Capitolul al doilea se numește: "Motorul cu abur atmosferic" și discută evoluția motoarelor cu aburi, de la prototipul creat de Denis Papin în 1675 la versiunea ameliorată propusă de Thomas Newcomen în 1712 și la îmbunătățirile radicale aduse de James Watt după 1764.

Capitolul al treilea tratează despre: "Materiile prime ale industriei și energiei industriale". Pe rând, în secțiuni, autorul discută despre utilizarea energiei vântului și a apei, despre cărbune și cocs, despre fier și oțel.

În schimb, capitolul al patrulea poartă titlul: "Bumbac și lână: Lancaster și York". Domnul Crump discută despre industrializarea prelucrării bumbacului în Lancashire în secolul al optsprezecelea sub îndrumarea afaceristului Richard Arkwright, respectiv despre cultivarea extinsă a bumbacului în America de Nord, apoi despre aplicarea energiei aburului în industria bumbacului și despre prelucrarea lânii în Yorkshire.

Capitolul al cincilea se concentrează asupra "Invenției industriei și comunității fabricanților". În secțiuni, sunt prezentate fabricile și cei care le dețineau, studii de caz precum fabrica Soho de lângă Birmingham, apoi informații despre industria ceramică britanică și europeană.

Capitolul al șaselea e despre: "Oameni, politică și industrie". Autorul prezintă mediul rural și oamenii săi, noua clasă de mijloc apărută în zonele industrializate, dezvoltarea comerțului și finanțelor, apoi costurile umane ale Revoluției Industriale (precum foametea din Irlanda) și valurile succesive de proteste și de mișcări politice pentru îmbunătățirea standardelor de viață. Secțiunile finale ale capitolului tratează despre costul economic al colonialismului european, respectiv despre sclavie în Lumea Nouă.

Pe de altă parte, caitolul al șaptelea ne informează despre: "Vase fluviale și căi ferate". Mai întâi, suntem invitați să urmărim revoluția din transporturile nord-americane adusă de vasele fluviale. Apoi, aflăm despre dezvoltarea trenurilor cu aburi în Marea Britanie, cu studii de caz referitoare la liniile Stockton - Darlington, respectiv Liverpool - Manchester, iar finalul capitolului prezintă succint căile ferate în America.

Capitolul al optulea se concentrează asupra "Căii americane", cu secțiuni despre schimbările aduse de Războiul de Independență, despre dezvoltarea industriei siderurgice americane, apoi despre dezvoltarea industriei de armament ușor, despre industria textilă americană, iar, în cele din urmă, despre industria de mașini agricole.

Capitolul al nouălea arată cum "Europa se alătură petrecerii". Astfel, autorul prezintă succint relațiile economice dintre Marea Britanie și Europa continentală în secolul al nouăsprezecelea, apoi studii de caz despre dezvoltarea societății industriale în Franța, în Belgia și Olanda, în Elveția, respectiv în Germania și Italia.

Capitolul al zecelea, în schimb, tratează despre "Electricitate și chimie". Domnul Crump arată cum studiul electricității a dus la însemnate schimbări în societatea industrială, după care, pe larg, explică despre dezvoltarea chimiei și despre revoluționarea agriculturii prin introducerea îngrășămintelor chimice.

Al unsprezecelea capitol (și cel din urmă) prezintă "Globalizarea: materii prime, piețe și fabricație locală". Astfel, aflăm despre globalizare ca rezultat al industrializării, despre eforturile unor țări europene occidentale de a coloniza Africa în perioada 1869 - 1914 (cu abuzuri legate de comerțul cu fildeș și de extracția de aur și de diamante), despre globalizare în America de Sud și în Asia. Volumul se încheie cu un alt punct de cotitură al istoriei, 1914, dincolo de care vehiculele terestre și aeriene bazate pe motoare cu combustie internă au preluat ștafeta de la sistemele acționate cu aburi.

Volumul se încheie cu note de final, organizate pe capitole, cu o amplă bibliografie și cu un index.

Ca și alte lucrări ale domnului profesor Crump, cum ar fi A Brief History of Science sau A Brief History of the Age of Steam, A Brief History of How the Industrial Revolution Changed the World se citește ușor și cu plăcere. Pe de o parte, la plăcerea lecturii contribuie buna organizare a materialului în capitole și subcapitole. Pe de alta, maniera de prezentare e atractivă, cu studii de caz și cu alternarea planurilor, de la incidente din viața unor indivizi de excepție la cursul unor întregi societăți, cale de mai multe decenii.

Ceea ce mi-aș fi dorit să văd, poate, ar fi fost și o secțiune de concluzii care să pună în perspectivă întreg materialul prezentat. Căci ultima secțiune, "1914", din ultimul capitol pare să deschidă mai curând calea către o nouă istorie despre societatea industrială târzie din secolul al douăzecilea.

Lăsând deoparte această obiecție, consider că lucrarea domnului Thomas Crump a meritat atât achiziționarea (la preț promoțional), cât și timpul petrecut cu lectura. V-o recomand și dumneavoastră.

În ceea ce mă privește, am început deja lectura altei lucrări din această serie, A Brief History of Tea. Însă despre aceea rămâne să discutăm cu alt prilej.

Thomas Crump, "A Brief History of the Age of Steam" (2007)

Spre finalul lunii aprilie 2016, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat la preț promoțional un exemplar dintr-o lucrare a profesorului universitar Thomas Crump, A Brief History of the Age of Steam - The Power That Drove the Industrial Revolution (Editura Robinson, Londra, 2007). Am parcurs-o în intervalul septembrie 2016 - februarie 2017. (Așa multe cărți, așa puțin timp.)

Și iată ce am aflat:

Volumul începe cu o prefață în care autorul explică interesul pe care îl are pentru mașinăriile cu aburi și pentru căile ferate (tatăl său fiind cândva inspector feroviar și luându-l pe fiul său în călătorii prin Marea Britanie), cu o listă a hărților, cu o notă explicativă despre unități de măsură și cu o listă de abrevieri.

Urmează o introducere amplă despre paradigma transporturilor. Astfel, pentru perioada preindustrială, Thomas Crump trece în revistă transportul bunurilor, transportul de persoane, căile de transport terestre, pe cele maritime și pe cele fluviale - cu avantajele și dezavantajele fiecăruia.

Capitolul al doilea discută pe larg "Transportul terestru și limitările acestuia". Conform cercetătorului britanic, primele șine cu vagoneți au apărut în principatele germane, în secolul al cincisprezecelea, în mine. Sistemul a fost adoptat în Anglia în secolul al șaisprezecelea și extins din minele propriu-zise către râuri învecinate pentru a ușura transportul și comercializarea cărbunelui și minereurilor în secolele al șaptesprezecelea și al optsprezecelea.

Al treilea capitol tratează despre "Dominația traficului maritim". Printre aspectele discutate se numără rutele de navigație folosite de britanici către Australia, cele folosite de spanioli între America Latină și Filipine, iar de acolo către China, navigația de coastă din America de Nord, transportul fluvial, respectiv navigația în Marea Mediterană.

Capitolul al patrulea prezintă "Invenția motorului cu aburi și problema locomoției". Astfel, aflăm despre invenția lui Denis Papin, din a doua jumătate a secolului al șaptesprezecelea, și despre ameliorarea motorului cu aburi de către Thomas Newcomen în primele decenii ale veacului al optsprezecelea, apoi despre utilizarea motoarelor cu aburi în industria minieră, despre sporirea eficienței motorului cu aburi de către John Smeaton și despre contribuția decisivă a inventatorului James Watt. A doua parte a capitolului prezintă progresele făcute în adaptarea acestor motoare la transportul fluvial în Franța și mai ales în America de Nord, respectiv în folosirea lor în locomotive pentru transportul terestru în Marea Britanie.

Al cincilea capitol îi este dedicat "Vasului fluvial american". Autorul tratează despre schimbările balanței de putere între coloniștii francezi și cei englezi în secolul al optsprezecelea în America de Nord, despre extinderea Uniunii înspre vest în veacul al nouăsprezecelea, apoi despre importanța fluviului Mississippi și a tributarilor săi navigabili în transportul de mărfuri. Apoi, aflăm despre eforturile inventatorului american Henry Shreve, care a creat primele vapoare fluviale pentru navigația pe Mississippi, despre condițiile de călătorie pe fluviu, despre operațiuni militare pe Mississippi în Războiul de Secesiune, respectiv despre construirea canalului Erie și a altor canale care au conectat Marile Lacuri și râul Ohio cu fluviul Hudson, sporind importanța econimică a portului New York în detrimentul altor porturi de pe Coasta de Est.

Capitolul al șaselea, "Vasul fluvial și transportul pe apă continental", discută pe larg despre adaptarea vaselor cu aburi la trasee fluviale din Marea Britanie, Europa, Africa, America de Sud, Asia - cu cazuri specifice discutate pentru India, Indochina, respectiv China.

Al șaptelea capitol trece în revistă "Primii patruzeci de ani ai căilor ferate". Astfel, Thomas Crump prezintă dezvoltarea rețelelor de cale ferată în Marea Britanie, începând din 1830, subliniind contribuțiile lui George și Robert Stephenson și ale lui Isambard Kingdom Brunel, respectiv operațiuni similare din Franța, Italia, Imperiul Austro-Ungar, Prusia. O secțiune separată discută dezvoltarea căilor ferate în America înainte de Războiul de Secesiune, respectiv utilizarea lor pentru operațiuni militare pe parcursul acestuia.

Capitolul al optulea, în schimb, se concentrează asupra "Maniei britanice a căilor ferate". Autorul discută despre construirea unor locomotive funcționale în primele decenii ale secolului al nouăsprezecelea, despre dezvoltarea rețelelor de căi ferate regionale, despre rezolvarea unor probleme tehnice de semnalizare și telecomunicații pentru prevenirea accidentelor feroviare, respectiv despre crearea și punerea în practică a unor legi pentru regularizarea activității feroviare și siguranța călătorilor.

Al nouălea capitol tratează despre "Sisteme feroviare ajunse la maturitate". Chestiunile prezentate se situează în ultima treime a secolului al nouăsprezecelea și cuprind inventarea unui sistem de frâne cu aer comprimat de către George Westinghouse, respectiv a vagoanelor frigorifice de către J. B. Sutherland, dezvoltarea unui sistem extins de rețele feroviare în Europa și construirea căilor ferate transcontinentale americane.

Capitolul al zecelea discută despre "Asia, Africa și America Latină: Căile ferate și imperialismul". Intervalul istoric adus în discuție este 1850 - 1914, iar exemplele prezentate includ căile ferate indiene, rutele feroviare din Anzi, căile ferate din Argentina, respectiv căile ferate construite de coloniști în diverse regiuni africane.

O tematică oarecum similară e abordată în capitolul al unsprezecelea, "Marile căi ferate orientale", unde autorul prezintă, în subsecțiuni, construirea căilor ferate transsiberiene, respectiv a rețelei feroviare din partea europeană a Imperiului Țarist, apoi construirea de către companii europene concurente a unor căi ferate în China, iar, în final, construirea rutelor feroviare din Japonia.

Capitolul al doisprezecelea arată cum "Aburul cucerește oceanele". Thomas Crump discută despre dezvoltarea, pe parcursul secolului al nouăsprezecelea, a unor companii de navigație oceanică pentru transportul de mărfuri și de pasageri. Astfel, de la începuturile modeste ale companiilor care navigau pe lângă coastele Marii Britanii până la transatlanticele din primele decenii ale secolului al douăzecilea, istoria pare să se desfășoare sub ochii cititorilor. De asemenea, în a doua parte a capitolului, autorul tratează despre influența pe care, în epoca victoriană, au exercitat-o Războiul din Crimeea și Războiul de Secesiune asupra dezvoltării vaselor cuirasate de război, propulsate de motoare cu aburi. Firește, din acest capitol nu puteau să lipsească unele pagini dedicate tragediei vasului de pasageri Titanic, respectiv măsurilor suplimentare de siguranță maritimă adoptate ulterior la nivel internațional.

Ultimul capitol descrie "Eclipsa transportului cu aburi". Pe de o parte, căile ferate pentru transportul urban de suprafață au fost înlocuite de rețele de metrou. Pe de alta, în secolul al douăzecilea, șoselele și automobilele au ajuns să joace un rol preponderent, iar căile ferate au intrat în declin. Nu în ultimul rând, dezvoltarea aviației a dus la dispariția liniilor maritime destinate călătorilor. Motorul cu combustie internă, respectiv motorul cu reacție, aveau să înlocuiască motorul cu aburi.

Volumul se încheie cu o bogată secțiune de note, cu o bibliografie consistentă și cu un index.

Pe ansamblu, A Brief History of the Age of Steam a reprezentat o lectură foarte educativă și o sursă de informații extrem de utilă. Materialul este bine organizat în capitole și secțiuni, subiectele tratate sunt diverse și interesante, iar unele incidente relatate sunt absolut incredibile - de la o urmărire cu trenuri în Războiul de Secesiune la un accident în care o vijelie a doborât un pod feroviar cu tot cu trenul care îl traversa. Și, cum avusesem deja o experiență de lectură la fel de plăcută și de utilă cu altă lucrare a profesorului Thomas Crump, A Brief History of Science, m-am simțit dator să cumpăr o a treia carte a acestuia, How the Industrial Revolution Changed the World. Dar despre aceea am să vă relatez cu altă ocazie. 

Thomas Crump, "A Brief History of Science" (2001)

Spre finalul lunii aprilie 2016, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat un exemplar dintr-o lucrare de Thomas Crump, A Brief History of Science as Seen Through the Development of Scientific Instruments (Editura Robinson, Grupul Editorial Constable & Robinson, Londra, 2002). L-am parcurs în intervalul mai-septembrie 2016.

Și iată ce am aflat:

Volumul începe  cu o listă a ilustrațiilor și cu o prefață. Autorul, fost profesor de antropologie la Universitatea din Amsterdam, poziționează lucrarea în raport cu alte istorii ale științei, mai vechi și mai noi, explică unghiul de abordare, delimitează subiectul (știința occidentală), apoi prezintă succint structura cărții. Totodată, domnul Crump le mulțumește celor care l-au ajutat în documentarea, redactarea și publicarea volumului.

Primul capitol se intitulează "De la stăpânirea focului la știința din antichitate". În diversele subsecțiuni, tratează despre știință și mintea umană, despre foc, ceramică și metalurgie, despre sticlărie, apoi despre scris și înregistrările științifice, despre măsurători - esențiale pentru toate domeniile științei. Spre finalul capitolului, autorul se concentrează asupra științei în lumea antică. Printre cei ale căror lucrări sunt menționate sumar se numără Thales, Pitagora, Democrit, Platon, în vreme ce un spațiu mai larg le este dedicat unor filosofi precum Aristotel, Ptolemeu și Galen.

Capitolul al doilea poartă titlul "Renașterea științei: de la Copernic la Newton". După o secțiune introductivă succintă privitoare la Islam și la moștenirea medievală, autorul tratează despre transformarea din Renaștere, despre astronomi marcanți precum Copernic, Tycho și Kepler, apoi despre optică, despre Galileo și telescopul său revoluționar, despre Huygens, van Leeuwenhoek și microscoape, apoi despre cercetările lui Newton în domeniul opticii, iar în final despre studii ulterioare în privința interferenței luminii.

Al treilea capitol prezintă "Știința, tehnologia și comunicarea". Diversele sale secțiuni abordează călătoriile și navigația, locomoția cu aer cald, crearea unităților de măsură uniforme, transportul cu locomotive cu aburi, telegraful electric, marca poștală, telefonul lui Bell și becul electric al lui Edison, undele hertziene, carburanții bazați pe hidrocarburi, apoi aviația, rachetele și zborul spațial.

Capitolul al patrulea se ocupă cu "Descoperirea electricității", începând cu electricitatea statică și cu cercetările lui Franklin, continuând cu electrodinamica și cu invențiile lui Volta, apoi cu electromagnetismul și cu descoperirile lui Faraday și Ampère, iar în final cu dezvoltarea teoriei câmpului de către Maxwell.

Al cincilea capitol poartă un titlu incitant: "Energia: știința reîntemeiată". Secțiunea introductivă, "Căldura și lucrul mecanic", prezintă principalele teme ale capitolului. Secțiunile următoare tratează mai pe larg mecanica newtoniană, conexiunea dintre matematică și metoda științifică, respectiv, concis, despre timp, mișcare și materie, despre  chimie - începuturile unei științe a materiei, despre studiile privitoare la temperatură și presiune efectuate de Boyle și de Torricelli, respectiv de Fahrenheit și Celsius, despre gravitație și conceptul newtonian de masă, apoi despre dinamica pendulului lui Huygens și în final despre convertirea energiei.

Capitolul al șaselea se ocupă de "Chimie: materia și transformările sale". După o prezentare succintă a chimiei premoderne, autorul tratează despre Lavoisier - tatăl chimiei, despre Humphry Davy, despre studiile electrochimice, apoi despre legea lui Dalton a compușilor chimici, despre notația chimică stabilită de Lavoisier și Berzelius, despre fotosinteză, fotografie și spectroscopie, despre Mendeleev și crearea tabelului periodic al elementelor, despre elementele nobile, despre chimia organică, iar, în cele din urmă, despre cristalografie.

Al șaptelea capitol prezintă "Noua epocă a fizicii". Diversele secțiuni tratează despre raze și particule, despre accelerarea și bombardamentul particulelor elementare, despre reactoare nucleare, despre tubul catodic, despre transmisiile radio, despre radioactivitate și cercetările soților Curie, despre nucleul atomic, apoi despre modelul atomic Rutherford-Bohr, despre tribulațiile lui Niels Bohr în Al Doilea Război Mondial, despre descoperirea neutronilor de către Chadwick, iar, spre final, despre dezvoltarea ciclotronului de către Lawrence, despre reacția în lanț a lui Fermi, despre Proiectul Manhattan și despre dezvoltarea fizicii cuantice.

Capitolul al optulea prezintă "Astonomia: 1542 - 2001". Secțiunea introductivă tratează despre dinamica celestă - moștenirea lui Newton, precum și contribuțiile lui Galileo, Cassini, Flamsteed, Halley și Herschel, respectiv ale lui Cavendish și Laplace. Urmează secțiuni despre astrofizică, despre astrochimie și fizica solară.

Al nouălea capitol, "Fizica: terenul zero", se concentrează asupra cercetării fenomenelor la temperaturi extrem de scăzute. Prima secțiune, "Dimensiunile căldurii", prezintă succint începuturile cercetărilor în domeniu. Uremază o secțiune despre termodinamică și experimentele lordului Kelvin, o alta despre lichefierea gazelor, o secțiune despre heliu - provocarea supremă - și una despre lumea stranie a pragului de la zero absolut. Nu în ultimul rând, se prezintă dispozitivele super-conductive pentru interfețe  cuantice.

Capitolul al zecelea, "Știința mare", tratează despre domenii științifice care necesită instalații imense și foarte costisitoare. Astfel, secțiunile prezintă particule și cuante, bozonul lui Higgs, revoluția tehnico-științifică adusă de calculatoare, măsurătorile cuantice.

Lucrarea se încheie cu o bogată secțiune de note, defalcate pe capitole, cu o amplă bibliografie, cu un foarte util glosar de termeni științifici, cu două apendice și cu un index.

Pe ansamblu, A Brief History of Science s-a dovedit a fi o lectură foarte agreabilă și foarte instructivă. Cu o alegere judicioasă a subiectelor pe care să le prezinte, cu o tratare concisă a fiecărei chestiuni, cu un limbaj adecvat puterii de înțelegere a cititorului mediu și cu o mulțime de anecdote relevante (precum și cu o doză rezonabilă de umor englezesc), domnul profesor Thomas Crump mi-a stârnit mai mult interes decât toate manualele de matematică, fizică și chimie pe care am fost nevoit să le parcurg în liceu. Iar la douăzeci de lei, cartea chiar a meritat nu numai timpul petrecut cu lectura, ci și banii cheltuiți cu achiziționarea.

În ceea ce mă privește, probabil nu vă veți mira dacă am să vă spun că deja am parcurs o altă lucrare a domnului profesor Crump, A Brief History of the Age of Steam. Însă despre aceea am să vă relatez cu alt prilej.