Kevin J. Anderson (antologator), "War of the Worlds - Global Dispatches" (1996)

Imagine preluată de pe situl Amazon.com

În 1996, pentru a marca un centenar de la publicarea romanului Războiul lumilor de H. G. Wells, editura Bantam din New York a publicat, în cadrul colecției Spectra, o antologie îngrijită de Kevin J. Anderson și intitulată War of the Worlds - Global Dispatches. Mulți ani mai târziu, în septembrie 2020, prin amabilitatea importatorilor mei preferați de la Nautilus, am achiziționat un exemplar dintr-o ediție mai recentă a acestei antologii tematice (Titan Books, Londra, 2013). L-am parcurs în trei zile.

Și iată ce am aflat:

"Prefața" îi este atribuită lui H. G. Wells și relatează, pe scurt, circumstanțele în care au fost adunate diverse relatări ale invaziei marțienilor, dar semnalează și faptul că, între diversele relatări, există inadvertențe.

Mike Resnick contribuie cu un text atribuit lui Teddy Roosevelt, o colecție de fragmente de jurnal, scrisori și extrase de monografie în care viitorul președinte al S.U.A. relatează cum s-a confruntat în Cuba cu marțienii invadatori.

Kevin J. Anderson, în "Canals in the Sand", relatează despre un proiect al astronomului Percival Lowell de a trasa figuri geometrice în Sahara - și despre întâlnirea fatală a acestuia cu marțienii.

Walter Jon Williams, în "Foreign Devils", tratează despre invazia marțiană în China, în vremea Răscoalei Boxerilor, și despre efectele neașteptate ale acesteia la curtea imperială chineză.

Daniel Marcus, în "Blue Period", relatează despre invazia marțiană la Paris, așa cum ar fi perceput-o Pablo Picasso.

Robert Silverberg, în schimb, ne oferă "The Martian Invasion Journals of Henry James", în care Henry James și H. G. Wells călătoresc prin Anglia rurală, în vremea invaziei marțiene, iar cel dintâi ajunge să scrie... Războiul lumilor.

Janet Berliner contribuie cu "The True Tale of the Final Battle of Umslopagaas the Zulu", în care Winston Churchill îi scrie lui H. Rider Haggard pentru a-i relata cum personajele acestuia din urmă s-au confruntat cu marțienii.

Howard Waldrop, în "Night of the Cooters", ne oferă o poveste gogonată despre cum au reacționat patrulele texane la invazia marțiană.

Doug Beason, în schimb, în "Determinism and the Martian War, with Relativistic Corrections", îl trimite pe tânărul Albert Einstein într-o călătorie cu trenul și la o confruntare dramatică cu invadatorii marțieni.

Barbara Hambly, în "Soldier of the Queen", relatează, din perspectiva lui Rudyard Kipling, cum soldații din Plain Tales from the Hills au respins invazia marțiană din India cu ajutorul lui Kim, al lui Mowgli, dar și al tânărului Gandhi.

George Alec Effinger, în "Mars: The Home Front", îl pastișează pe Edgar Rice Burroughs și arată cum John Carter a salvat-o pe Dejah Thoris de creaturile marțiene care se hrăneau cu sânge.

Allen Steele, în "A Letter from Saint Louis", arată, din perspectiva jurnalistului Arthur Barnett, angajat al magnatului presei Joseph Pulitzer, cum marțienii au traversat fluviul Mississippi și au cucerit orașul Saint Louis.

Mark W. Tiedemann, în schimb, relatează, în "Resurrection", cum Lev Tolstoi a asistat la invazia marțiană în Rusia și la organizarea rezistenței armate de către un gruzin pe nume Giugașvili.

Gregory Benford și David Brin, în "Paris Conquers All", arată, din perspectiva lui Jules Verne, cum parizienii rezistă cu succes invaziei marțiene utilizând drept armă... turnul Eiffel.

Don Webb, în "To Mars and Providence", îl are ca protagonist pe un copil din Providence numit Howard Philips Lovecraft și plasează invazia marțiană în contextul ororii cosmice create de Cei Măreți și Străvechi.

Daniel Keys Moran și Jodi Moran, în "Roughing It During the Martian Invasion", arată cum Mark Twain, la întoarcerea cu vaporul dintr-un turneu european, a fost martorul invaziei marțiene la New York, apoi la New Orleans.

M. Shayne Bell, în "To See the World End", relatează, din perspectiva lui Joseph Conrad, cum băștinașii de pe fluviul Congo s-au organizat pentru a le rezista invadatorilor marțieni.

Dave Wolverton, în schimb, arată, în "After A Lean Winter", cum Jack London a fost martor, în Alaska, la luptele organizate între mai mulți câini și un marțian.

Poate cea mai reușită contribuție - și, în mod sigur, cea mai amuzantă - la această antologie îi aparține scriitoarei Connie Willis. Este o pastișă a lucrărilor academice și poartă titlul "The Soul Selects Her Own Society: Invasion and Repulsion: A Chronological Reinterpretation of Two of Emily Dickinson"s Poems: A Wellsian Perspective". Premisa este că invazia marțiană în Noua Anglie ar fi trezit-o din morți pe Emily Dickinson, iar aceasta le-ar fi trimis invadatorilor note de protest, sub formă de poeme, până când marțienii ar fi renunțat și s-ar fi retras.

Gregory Benford și David Brin contribuie și cu postfața, intitulată "Retrospective" și atribuită lui Jules Verne. Acesta, în 1928, la împlinirea unui centenar, relatează cum invazia marțiană a a fost oprită, iar națiunile terestre au trimis pe Marte expediții de represalii.

Pe ansamblu, am parcurs această antologie omagială cu deosebită plăcere - nu numai pentru că, în copilărie, am citit cu interes Războiul lumilor de H. G. Wells, ci și pentru că, de atunci încoace, am parcurs destule lucrări ale autorilor pastișați aici.

Am convingerea că voi relua cândva War of the Worlds: Global Dispatches. Doar că... pastișele mi-au iscat dorința de a mai citi câteva cărți de Rudyard Kipling, Joseph Conrad, Mark Twain, Jack London și H. G. Wells. Cu timpul vă voi relata și dumneavoastră despre ele aici, la Țesătorul.

(Cea mai recentă carte a mea, intitulată "Motorul de căutare", este acum disponibilă pe situl editurii Crux Publishing.) 

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 22" (2014)

La începutul lunii noiembrie 2014, la Librăria Nemira din centrul Bucureştiului, am achiziţionat câteva apariţii recente. Printre acestea s-a aflat şi Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia 22 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). Am parcurs-o aseară, imediat după ce încheiasem lectura Almanahului Anticipaţia 2015. Şi iată ce am aflat:

Sumarul începe cu o povestire science-fantasy de David Brin, "Ochii aceia", în traducerea Antuzei Genescu. Pe un fir narativ auzim punctul de vedere al unui astronom invitat să fie gazda unei emisiuni radiofonice nocturne - şi dezbătând cu ascultătorii mitul modern al farfuriilor zburătoare. Pe celălalt fir narativ, tragem cu urechea la discuţiile unor făpturi care, în farfurii zburătoare, pun la cale diverse năzbâtii ca să-i uimească şi să-i intrige pe pământeni.

Uremază o povestire horror de Stephen King, "Demonul din maşină", în care noţiunea romantică a "maşinăriilor satanice" este aplicată în mod creativ unei maşini industriale de călcat. Căci, printr-un concurs de împrejurări foarte puţin probabil, o asemenea maşinărie dintr-o spălătorie americană provincială a ajuns să fie posedată de un demon. Iar ceea ce la început părea un accident de muncă ajunge ulterior să captete conotaţii mult mai sinistre...

Tot o boare de fantastic adie şi prin povestirea lui Sergiu Someşan "Despăgubiri de război". Protagonistul-narator este proprietarul unei florării. Viaţa acestuia este dată peste cap când un client aparte e nemulţumit de modul în care i s-au livrat câteva sute de agave. Iar despăgubirile cerute de client au consecinţe mondiale.

Spre final, veţi găsi al doilea episod din serialul de bandă desenată "Zona de vest" scris şi ilustrat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.

Pe ansamblu, CPSF 22 mi-a lăsat o impresie foarte plăcută. Am apreciat calitatea textelor, ilustraţiile judicios alese, buna redactare literară, tehnoredactarea îngrijită şi coperta ilustrată de artistul grafic Tudor Popa. Ţin să îl felicit pe redactorul-şef Marian Truţă pentru o treabă bine făcută. Vă recomand şi dumneavoastră să vă luaţi un exemplar din CPSF 22, mai ales că îl puteţi comanda la jumătate de preţ aici. În ceea ce mă priveşte, am început deja să citesc numărul 23 al colecţiei. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie...

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 19" (2014)

Ieri am primit de la domnul redactor-şef Marian Truţă un exemplar din numărul 19 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). Azi l-am citit.

Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Acest număr al CPSF se deschide cu un articol scris de domnul Alexandru Mironov în amintirea regretatului Mihail Grămescu şi intitulat "Umbra tigrului". E un text concis, dar intens, în care sunt trecute în revistă amintiri personale despre lucrări importante şi episoade-cheie din viaţa autorului recent dispărut.

Piesa de rezistenţă a numărului 19 o reprezintă însă o povestire de Alastair Reyonlds intitulată "Un spion pe Europa". Plasată într-un viitor îndepărtat, postuman, povestirea tratează despre misiunea unui agent secret, Marius Vargovic, de a recupera o mostră dintr-un material avansat de la o "cârtiţă" de pe Europa. Textul e captivant, tehnologia cu care operează personajele e fascinantă, iar intriga are câteva surprize complet neaşteptate. Traducerea Mirunei Avram este rezonabil de bine făcută, însă unele stângăcii apărute ici şi colo ar fi putut fi îndreptate de redactorul literar.

Tot o misiune secretă are şi protagonistul-narator din povestirea "MMXI" de Silviu Genescu - dar nu în spaţiu, ci în timp. Pe măsură ce misiunea acestuia se derulează, istoria secolului al douăzecilea se schimbă sub ochii săi şi ai cititorilor, iar lumea noastră alunecă într-o realitate paralelă. M-am bucurat să constat că domnul Genescu şi-a revenit în formă şi a scris un text îngrijit stilistic şi memorabil ca premisă.

David Brin contribuie la acest număr al revistei cu "Controlul realităţii" - o schiţă pe tema lumii-ca-vis, sau, dacă preferaţi, a lumii-ca-realitate-virtuală. Scrisă şi publicată în anul 2000, schiţa face referiri la un viitor în care destui cetăţeni preferă să stea în simulări computerizate ale sfârşitului de mileniu decât să aibă de-a face cu realitatea epocii lor.

Cristian M. Teodorescu ne oferă în schimb o povestire de mare întindere, "Puiu Hodorogea", în care anticipează dezmembrarea României şi asimilarea teritoriilor româneşti de statele vecine. Pe acest fundal are loc abrutizarea românilor, iar personajul principal, Puiu Hodorogea, este exploatat de diverse persoane veroase, începând chiar cu tatăl său, pentru că are un talent cu totul special. Mărturisesc că mi-a venit greu să parcurg acest text din cauza violenţelor verbale şi fizice presărate în intrigă.

Pe ansamblu, numărul 19 din CPSF a respectat înaltul nivel calitativ stabilit de câteva luni încoace. Am remarcat ilustraţia copertei realizată de artistul grafic Tudor Popa, în ton cu povestirea lui Alastair Reynolds. (Dealtfel, dacă doriţi, puteţi comanda online un exemplar din revistă aici.) În ceea ce mă priveşte, aştept cu interes CPSF 20-21, iar până va apărea acela intenţionez să parcurg ediţia specială a Almanahului Anticipaţia Atlantykron 25. Dar despre acel almanah am să vă relatez cu altă ocazie.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)