Rian Hughes & Imogene Foss, "Hardware: The Definitive SF Works of Chris Foss" (2011)

Imagine preluată de pe situl ChrisFossArt.com

În toamna lui 1985, prin amabilitatea unei colege de liceu, am avut ocazia să parcurg, într-o ediție de buzunar birtanică, un volum de Isaac Asimov intitulat Fundația. Apoi, prin 1986, datorită vechiului meu coleg și prieten Bogdan Manolache, am parcurs o carte ilustrată despre crearea filmului Alien (1979) în regia lui Ridley Scott. Spre uimirea și încântarea mea, o secțiune din acel volum îi era dedicată unuia dintre artiștii plastici care contribuiseră la munca de concepție a filmului - artistul grafic britanic Chris Foss, cel care crease coperta superbă a Fundației.

Încet-încet, de-a lungul anilor, am achiziționat din anticariate (ba, ocazional, chiar am și primit cadou) alte volume cu coperte ilustrate de Chris Foss, precum Caverne de oțel, Soarele gol, Fundația și Imperiul, A Doua Fundație. (Sper ca, la momentul potrivit, să vi le prezint și dumneavoastră.)

Iar, prin 2012, am aflat că multe dintre aceste ilustrații superbe fuseseră reunite într-un album retrospectiv, îngrijit de Rian Hughes și de Imogene Foss și intitulat Hardware: The Definitive SF Works of Chris Foss (Titan Books, Londra, 2011). Din păcate, la vremea aceea nu îmi permiteam să cumpăr un exemplar...

Abia în noiembrie 2018, prin amabilitatea importatorilor mei preferați de la Nautilus, am reușit să achiziționez un exemplar din Hardware - care s-a dovedit a fi tot ceea ce îmi doream și încă mai mult.

Să vă spun și dumneavoastră de ce:

În "Chris Foss: revoluționar industrial", Ryan Hughes prezintă succint sursele de inspirație ale artistului, influența enormă pe care a exercitat-o acesta asupra imaginarului occidental în anii 1970 și 1980, descoperirea târzie a lucrărilor sale de către colecționarii de artă plastică, precum și efortul necesar pentru a aduna și ordona reproduceri ale picturilor lui Chris Foss pentru acest volum retrospectiv.

Apoi, în "Pământene, revino acasă", Imogene Foss îl intervievează pe tatăl ei, artistul grafic, cu privire la copilăria acestuia pe insula Guernsey, în Marea Mânecii, la studiile sale de arhitectură de la Cambridge, la începuturile carierei cu ilustrații în Penthouse, la colaborarea sa de durată cu prestigioase colecții SF din Marea Britanie, la contribuția sa la filme prefum Alien, Flash Gordon și A.I., la tehnicile folosite în arta plastică și la proiectele sale de viitor.

În "Amintiri despre Dune", artistul grafic Jean Giraud (Moebius) relatează despre colaborarea pe care a avut-o cu Chris Foss la proiectul cinematografic "Dune" al lui Alejandro Jodorowsky, în prima parte a anilor 1970.

Chiar regizorul și scenaristul Alejandro Jodorowsky este semnatarul următorului articol, "Foss din secolul al XXII-lea", în care tratează pe scurt despre efectele vizuale specifice picturilor lui Chris Foss, despre schimbările radicale aduse de acesta din urmă în ilustrațiile SF din anii 1970 față de arta grafică din deceniile anterioare și despre importanța imensă a lucrărilor lui grafice.

Dincolo de aceste introduceri agreabile și informative se aștern mai bine de două sute treizeci de pagini doldora de schițe și ilustrații, unele alb-negru, cele mai multe color, care acoperă, retrospectiv, cariera de peste patru decenii a acestui artist grafic britanic de excepție. Ilustrațiile sunt grupat tematic - lucrări-concept pentru proiectul "Dune" al lui Jodorowsky, ilustrații cu aeronave, picturi cu submarine și cu nave de război, ilustrații cu trenuri, picturi cu vehicule futuriste, ilustrații cu roboți. Partea leului le revine însă picturilor cu astronave.

Practic, cam toată lumea bună a SF-ului anglo-saxon a avut parte (cel puțin în ediții britanice) de ilustrații fabuloase create de Chris Foss: Brian Aldiss, Isaac Asimov, E.E. "Doc" Smith, Sir Arthur C. Clarke, Philip K. Dick, J. G. Ballard, Robert A. Heinlein, Samuel Ray Delany, James Blish, Kate Wilhelm, James Tiptree, Jr., Ursula K. Le Guin, A. E. Van Vogt și mulți, mulți alții. De asemenea, lucrările lui Chris Foss au ilustrat copertele a numeroase antologii de science-fiction, cataloage editoriale și reviste ilustrate.

Efectul cumulativ al acestor lucrări reproduse în Hardware este copleșitor - mai ales că multe dintre ele sunt redate în înaltă definiție pe o pagină întreagă A4, iar câteva se întind pe două pagini alăturate. Și, oricât ar părea de greu de crezut pentru generațiile recente, toate aceste lucrări au fost realizate, în detalii incredibile, manual - fie în tuș, fie cu pensula, în culori acrilice, mai degrabă decât într-un program grafic, pe calculator.

Pe ansamblu, Hardware a fost poate cea mai bună achiziție bibliofilă din câte am făcut vreodată, iar retrospectiva lucrărilor grafice a lui Chris Foss nu e un simplu obiect, ci o lume fabuloasă, hiperreală și idiosincratică, ce îi îndeamnă pe cititori să o reviziteze periodic și să se delecteze pe îndelete. Să nu vă mirați, așadar, dacă, din când în când, în prezentările de carte pe care le voi face pe viitor, am să amintesc despre o ilustrație a copertei făcută de acest artist britanic nepereche. Căci, fără să știe, prin intermediul ilustrațiilor sale fabuloase, domnul Chris Foss m-a convins, în alt deceniu, în alt mileniu, să citesc cărți de buzunar în engleză și să le colecționez.

(Cel mai recent volum al meu, Motorul de căutare, a apărut în decembrie 2020 la editura Crux Publishing și poate fi comandat aici.) 

Sharon Gosling, "The Art and Making of Penny Dreadful" (2015)

Spre finalul lunii martie 2019, prin amabilitatea importatorilor de carte de la Libris, am achiziționat un exemplar din volumul The Art and Making of Penny Dreadful (Titan Books, Londra, 2015) al autoarei britanice Sharon Gosling. L-am parcurs în aproximativ două săptămâni.

Și iată ce am aflat:

The Art and Making of Penny Dreadful este volumul însoțitor al serialului omonim care a fost difuzat de postul de televiziune Showtime. Materialul este împărțit într-o serie de capitole.

Volumul debutează cu un "Cuvânt înainte" scris de creatorul serialului, John Logan. Apoi, unele capitole tratează despre dezvoltarea unor concepte (demimonde - tărâmul dintre viață și moarte), despre personajele principale (Ethan Chandler, Vanessa Ives, Sir Malcolm Murray), despre creaturile care apar în serial (vampiri, vârcolaci), despre reinventarea unor personaje literare (doctorul Victor Frankenstein și creatura sa, apoi Mina Murray, Dorian Gray), despre personaje secundare (Brona Croft, Ferdinand Lyle, Madame Kali), despre decoruri (vila lui Sir Malcolm, grădina zoologică din Londra, grădina botanică, teatrul Grand Guignol) și despre realizarea unor episoade din prima serie a serialului Penny Dreadful.

Mai întâi, volumul se remarcă prin excepționala calitate tipografică: format mare, copertă color, lăcuită, cartonată, metalizată și embosată, hârtie cretată, conținut integral color, numeroase fotografii și ilustrații în înaltă definție, tehnoredactare elegantă.

Apoi, conținutul volumului se remarcă prin bogata documentare. Autoarea i-a intervievat pe realizatorul serialului, pe regizoarele și regizorii episoadelor, pe realizatorii efectelor speciale, pe creatorii de decoruri, pe actrițele și actorii din rolurile principale, ba chiar și pe creatorii de costume.

De asemenea, doamna Gosling a arătat, în fiecare caz, munca de concepție și procesul de realizare ale diferitelor elemente care apar în serial, de la sursele literare (Dracula, Frankenstein, Portretul lui Dorian Gray) la secvențele TV. Din acest punct de vedere, The Art and Making of Penny Dreadful are valoare educativă, întrucât le arată cititorilor volumul și minuțiozitatea muncii care se află îndărătul unui serial de succes, precum și necesitatea corelării celor mai mici detalii ce le sunt prezentate telespectatorilor.

Ca urmare a celor arătate mai sus, voi așeza această carte la loc de cinste în colecția mea. Desigur, atât serialul propriu-zis, cât și lucrarea The Art and Making of Penny Dreadful m-au încurajat să le acord mai multă atenție unor lucrări clasice din canonul literaturii gotice. Însă despre acelea rămâne să discutăm cu alte prilejuri.