Simon Ward, "Aliens - The Set Photography" (2016)

Imagine preluată de pe site-ul amazon.co.uk.

În alt deceniu, în alt mileniu, în anii 1980, mulțumită unui prieten, domnul Bogdan Mihai Manolache, am avut ocazia să citesc o carte despre realizarea filmului Alien. Pe de o parte, am fost uimit și încântat de schițele și picturile reproduse în acel volum, lucrări grafice care le aparțineau unor artiști precum Jean Giraud (Moebius), Chris Foss și H. R. Giger. Pe de altă parte, am fost fascinat de informațiile referitoare la construirea machetelor, la realizarea decorurilor, costumelor și accesoriilor, respectiv de anecdotele de la filmări. Doar că, anii 1980 în România fiind cum erau, n-am avut cum să cumpăr și eu un exemplar din acel volum remarcabil și am rămas doar cu amintirea.

Până când, mulți ani mai târziu, într-o seară cam înnorată, a ieșit soarele și pe strada mea.

Pe 2 noiembrie 2019, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat un exemplar dintr-un volum de Simon Ward intitulat: Aliens - The Set Photography: Behind the Scenes of James Cameron's 1986 Masterpiece (Titan Books, Londra, 2016). L-am parcurs în două zile.

Și iată ce am aflat:

Volumul debutează cu câteva amintiri personale ale doamnei Carrie Henn, care, pe vremea când era fetiță, a jucat rolul personajului feminin Newt în filmul Aliens.

Apoi, urmează o secțiune despre distribuție și despre echipa de filmare. 

În altă secțiune, "Pe platou", sunt prezentate principalele etape ale intrigii filmului, însoțite de comentarii ale actrițelor Carrie Henn și Jenette Goldstein.

Secțiunea finală, "În culise", arată cum au fost realizate costumele, machetele, decorurile, accesoriile și efectele speciale.

Am fost foarte plăcut impresionat de calitatea grafică și tipografică a albumului: Copertă cartonată, supracopertă color în policromie, mată, file de hârtie cretată, numeroase imagini color de pe platourile de filmare, fotografii alb-negru de arhivă, cadre din film. De asemenea, am apreciat informațiile referitoare la realizarea filmului și am fost emoționat să aflu de grija cu care actrița din rolul principal, Sigourney Weaver, dar și ceilalți actori și cascadori au tratat-o pe micuța Carrie pe parcursul filmărilor. Nu în ultimul rând, mi s-a părut interesantă implicarea actrițelor și actorilor în procesul de creație - spre exemplu, interpreții pușcașilor marini au fost încurajați să își personalizeze costumele.

La finalul lecturii, am rămas cu impresia că Aliens - The Set Photography a meritat pe deplin prețul achiziției și timpul de lectură. I-am găsit loc la raft, în colecția mea, și cu siguranță că îl voi reciti și cu alte ocazii.

Desigur, în aceeași seară am luat un alt album despre realizarea peliculei cinematografice Alien: Covenant. Însă despre acela vom discuta cu alt prilej.

Maria Wilhelm & Dirk Mathison, "Avatar" (2009)

În urmă cu un an, pe 19 ianuarie 2011, am achiziţionat de la importatorii mei preferaţi de la Librăria Nautilus, http://nautilus.ro, un volum intitulat  Avatar – A Cofidential Report on the Biological and Social History of Pandora (Editura Harper Collins, Londra, 2009). De parcurs, l-am parcurs abia în ianuarie 2012, pentru că de prea mulţi ani am cumpărat mai multe cărţi decît sînt în stare să citesc. Şi iată ce am aflat:

Volumul Avatar este „ştampilat” pe copertă drept „Un ghid de supravieţuire pentru activişti” şi se prezintă ca un samizdat din viitor, o carte cu fotografii lipite cu bandă adezivă sau prinse cu agrafe de birou, cu pagini mototolite şi cu însemnări scrise de mînă ici şi colo. Secţiunile introductive, „Pandora: A Survival Handbook”, respectiv „Warning!”, întăresc impresia aceasta, căci sînt scrise în numele unui activist ecologist din viitor pentru beneficiul posibilior simpatizanţi care ar dori să se opună abuzurilor Administraţiei pentru Dezvoltarea Resurselor.

Primul capitol prezintă date despre astronomia şi geologia satelitului Pandora. Scurte secţiuni sînt dedicate sistemului Alfa Centauri, planetei gigantice Polifem, satelitului Pandora, minereului improcurabiu şi aşa mai departe.

Al doilea capitol tratează despre fiziologia şi cultura Na'vi. Aici, secţiunile discută despre coada băştinaşilor, despre ritualurile lor de împerechere, despre creşterea copiilor şi sistemul de numărare, despre arme, unelte şi instrumente muzicale.

Capitolul al treilea aduce în discuţie fauna de pe Pandora. Zeci şi zeci de pagini le sînt dedicate diferitelor specii din regnul animal, de la arahnoizi la lupii-viperă şi de la dinihtoizi la marele leonopterix. Interesant este că articolele au răspîndite printre ele informaţii despre arme folosite de băştinaşi pentru vînarea unora dintre aceste animale, despre hăţuri pentru controlul altor creaturi şi despre cîntece de vînătoare ale Na'vi.

Capitolul al patrulea discută despre flora de pe Pandora. Ca şi în capitolul precedent, pe lîngă informaţii despre diversele specii apar şi scurte secţiuni despre instrumente muzicale şi despre unelte ale băştinaşilor, precum şi note scrise de mînă despre posibile utilizări ale plantelor de pe Pandora pentru combatrerea unor maladii de pe Pămînt.

Capitolul al cincilea prezintă tehnologia umană de pe Pandora, începînd cu navele spaţiale şi aeronavele şi terminînd cu utilajele şi cu armamentul. De remarcat că, în acest capitol, comentariile adăugate de mînă se referă uneori la metode pentru sabotarea vehiculelor.

La finalul volumului sînt ataşate cîteva documente compromiţătoare sustrase de la Administraţia pentru Dezvoltarea Resurselor, precum şi un glosar de termeni şi un dicţionar Na'vi – englez. Volumul se încheie cu o pagină de mulţumiri adresate savanţilor şi scriitorilor care au contribuit la dezvoltarea în detaliu a acestei lumi imaginare.

Ceea ce trebuie remarcat în legătură cu acest ghid de supravieţuire pentru activişti este integrarea exepţională a aspectului literar şi a prezentării grafice. Nu numai că volumul Avatar reprezintă o enciclopedie a universului în care se petrece filmul lui James Cameron, dar lucrarea, prin modul cum este scrisă, ilustrată şi prezentată fiecare pagină, creează iluzia că a fost alcătuită de un locuitor disperat al unui Pămînt muribund, suprapopulat şi sufocat, din viitorul apropiat, şi adresată altor oameni la fel de disperaţi. Imaginile sînt rareori aşezate drept pe pagină, unele informaţii sînt plasate în viniete colorate, cu margini zdrenţuite, sau în note mîzgălite cu creionul, iar porţiuni de frază sînt marcate neglijent cu carioca fosforescentă. Efectul de ansamblu este impresionant.

Ca urmare, îmi vine greu să încadrez volumul Avatar într-o categorie anume. Seamănă cu o lucrare de non-ficţiune, dar se referă la o lume fictivă. Seamănă cu un album de bandă desenată, dar nu e axat pe o intrigă sau pe un fir narativ. Seamănă cu o enciclopedie, dar e în mod intenţionat altfel decît suratele sale sobre şi ordonate. Seamănă cu cărţile ilustrate de poveşti bazate pe filme, dar se concentrează asupra fundalului peliculei Avatar, nu asupra evenimentelor din prim-planul acesteia. Pe de altă parte, îmi vine foarte uşor să vă asigur că volumul acesta e o carte de recitit şi că, după ce îl veţi parcurge, veţi revedea filmul Avatar din cu totul altă perspectivă.

Şi, cum o imagine (mişcată) face mai mult decît o mie de cuvinte, vă invit ca mai jos să răsfoiţi acest ghid de supravieţuire pentru activişti. Vizionare plăcută!

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)