La finalul lunii martie 2018, prin amabilitatea importatorilor mei preferați de la Nautilus, am primit cadou un exemplar dintr-o culegere de articole din revista The Economist. Antologator este domnul Daniel Franklin, iar volumul se intitulează: Megatech - Technology in 2050 (Editura Profile Books, Londra, 2017). Am parcurs antologia pe îndelete, în intervalul aprilie - iunie 2018.
Și iată ce am aflat:
Volumul începe cu o listă a celor care au contribuit și cu o "Introducere: Faceți cunoștință cu megatehnologia" în care domnul Daniel Franklin arată că, după interesul arătat de publicul cititor pentru colecția Megachange, un al doilea volum, ceva mai concentrat asupra tehnologiei, merita realizat.
Partea întâi tratează despre "Chestiuni fundamentale". Între altele, se discută despre uneltele conceptuale necesare pentru prevederea viitorului, despre fundamentele fizice ale tehnologiei viitoare, despre posibilitățile biotehnologiei, despre ce se va întâmpla când legea lui Moore nu se va mai putea aplica și despre generațiile din tehnologie.
Partea a doua, "Megatehnologia sector cu sector", abordează în schimb chestiuni mai specifice, de la viitorul agriculturii și transformarea îngrijirii medicale la tehnologia militară și cea personală, trecând prin ascensiunea energiei regenerabile și prin apariția noilor materiale de fabricație.
Partea a treia, "Megatehnologia și societatea", aduce în prim-plan etica inteligenței artificiale, transformarea societății prin accesul la cantități masive de date, schimbările golbale generate de diseminarea telefoniei mobile, megatehnologii contra megainegalități și efectele automatizării pe piața forței de muncă.
Tot partea a treia cuprinde două schițe științifico-fantastice de Alastair Reynolds și de Nancy Kress, respectiv un eseu-concluzie privitor la lecții pe care le-am învățat din Revoluția Industrială.
Volumul se încheie cu o pagină de mulțumiri și cu un index alfabetic.
Pe de o parte, mărturisesc că lectura unora dintre articole, mai ales cele referitoare la fizică sau la biotehnologie, mi s-a părut cam anevoioasă, întrucât îmi lipsea bagajul coneptual necesar. Pe de altă parte, subiectele abordate în articole mi s-au părut nu doar variate, ci și relevante. Lectura a fost cu atât mai agreabilă cu cât volumul este tehnoredactat elegant, iar hârtia pe care a fost tipărit este de o calitate foarte bună.
Ca urmare, îi mulțumesc și pe această cale domnului Daniel Hanu pentru generozitate. Vă recomand și dumneavoastră Megatech. (Puteți comanda un exemplar aici.) Desigur, articolele din această antologie mi-au stârnit interesul pentru alte volume de popularizarea științei pe care le-am adunat de ceva timp încoace în colecția personală. Dar despre acelea rămâne să discutăm cu alte ocazii tot aici, la Țesătorul.
Postări
