Horia Nicola Ursu (editor), "Galileo 2" (2010)

La mijlocul lunii noiembrie 2010, prin amabilitatea editorului Horia Nicola Ursu, am primit un exemplar din revista Galileo numărul 2 - vara 2010. Am început să-l citesc atunci, dar l-am terminat de parcurs abia la începutul lunii mai 2011. (Asta e, recunosc, nu sînt cel mai rapid cititor din lume...) Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:

Acest număr începe cu un editorial din partea redactorului-şef (acelaşi Horia Nicola Ursu) şi continuă cu o secţiune solidă de "Ficţiuni". Cea dintîi, "Unde radio" de Michael Swanwick, este o povestire fantastică foarte captivantă, plină de imaginaţie, şi a fost distinsă cu premiul World Fantasy în 1996. "Îngeri şi molii" de Costi Gurgu se încadrează mai curînd în subgenul science-fantasy, punînd laolaltă elemente de operă spaţială şi personaje mitologice. "Joc în doi" de Nicola Griffith are o puternică încărcătură erotică, dar şi o componentă psihologică interesantă. În schimb, Marian Truţă construieşte în "Cumania 2010" o ucronie românească înspăimîntător de plauzibilă. Ştefana Cristina Czeller propune o schiţă postapocaliptică extrem de violentă şi de sumbră, "Slujesc Zeului-cîine", prin comparaţie cu care următorul text, "Vînătoarea de sfincşi" a subsemnatului, pare aproape un basm de adormit copiii.

În secţiunea "Viitorul anterior", Mircea Opriţă ne oferă un articol despre viaţa şi opera lui Camil Baciu, în vreme ce Graham Sleight tratează despre două lucrări majore ale lui Alfred Bester, The Demolished Man şi The Stars My Destination, apărute şi la noi prin strădania lui Mihai Dan Pavelescu.

Secţiunea "Dosar" îl are de această dată în prim-plan pe Lucius Shepard. După o scurtă prezentare bio-bibliografică, ni se oferă un interviu realizat de Horia Nicola Ursu cu distinsul autor american, apoi povestirea "Doar parţial aici", în care eforturile de curăţenie după atacurile de la 11 septembrie se împletesc cu elemente fantastice greu de uitat.

Secţiunea finală, "Zeitgeist", reuneşte un articol de Cory Doctorow, "Literatură de furat" (despre chestiuni privitoare la legea drepturilor de autor în perioada Internetului) şi unul de Robert Silverberg (despre un episod amuzant din istoria literaturii SF în America, în cel de-Al Doilea Război Mondial).

Pe ansamblu, dincolo de cîteva mici scăpări de scriere, traducere şi redactare, şi acest număr din Galileo a reuşit să atingă un nivel calitativ ridicat. Ilustraţia copertei, realizată de Adam Tredowsky, merită o menţiune specială. Voi aştepta cu interes următoarele apariţii ale acestei reviste.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)     

Horia Nicola Ursu (editor), "Galileo 3" (2010)

Pe 16 aprilie 2011 am avut ocazia să achiziţionez la Bookland numărul al treilea al revistei Galileo, subintitulat "Toamna 2010" - cu autograful lui Michael Haulică. Dacă primul număr al revistei l-am parcurs în opt ore, pe cel de-al treilea l-am citit în treisprezece zile. Şi iată ce am aflat:

Editorialul lui Horia Nicola Ursu oscilează între răspunsuri oblice date celor care au criticat revista şi scuze cititorilor pentru întîrzierea cu care a apărut numărul al treilea. (Eu, unul, am fost foarte mulţumit că a apărut noul număr, cu sau fără întîrziere...)

La secţiunea intitulată "Ficţiuni" găsim o povestire hard SF semnată de Peter Watts, "Insula", distinsă cu Premiul Hugo 2010, şi o nuvelă de Michael Haulică, "O hucă în minunatul Inand". "Insula" propune o viziune spectaculoasă asupra temei primului contact cu fiinţe inteligente extraterestre. "O hucă în minunatul Inand", pe de altă parte, pare o extensie a tematicii şi stilului din Aşteptînd-o pe Sara, poate cu un plus de referinţe culturale.

În secţiunea "Viitorul anterior", Mircea Opriţă prezintă modul în care a fost tratată în literatura română tema paleoastronauticii, în vreme ce Graham Sleight analizează trei volume cu proza scurtă a lui James Tiptree jr.

Secţiunea "Dosar" îl are de această dată în vedere pe Robert Silverberg. Un articol de Jon Davis trece în revistă principalele etape ale carierei autorului american. Redactorul-şef Horia Nicola Ursu prezintă apoi un interviu pe care l-a realizat cu Silverberg, iar secţiunea se încheie cu nuvela "Pe mare, spre Bizanţ", premiată cu Nebula în 1986 şi tradusă de Ştefan şi Cristina Ghidoveanu.

În secţiunea "Zeitgeist", Cory Doctorow tratează despre fan-fiction, Robert Silverberg ilustrează importanţa urmăririi cauzelor şi efectelor în ficţiunea speculativă cu un roman de José Saramago, iar Cătălin Badea Gheracostea discută proza fantastică a Ştefanei Czeller.

Pe ansamblu, Galileo pare să fi cîştigat în cantitate (de la 240 de pagini, a ajuns la 256) şi să se fi menţinut în calitate. Cu puţin noroc, poate că la tîrgul de carte din vară vom avea posibilitatea să cumpărăm şi numărul al patrulea, subintitulat "Iarna 2010" - în ciuda faptului că iarna nu e ca vara... 

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)