Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 25-26" (2015)

La finalul lunii ianuarie 2015, de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din Bucureşti, am achiziţionat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, numărul dublu 25-26. L-am parcurs în următoarele două zile. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Povestirea de deschidere îi aparţine lui Ken Liu şi se intitulează "Maestrul litigiilor şi Regele Maimuţelor". Acţiunea e plasată în China, în secolul al XVIII-lea, iar protagonistul este bătrânul cărturar Tian Haoli. Acesta se ocupă cu ajutarea sătenilor în procese, iar bunăvoinţa sa faţă de tânăra văduvă Li Xiaoyi, pe care o reprezintă în tribunal, îi atrage necazuri. Parte din intrigă se bazează pe sfidarea autorităţilor, combaterea abuzurilor şi dezvăluirea unor secrete incomode. Izul de fantastic îl adaugă un personaj literar clasic, Regele Maimuţelor, care îi apare bătrânului cărturar în vise şi în imaginaţie.

Tot o temă orientală, cu atmosferă exotică, tratează şi Lucian Dragoş Bogdan în "Povestea lui Xieng Baohui". Autorul ne prezintă o lume croită după precepte taoiste, în care oamenii cunosc şi respectă legea firii şi ordinea lucrurilor. Doar că unele personaje, nemulţumite de viaţa îndelungată a protagonistului, strică regula după care oamenii piereau pe rând şi instituie o existenţă haotică, în care oamenii pier accidental, mai mult sau mai puţin la întâmplare. Ca şi povestirea precedentă, textul lui Lucian Dragoş Bogdan este deosebit de îngrijit din punct de vedere stilistic.

În "Lazaret", Mircea Pricăjan tratează tot despre înţelepţi şi sihaştri, însă în cadru românesc. Spre deosebire de textul precedent, "Lazaret" este mai sumbru şi axat pe o temă horror. De asemenea, este îngrijit pe plan stilistic.

În schimb, "Liberul arbitru" este o povestire steampunk fantasy a subsemnatului. Face parte din proiectul "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate", iar cititorii vor reîntâlni pe parcursul ei personaje din "Pălărierul", text apărut în Almanah Anticipaţia 2015. Sper să vă facă la fel de multă plăcere să o parcurgeţi câtă mi-a făcut mie să o scriu.

Ca şi "Liberul arbitru", "Ambasadorii" de Eugen Cadaru plasează creaturi fantastice într-un cadru urban. Mai exact, aducerea unei stânci din Finlanda în România, într-un parc din Bucureşti, strămută accidental elfi între personaje mitice româneşti. Premisa e interesantă, iar autorul strecoară şi accente de satiră socială printre rânduri. Din păcate, textul suferă de unele scăpări stilistice, dintre care mi-au atras atenţia câteva exprimări pleonastice.

"Artefactul" de Mircea Liviu Goga combină cazuri neelucidate încă şi tema călătoriilor în timp. Pornind de la fenomene neelucidate, precum fosile sau artefacte nelalocul lor în stratele geologice, personajul Adrian construieşte o teorie a fluctuaţiilor temporale, iar protagonistul-narator anchetează, ani mai târziu, dispariţia misterioasă a prietenului său. Schiţa e bine construită, atent dozată şi cu un final interesant.

Ultima povestire din CPSF 25-26 este o pastişă după Alexandru Ungureanu, "Arte marţiale moderne IV", semnată Radu Halippa. Spre deosebire de "Artele marţiale moderne III", din Almanah Anticipaţia 2015, aceasta are intriga mai închegată şi e mai bine realizată stilistic. De asemenea, dă dovadă de ceva mai multă imaginaţie în privinţa armelor şi stilurilor de luptă fictive.

Cuprinsul se încheie cu episodul al cincilea al benzii desenate "Zona de vest", scris şi desenat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.

Pe ansamblu, acest număr dublu din CPSF Anticipaţia mi s-a părut foarte bine realizat, destul de unitar tematic, elevat stilistic şi mai bine redactat decât destule alte apariţii precedente ale acestei publicaţii. Am fost foarte plăcut impresionat de ilustraţia copertei, realizată de vechiul meu prieten Tudor Popa, şi de multitudinea de imagini judicios alese presărate prin paginile revistei. Alături de CPSF 03, acesta reprezintă un număr de colecţie pe care vi-l recomand cu multă căldură. (Dealtfel, îl puteţi comanda la preţ redus de pe site-ul editurii aici.)

În ceea ce mă priveşte, îl felicit şi pe această cale pe domnul redactor-şef Marian Truţă pentru o treabă foarte bine făcută şi aştept cu interes noile apariţii ale Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice.

P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

CPSF - un nou număr de colecţie

Aseară, am aflat de pe site-ul Editurii Nemira că se pregăteşte lansarea unui număr dublu al Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia, 25-26. Ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa. În sumar veţi găsi povestiri semnate de Ken Liu, Lucian Dragoş Bogdan, Mircea Pricăjan, Eugen Cadaru, Mircea Liviu Goga şi Radu Halippa, precum şi un nou episod dintr-o bandă desenată creată de Viorel Pîrligras. De asemenea, veţi găsi în acest număr de colecţie o povestire a subsemnatului, "Liberul arbitru", din seria "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate". În plus, pentru precomenzi, acest număr dublu din CPSF are o reducere de preţ de 40%. Puteţi profita şi dumneavoastră de această ocazie dacă vizitaţi pagina de comandă aici.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 16" (2014)

La finalul lunii mai 2014, la Tîrgul de Carte Bookfest, prin amabilitatea reprezentantei de relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Alexandra Florescu, am primit un exemplar din numărul 16 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. Am parcurs CPSF 16 în luna iunie. Iată despre ce este vorba:

Spre deosebire de numerele precedente, CPSF 16 are un sumar foarte bogat. Primul text este o schiţă de Arthur C. Clarke, "Un alt tigru", datînd din 1953 şi tradusă de domnul Mihai-Dan Pavelescu. Schiţa tratează tema lumilor posibile într-un univers cu adevărat infinit, iar încheierea ei este surprinzătoare.

Tot domnul Mihai-Dan Pavelescu ne oferă în traducere o povestire din 1980 a lui Norman Spinrad, "Programele favorite", în care personajele principale s-au mutat în realităţi virtuale, cu înregistrări video editate din propriul lor trecut şi producţii fastuoase de diverse genuri. Chestiunea dacă personajele mai sînt în viaţă ori s-au transformat în simple simulări, dacă mai au cum să se întîlnească în lumea reală ori dacă mai sînt umane devine din ce în ce mai problematică pe parcursul povestirii.

Doamna Rodica Bretin contribuie la sumarul revistei cu o povestire intitulată "Noaptea sanyasinilor" - reluată, dacă îmi amintesc bine, din volumul său Efect holografic. Intriga este antrenantă - un parcurs iniţiatic al unui specialist în arte marţiale - iar fundalul este interesant - o construcţie cu numeroase încăperi şi coridoare, care ar putea fi o clădire sau un habitat spaţial.

Domnul Mircea Opriţă, în articolul "O exegeză aproape fără rival", face o amplă trecere în revistă a lucrărilor de teorie şi critică literară publicate de profesorul universitar Cornel Robu. De reţinut atît ecourile internaţionale ale acestor lucrări, cît şi referirile la dezbaterile cu alţi teoreticieni români ai genului avute de-a lungul anilor de către domnul profesor Robu.

În "Punctul de convergenţă", Eugen Cadaru tratează succint despre realismul magic. Deşi clar structurat şi bine documentat, poate că articolul ar fi meritat dezvoltat la o scară mai amplă, căci subiectul abordat ar fi permis acest lucru.

Ciprian Mitoceanu, în "Penitenţa Terminatorului", tratează într-o naraţiune la persoana întîi despre un criminal în serie care, în urma unui accident, ajunge să fie mutilat şi infirm. Reflecţia asupra propriilor fapte, ca şi grija arătată de o asistentă medicală cu totul specială, îl îndeamnă în cele din urmă pe protagonist să rescrie istoria... într-un mod paradoxal.

Gregory Benford, în schimb, ne propune o abordare hard SF a temei schimbării climatice cauzate de civilizaţia umană. Schiţa "Think Big" datează din 2013, iar traducerea română îi aparţine domnului Marian Truţă.

Spre final, o surpriză foarte plăcută: Artistul grafic şi scriitorul Viorel Pîrligras ne oferă o bandă desenată în care reia un personaj creat în anii 1980 - "Vânătorul de mutanţi - Guama". BD-ul artistului craiovean reprezintă o combinaţie de acţiune şi fantastic pe un fundal postapocaliptic care sper să fie pe gustul cititorilor.

Sumarul se încheie cu "Ultima poezie" de Octavian Sava - un epitaf al regretatului autor de la începuturile Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice.

Aş dori să mai menţionez că ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa. Redactarea literară a acestui număr a avut pe alocuri mici scăpări - în special în povestirea domnului Mitoceanu. Tehnoredactarea, în schimb, a fost bine făcută, iar ilustraţiile din interior au fost diverse şi relevante. În raport cu numerele precedente, am remarcat şi o mai mare diversitate a tipurilor de litere folosite pentru imprimarea textului.

Pe ansamblu, CPSF 16 a fost o lectură agreabilă, ceea ce m-a îndemnat să încep imediat să parcurg numărul următor al Colecţiei. Dar despre acela am să vă relatez cu alt prilej.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 12-13" (2013)

Într-o postare anterioară, vă relatam cum, la Tîrgul de Carte Gaudeamus, reprezentanta de atunci pentru relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Maria Galan, mi-a oferit cîteva volume. Dintre acestea, numărul dublu al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice 12-13 (Editura Nemira, Bucureşti, 2013) a încheiat cu bine primul an de apariţii al noii serii CPSF.

L-am parcurs în prima parte a lunii martie din 2014. Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:

Prima povestire din CPSF 12-13 este "Efecte relativiste" de Gregory Benford, în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Premisa este asemănătoare cu cea a romanului lui Poul Anderson Tau Zero: unei astronave terestre care zboară într-un univers relativist i se defectează sistemele de frînare, iar echipajul, pentru a nu fi ucis de radiaţii, accelerează asimptotic către viteza luminii. Zborul îi poartă în spaţiu, printre galaxii, şi în timp, din ce în ce mai aproape de Marele Colaps al Universului. Interesant, în abordarea lui Gregory Benford, este că vocea naratorială ne relatează o "felie de viaţă" - o zi obişnuită din viaţa echipei de întreţinere care, teleghidînd roboţi, curăţă pîlnia de absorbţie ce alimentează motoarele astronavei. Pe ansamblu, o povestire SF de referinţă - atît ca subiect, cît şi ca scriitură.

Ovidiu Petcu, în schimb, ne oferă o schiţă fantastică, "Păsările insulei", despre patru personaje naufragiate pe o insulă acoperită cu vegetaţie stranie. Schiţa face parte dintr-un volum aflat în pregătire.

Povestirea "Caliban" de Robert Silverberg ne aduce perspectiva unui om obişnuit, cu o mulţime de mici imperfecţiuni fizice, asupra unui viitor îndepărtat în care, prin inginerie genetică şi chirurgie estetică, oamenii au ajuns perfecţi şi... perfect identici. Şi dacă moda i-ar duce pe descendenţii noştri la o imperfecţiune la fel de uniformă?

Urmează partea a doua a nuvelei "* * *" de Mihnea Columbeanu, în care tensiunile erotice şi sociale din prima parte ajung la un punct culminant intens şi greu de uitat.

Din opera autoarei americane Ursula K. Le Guin veţi găsi în schimb o metaficţiune satirică, "Autorul seminţelor de acacia", în care, într-un viitor nu prea îndepărtat, lingviştii descifrează lucrările literare ale furnicilor, pinguinilor, delfinilor şi... florii-soarelui. Paradoxal, traducătorul Mihnea Columbeanu ne informează într-o notă de subsol că, la prima publicare în ţara noastră a acestui text, în 1989, acesta a fost cenzurat.

Domnul Mircea Opriţă contribuie cu un amplu articol intitulat "Lumile SF ale lui George Anania", o retrospectivă dedicată vieţii şi operei unuia dintre cei mai importanţi autori SF români. Articolul este însoţit de imagini cu copertele unor cărţi ale regretatului scriitor.

Eugen Cadaru ne propune "Între oglinzi", o povestire pe tema universurilor paralele. În ciuda unui început banal, povestirea dezvoltă o idee generoasă, iar o eventuală publicare online ar merita să fie împănată cu hiperlegături la articole Wikipedia relevante ca să-i ajute pe cititori să înţeleagă toate referirile filosofice, ştiinţifice şi mistice presărate de autor în text.

După cum probabil vă aşteptaţi, sumarul numărului se încheie cu o cronică de carte marca Oliviu Crâznic. De această dată, mai tînărul meu coleg prezintă un volum de povestiri al lui Ted Chiang, Împărţirea la zero, precum şi alte povestiri ale acestui apreciat autor american. Şi, cum deţin deja în biblioteca personală un exemplar din acel volum, tot ce voi avea de făcut va fi să îl citesc.

Pe ansamblu, CPSF 21-13 mi-a lăsat o impresie bună, mai ales că le oferă cititorilor 136 de pagini şi are o copertă frumoasă creată de bunul meu prieten Tudor Popa. În plus, pe site-ul editurii, acest număr dublu este disponibil cu o reducere de preţ. Detalii puteţi găsi aici. În ceea ce mă priveşte, am continuat periplul CPSF cu numărul al paisprezecelea al noii serii. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie...

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Eugen Cadaru deschide "Ferestrele timpului"

În cea mai recentă ediţie a revistei electronice Nautilus, lansată ieri, domnul Eugen Cadaru a publicat o cronică a antologiei Ferestrele timpului (îngrijită de Ştefan Ghidoveanu). Între altele, dumnealui a remarcat:

"Care antologie? (Florin Pîtea). Așa cum spuneam la începutul acestui articol, antologia se termină simetric, cu o proză foarte scurtă, dar foarte percutantă, în care, din nou, antologatorul apare ca personaj ce determină evoluția poveștii. Mi-a plăcut foarte mult acuitatea cu care Florin Pîtea a citat din stilul verbal atât de inconfundabil al Moshului SF, precum și  jocul imaginativ prin care este eliminată din cultura umanității însăși ideea de călătorie în timp. Și, în plus, imaginea mașinii de călătorit în timp care se împrumută între vecinii de bloc, ca o cheie de șaișpe, este absolut delicioasa. Un final cum nu se poate mai simpatic pentru o antologie de excelentă calitate."

Îi mulţumesc pentru apreciere colegului meu într-ale scrisului, iar pe dumneavoastră vă invit să citiţi integral articolul său, "Despre Ferestrele timpului", aici. Lectură plăcută!

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Horia Nicola Ursu (editor), "Galileo 5" (2012)

Pe 21 noiembrie 2012, seara, prin amabilitatea editorului Horia Nicola Ursu şi a colegului său, Michael Haulică, am primit un exemplar din numărul 5 al revistei Galileo. L-am parcurs în două zile.

Şi iată ce am aflat:

La fel ca numărul 4, acest număr al revistei este ceva mai subţirel decît primele (224 de pagini mai degrabă decît 240). Coperta este realizată pe baza unei ilustraţii de Darin K. Ford, iar editorialul (foarte optimist - "Elogiul abundenţei") este semnat de redactorul-şef Horia Nicola Ursu.

Partea de "Ficţiuni" a revistei este foarte consistentă. Primul text este o povestire de Mike Resnick, "Întoarcerea acasă" - o naraţiune la persoana întîi despre un bătrîn a cărui soţie suferă de maladia Alzheimer şi al cărui fiu, exobiolog, s-a transformat într-o creatură cu înfăţişare non-umană. E o povestire emoţionantă, bine tradusă şi bine redactată.

Piesa de rezistenţă a revistei o constituie o nuvelă de Gene Wolfe, "Memorare". Premisa acesteia este că, după dezvoltarea unui sistem relativ accesibil de călătorii spaţiale, unii oameni au ajuns să construiască mausolee înţesate de capcane pe orbita lui Jupiter, iar alţii le explorează... ca o formă de divertisment. De aici şi pînă la o distopie în care Paradisul nu e deloc ceea ce pare nu e decît un pas.

Paul Tudor ne propune "Circul din Amsterdam" - o poveste plasată într-un trecut colonial, în Indonezia. Textul este rezonabil de bine scris şi se bazează pe informaţii ştiinţifice relativ recente.

Eugen Cadaru, în schimb, contribuie la acest număr al revistei cu "Sfera" - un fel de parabolă satirică în care un obiect fantastic le dă ocazia autorităţilor locale şi centrale să-şi dovedească incompetenţa şi meschinăria. Ca temă, povestirea pare înrudită cu schiţa "Bila de biliard" de Avro Manhattan, apărută la noi în antologia Povestiri despre invenţiile mileniului III. Din păcate, "Sfera" are unele scăpări stilistice, ortografice şi de punctuaţie care în mod normal ar fi trebuit corectate la redactare.

Pe de altă parte, Laura Sorin ne oferă "O zi obişnuită după sfîrşitul lumii" - o povestire horror despre zombi în Bucureşti, relatată la persoana întîi de o protagonistă foarte credibilă. Cu toate că nu sînt un admirator al genului horror, textul Laurei Sorin mi s-a părut cel mai reuşit din acest număr al revistei - atent construit, cu efecte bine dozate, îngrijit stilistic. Cu siguranţă că merită şi recompensează o a doua lectură.

Ultimul text din această secţiune este schiţa "Resurse umane" a subsemnatului.

În secţiunea "Viitorul anterior", Oliviu Crâznic face o prezentare a genului gotic: "Literatura gotică: valoare, valenţe, opere şi reprezentanţi". Deşi eseul este foarte bine scris, clar prezentat, bine structurat şi atent documentat, impresia de ansamblu este că subiectul ales se preta mai degrabă la un studiu amplu, de sute de pagini. Probabil că, în articole viitoare, autorul va trata mai în detaliu unele dintre aspectele prezentate aici doar în trecere.

Mircea Opriţă, în schimb, ne propune articolul "Mitologie şi luxurianţă: Vladimir Colin". Am fost plăcut impresionat de ampla documentare a acestui articol, de sobrietatea stilului şi de claritatea prezentării. Pentru aceia care ar dori să studieze opera lui Colin sau să scrie o lucrare academică pe această temă, articolul domnului Opriţă reprezintă un excelent punct de plecare.

Pe ansamblu, şi acest număr al revistei Galileo este o reuşită. Ţin să îi felicit atît pe membrii colectivului de redacţie cît şi pe domnişoara tehnoredactor, iar în sinea mea sper că Galileo va deveni cît de curînd o publicaţie lunară.

(P.S. Noul meu roman Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)