Se afișează postările cu eticheta M. M. Chen. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta M. M. Chen. Afișați toate postările

miercuri, 18 noiembrie 2020

M. M. Chen, Joe Benitez et al., "Lady Mechanika Vol. 6" (2020)

Imagine preluată de pe situl Comixology
În ultima decadă a lunii septembrie 2020, prin amabilitatea importatorilor de bandă desenată de la Red Goblin, am achiziționat un exemplar din cel mai recent volum al romanului grafic Lady Mechanika, intitulat Sangre (Benitez Productions, Encino, CA, 2020). L-am parcurs în două zile. Și iată ce am aflat:

Fiecare capitol dintre cele cinci care compun acest volum începe cu un prolog desenat de Joe Benitez și Martin Montiel. Acțiunea se petrece în America Centrală, în vremea sosirii conchistadorilor, iar protagonista, Mali, vede cum soțul și copiii îi sunt măcelăriți de către niște făpturi supranaturale. Dornică de răzbunare, Mali trece prin ritualul lui Mictecacihuatl și se transformă în La Madrina, o vânătoare de vampiri.

Porțiunea principală a fiecăruia dintre cele cinci capitole, desenată de către Brian Ching, are acțiunea plasată la finalul secolului al XIX-lea. Lady Mechanika este invitată în Spania de către Leonora, soția unui baron, pentru a investiga un caz paranormal al cărui victimă este fiul baronului, Alejandro. Localnicii suspectează o posesie demonică, însă investigațiile protagonistei dezvăluie altceva - o atracție homoerotică pe care Alejandro o are față de un vampir, Lucian, pe care l-a cunoscut la universitate.

După o confruntare decisivă dintre Lady Mechanika și La Madrina, baronul Calvitero este nevoit să accepte preferințele fiului său, iar clanul de vampiri din care face parte Lucian, sever împuținat de către La Madrina, este silit să se retragă din zonă.

Volumul se încheie cu o galerie de coperte și cu un interviu acordat de către artistul grafic Brian Ching.

Pe ansamblu, în pofida scenariului alert creat de M. M. Chen și Joe Benitez, Sangre a fost o experiență destul de dezamăgitoare.

Calitatea graficii, în special în porțiunea principală a fiecărui capitol, este mai slabă comparativ cu volumele precedente. Personal, am remarcat că, în acest volum al seriei Lady Mechanika, nu mai apar contribuții ale artistului grafic Peter Steigerwald, iar consecințele sunt notabile.

Apoi, intriga acestui volum a virat în mod clar dinspre steampunk către horror. Chiar dacă romanul grafic avea o doză de horror încă de la primul volum, The Mystery of the Mechanical Corpse, am preferat volume unde a predominat elementul steampunk, precum The Tablet of Destinies sau The Clockwork Assassin. Cumva, Sangre dovedește încă o dată că e înțelept să avem grijă ce ne dorim pentru că s-ar putea să primim. Cititorii care au primit volume subțiri, precum The Lost Boys of West Abbey sau La Dama de la Muerte, au dorit o miniserie mai consistentă. Iar Sangre le-a oferit un volum cantitativ mai mare, însă calitativ mai slab.

Voi păstra în colecție acest volum al romanului grafic Lady Mechanika mai mult pentru a avea seria completă decât din plăcerea de a-l reciti. Iar, în măsura în care această serie va continua, am să vă informez despre volumele următoare tot aici, la Țesătorul.

joi, 9 mai 2019

Joe Benitez et al. - "Lady Mechanika Vol. 5" (2019)

Pe 4 mai 2019, cu zece zile înaintea lansării de pe Amazon a volumului al șaselea din romanul grafic Lady Mechanika, importatorii de benzi desenate de la Red Goblin aveau deja câteva exemplare la vânzare. Am achiziționat unul, după care l-am parcurs în două zile.

Și iată ce am aflat:

Volumul se intitulează La belle Dame sans merci (Benitez Productions, Encino, CA, 2019) și reia acțiunea din punctul în care ajunsese la finalul miniseriei The Clockwork Assassin. Primul fascicul, intitulat Two, prezintă eforturile protagonistei de a sustrage un braț mecanic dintr-o clădire a lardului Blackpool și revelația că misterioșii ei creatori au produs mai mult de un exemplar. Căci Lady Mechanika se confruntă cu o sosie a sa, nouă și îmbunătățită...

Celelalte trei fascicule constituie o miniserie aparte care dă și titlul volumului. Asociatul protagonistei, domnul Archibald Lewis, se îndrăgostește de o misterioasă văduvă, doamna Leanna Shi. Acesta se logodește cu ea și se mută în Franța, însă nepoata lui, Winnifred, descoperă împreună cu Lady Mechanika dovezi ce sugerează o situație gravă. Doamna Shi vine de pe tărâmul ielelor și, de-a lungul veacurilor, le-a oferit creativitate furibundă unor artiști numai pentru a-i duce la o moarte timpurie. Printre victimele sale se numără Frédéric Chopin și John Keats.

Protagonista intervine într-un moment decisiv și, cu cătușe și lanțuri de fier, o silește pe intrusă să renunțe la legământul magic pe care îl făcuse cu domnul Lewis.

Volumul se încheie cu o amplă galerie de ilustrații.

Pe de o parte, am fost plăcut impresionat de scenariul scris de M. M. Chen și Joe Benitez - mai ales că, pe alocuri, autorii s-au străduit să redea ici un accent scoțian, colo pronunția cockney sau vorbirea exotică a antagonistei.

Pe de altă parte, am apreciat grafica realizată de Joe Benitez și Martin Montiel, respectiv culorile aplicate de Beth Sotello. La fel ca în volumele precedente, cadrele statice au margini din roți dințate și țevărie în unele cazuri, sau împletituri Art Nouveau în altele, în vreme ce cadrele dinamice sunt cu margini netede, însă strâmbe - paralelipipedice sau trapezoidale.

Nu în ultimul rând, am fost mulțumit de faptul că volumul acesta a fost mai consistent decât cele trei care l-au precedat. Mai mult decât atât, pe profilul Lady Mechanika de pe un site de socializare, creatorii seriei au anunțat că, începând din iunie 2019, se va publica o miniserie de cinci fascicule intitulată Sangre, cu acțiunea plasată în Spania.

Dar despre Sangre rămâne să discutăm la momentul potrivit. 

duminică, 22 iulie 2018

Joe Benitez et al, "Lady Mechanika, vol. 4" (2018)

În a doua jumătate a lunii iulie 2018, mulțumită importatorilor de benzi desenate de la Red Goblin, am achiziționat la preț promoțional al cincilea volum din seria Lady Mechanika intitulat: The Clockwork Assassin (Benitez Productions, Encino, CA, 2018). L-am parcurs în aceeași zi.

Și iată ce am aflat:

The Clockwork Assassin continuă acțiunea din punctul unde se încheiase volumul al treilea din serie, The Lost Boys of West Abbey. (Din perspectiva cronologiei interne a acestui roman grafic, La Dama de la Muerte se plasează înaintea volumelor seriei principale.) De această dată, inventatori care cândva colaboraseră la un proiect al lui Lord Blackpool sunt atacați și sfârtecați unul câte unul de către un personaj feminin dotat cu forță supraomenească. Lady Mechanika este principala suspectă și, împreună cu colaboratorul său, domnul Lewis, și cu inspectorul Singh, desfășoară o anchetă neoficială pentru a-și dovedi nevinovăția. Intriga redeschide conflictul cu Lord Blackpool, dar o aduce în scenă și pe o concurentă a acestuia, Gwendolyn Cain, care are propria companie de armament, Athena Industries.

Pe parcurs, elemente traumatice din trecutul domnului Lewis apar la suprafață și explică înclinația acestuia spre depresie și alcoolism. În final, misterul este dezlegat, iar persoana responsabilă moral pentru activarea asasinei mecanice este identificată și încarcerată. Volumul se încheie cu o elegantă galerie de coperte ale fasciculelor în care a fost serializat inițial The Clockwork Assassin.

Printre calitățile care recomandă The Clockwork Assassin aș aminti în primul rând grafica excepțională. Nu doar personajele sunt redate într-o manieră minuțioasă, cu o atenție deosebită acordată vestimentației personajelor feminine, ci și vehiculele, accesoriile și decorurile - fie că e vorba de clădiri, de interioare sau de mașinăriile din ateliere și laboratoare. Inclusiv cadrele casetelor sunt adesea construite din tije, roți dințate și pârghii reprezentate cu o mare atenție pentru detalii.

De asemenea, scenariul are meritul de a fi alert, dinamic, cu o bună alternare a scenelor de dialog cu cele de acțiune. Ca și în volumele precedente, replicile personajelor pastișează stilul din romanele victoriene.

Nu în ultimul rând, aș sublinia excelenta calitate a tehnoredactării și tiparului - coală cretată, planșe integral color, copertă color în policromie, plastifiată, machetare foarte atractivă.

Singurul defect (dacă i se poate spune așa) al acestui volum este că arcul narativ este prea scurt - trei fascicule, precum La Dama de la Muerte, mai degrabă decât șase, ca The Mystery of the Mechanical Corpse sau The Tablet of Destinies. Vestea bună este că fasciculele care vor compune volumul următor, La belle dame sans merci, au început deja să apară, dar cei care preferă să citească ediția omnibus vor fi nevoiți să aibă răbdare până în 2019.

Pe ansamblu, The Clockwork Assassin este o piesă de colecție care merită și recompensează lecturi multiple. Le mulțumesc pe această cale domnului Joe Benitez și colaboratorilor săi pentru profesionalismul cu care creează și publică asemenea romane grafice, iar pe dumneavoastră vă invit în curând la o discuție despre un alt album dedicat fenomenului steampunk tot aici, la Țesătorul.

duminică, 12 noiembrie 2017

Joe Benitez et al., "Lady Mechanika - La Dama de la Muerte"

În a doua decadă a lunii noiembrie 2017, prin amabilitatea importatorilor de bandă desenată de la magazinul Red Goblin din București, am achiziționat un exemplar din volumul al patrulea al romanului grafic Lady Mechanika - La Dama de la Muerte (Benitez Productions, Encino, California, 2017). L-am parcurs în două zile.

Și iată ce am aflat:

Acțiunea din La Dama de la Muerte este plasată, cronologic vorbind, înaintea celorlalte trei volume din seria Lady Mechanika, în 1869. Protagonista călătorește din Statele Unite ale Americii în Mexic pentru a se reculege în urma pierderii unei persoane apropiate, Dallas. În sătucul Santa Catrina, localnicii o includ în sărbătoarea anuală Dia de los Muertos. Din păcate, satul este atacat de o bandă de tâlhari deghizați, Jinetes del Infierno. Lady Mechanika se confruntă cu ei, apoi eliberează niște copii pe care îi răpiseră și întemnițaseră bandiții. Din păcate, alți răufăcători din aceeași bandă pustiesc și distrug satul, iar în final protagonista îi ucide pe toți, cu excepția unui adolescent care rămâne să spună povestea.

Tematic, scenariul scris de Joe Benitez și M. M. Chen se încadrează în categoria western mai curând decât în cea steampunk (ceea ce e o variațiune binevenită). Grafica realizată de Joe Benitez și Martin Montiel este la înalt nivel - cu variațiuni interesante în ramele care însoțesc unele cadre, de la tije și roți dințate în prima parte la flori exotice și măști mortuare în partea a doua și la oseminte, cranii și mătănii spre final. Culorile alese de Peter Steigerwald, Beth Sotello și Mike Garcia sunt intense și impresionante, iar galeria de coperte ale fasciculelor în care a apărut inițial banda desenată aduce un plus de farmec volumului.

Pe ansamblu, față de The Lost Boys of West Abbey, La Dama de la Muerte a fost mai complexă și mai captivantă - poate și datorită exotismului temei alese. A meritat pe deplin atât timpul cât și banii. (Dealtfel, puteți comanda și dumneavoastră un exemplar aici.) În ceea ce mă privește, aștept deja cu interes următorul volum din serie, The Clockwork Assassin. Dar despre acela rămâne să discutăm la momentul potrivit.

sâmbătă, 29 iulie 2017

Joe Benitez et al., "Lady Mechanika, Vol. 3" (2017)

În ultima decadă a lunii mai 2017, prin amabilitatea importatorilor de bandă desenată de la Red Goblin, am avut șansa să achiziționez volumul al treilea din romanul grafic Lady Mechanika: The Lost Boys of West Abbey (Benitez Productions, Encino, CA, 2017). Scenariul îi aparține lui M. M. Chen, grafica a fost asigurată de Joe  Benitez și Martin Montiel, culorile au fost adăugate de Peter Steigerwald, Beth Sotello și Mike Garcia, iar literele au fost introduse de Michael Heisler.

Am parcurs acest volum chiar în ziua în care l-am luat. Și iată ce am aflat: 

De această dată, Lady Mechanika și asociatul ei, Mr. Lewis, anchetează un șir de dispariții misterioase din cartierul West Abbey al metropolei Mechanika City. Victimele sunt copii ai străzii, iar  ancheta dezvăluie experimente cu golemi mecanici. Printre cei care o ajută pe protagonistă se numără rabinul Ephraim, un lider spiritual al comunității evreiești locale, meșterul Jiang, un fabricant de jucării mecanice, precum și tânărul inspector Singh, un pakistanez expatriat în Anglia victoriană.

Dacă, în privința calității grafice și a scenariului, The Lost Boys of West Abbey se ridică la înălțimea primelor două volume ale seriei, în ceea ce privește cantitatea se dovedește dezamăgitor. Astfel, acolo unde fiecare dintre primele două volume avea peste o sută șaizeci de pagini, cel de-al treilea abia are puțin peste șaizeci și... se termină mult prea repede.

Desigur, l-am adăugat la raft, lângă celelalte două, ca pe o piesă de colecție, și am început numărătoarea inversă până în septembrie 2017, când urmează să apară volumul al patrulea din Lady Mechanika: La Dama de La Muerte

Însă despre acela vom discuta cu altă ocazie.

marți, 28 martie 2017

Joe Benitez et al., "Lady Mechanika, Vol. 2" (2016)

În postarea precedentă, vă relatam că, în ianuarie 2017, am făcut o vizită la librăria Red Goblin din București. Cu această ocazie, am achiziționat ultimul exemplar dintr-un roman grafic de Joe Benitez, Martin Montiel, M. M. Chen, Mike Garcia și Michael Heisler, Lady Mechanica vol. 2: The Tablet of Destinies (Benitez Productions, Encino, CA, 2016). L-am parcurs imediat după primul volum din Lady Mechanika, în doar câteva zile.

Și iată ce am aflat:

Dacă The Mystery of the Mechanical Corpse avea acțiunea plasată în cea mai mare parte într-o Anglie victoriană alternativă, The Tablet of Destinies o poartă pe eroină în Africa, pe urmele unui explorator, profesorul Thomson, care caută orașul pierdut al lui Enki. Lady Mechanika află de la nepoata profesorului, Winifred, că exploratorul este în pericol de a fi răpit de către niște răufăcători germani. Protagonista călătorește în Germania, apoi în Egipt și în junglele subsahariene. Profesorul Thomson, sub amenințarea răufăcătorilor, descoperă un artefact sumerian, Tableta Destinelor, și începe să descifreze inscripțiile de pe suprafața acestuia. Finalul romanului aduce o confruntare cu antagoniștii (care se dovedesc a fi creaturi reptilienie), o salvare in extremis, dar și revelația că Tableta Destinelor ascundea armament nuclear străvechi, de proveniență extraterestră.

Ca și The Mystery of the Mechanical Corpse, acest volum din Lady Mechanika are un scenariu alert și o mulțime de lovituri de teatru. Suspansul este sporit de împărțirea acțiunii pe trei planuri narative, iar o doză de momente comice este asigurată de prezența micuței Winifred, admiratoare a protagonistei. Dialogurile pastișează stilul victorian.

Grafica volumului al doilea o egalează adesea pe cea din primul, ba chiar, pe alocuri, o depășește. Frecvent, cadrul casetelor este constituit din angrenaje complexe. Gama cromatică este mai deschisă și mai intensă decât în primul volum - pentru că mai multe scene se petrec ziua, respectiv pentru că o bună parte din acțiune e plasată în locuri exotice, tropicale. Costumele protagonistei sunt de inspirație colonială, amintind uneori de Lawrence al Arabiei, iar cele ale antagoniștilor țin de estetica dieselpunk.

Pe ansamblu, The Tablet of Destinies a meritat pe deplin timpul și banii. Cu siguranță că îl voi păstra și îl voi reciti. Și, cum în 2016 Lady Mechanika a avut deja alte două aventuri în fascicule, mă aștept ca anul acesta să vedem apariția celui de-al treilea volum din serie, The Lost Boys of West Abbey. Dar despre acela vom discuta la momentul potrivit.