Michael Haulică (redactor-şef), "Galileo 6" (2015)

Sâmbăta trecută, la târgul de carte SF şi fantasy Final Frontier IV, într-o companie agreabilă, am achiziţionat numărul 6 al revistei Galileo (Editura Millennium Books, Satu Mare, 2015). Aşteptam acest număr al revistei trimestriale sătmărene... din noiembrie 2012. L-am parcurs în câteva zile. Şi iată ce am aflat:

La conducerea revistei Galileo Science Fiction & Fantasy a avut loc o schimbare. Mai exact, redactor-şef este acum Michael Haulică. Dumnealui semnează editorialul "Continuăm cu începutul", care deschide sumarul revistei - o pledoarie pentru necesitatea periodicelor ca pepiniere pentru noile generaţii de autori.

Secţiunea "Ficţiuni" este foarte bogată în acest număr. Veţi găsi, pentru început, o metaficţiune ucronică de Roland C. Wagner, "H.P.L. (1890 - 1991)", în traducerea lui Horia Nicola Ursu. Textul pretinde a fi un necrolog la dispariţia lui Howard Philips Lovecraft, iar autorul ţese în rândurile acestuia o istorie paralelă cu a noastră. De remarcat şi că, într-o bună tradiţie metaficţională, chiar unele dintre notele de subsol ţin de ucronie.

Ciprian Mitoceanu, în "Complet accesorizat", ne oferă un text de mare întindere. Subiectul nuvelei pare realist - protagonistul, Peter Landsale, merge la reuniunea de douăzeci de ani de la absolvirea liceului într-un orăşel provincial din Montana. Treptat, spre final, intriga virează spre fantastic. Din păcate, pentru gusturile mele, deşi nuvela este scrisă la un nivel rezonabil, are prea mult realism şi prea puţin fantastic.

Alexandru Lamba, în schimb, contribuie la sumar cu schiţa clockpunk "Fum şi abur". Intriga este plasată în Spania, la începutul secolului al XVII-lea, iar printre personaje se numără Christiaan Huygens şi Jerónimo de Ayanz y Beaumont, inventatorul primului motor cu aburi. Am remarcat minuţiozitatea cu care autorul a imaginat dispozitivele mecanice din această ucronie, precum şi notele de subsol pe care le-a plasat pentru a le uşura cititorilor receptarea textului.

Tot o lume minuţios imaginată veţi întâlni şi în povestirea de debut a lui Andrei Duduman, "Eroi fără voie". Intriga urmăreşte, pe mai multe fire narative, personaje plasate pe o lume exotică, într-un viitor îndepărtat în care oamenii au călătorit pe planete extrasolare şi au întâlnit diverse rase extraterestre. Judecând după structura evenimentelor din "Eroi...", înclin să cred că textul este mai degrabă începutul unei ample nuvele sau al unui roman. Aştept cu interes continuarea, mai ales că atmosfera şi stilul mi-au amintit întrucâtva de lucrări ale lui Jack Vance sau Fritz Leiber.

Piesa de rezistenţă a sumarului îi aparţine însă lui Mihai Alexandru Dincă. "Oroarea din Oort" combină opera spaţială şi oroarea lovecraftiană. Protagonistul-narator relatează cum a călătorit pe o navă spaţială de agrement în compania unor personaje destrăbălate şi cum, în urma unui accident, a ajuns să descopere un habitat străvechi cu proprietăţi bizare. Am fost foarte plăcut impresionat de stilul literar îngrijit, de atenţia cu care autorul construieşte suspansul şi de atmosfera ce se degajă din această povestire. Îl felicit pe Mihai Alexandru Dincă pentru această reuşită literară şi aştept cu mult interes să parcurg alte lucrări ale sale.

Ultima povestire, "Odihna cea lungă", este semnată de Laura Sorin. Mai degrabă decât horror, ca alte lucrări ale acestei autoare, "Odihna..." este un dark fantasy de portal. Mai exact, patru fete dintr-un oraş provincial românesc descoperă că un tunel din preajma blocului în care locuiesc duce către alte tărâmuri - unele ciudate, altele înfricoşătoare, iar unul... de-a dreptul seducător. Ca şi "Complet accesorizat", cu toate că povestirea este scrisă îngrijit, nu îndeamnă la o a doua lectură. (Sau poate nu mă încadrez eu în publicul-ţintă căreia îi este destinată.)

M-am bucurat în schimb să constat că în Galileo au reapărut texte de nonficţiune, într-o secţiune intitulată "Din carte-n carte". Veţi găsi aici cronici de carte de Laura Sorin, Oliviu Crâznic, Iulia Dromereschi şi Tudor Ciocârlie - concise, clare şi bine argumentate.

Pe ansamblu, dintre plusurile acestei versiuni a revistei Galileo am remarcat decizia programatică de a respecta pe viitor periodicitatea anunţată iniţial, coperta foarte atrăgătoare (cu o ilustraţie de Kira Santa), unele dintre proze şi revenirea nonficţiunii. Tot un plus mi se pare şi raportul cantitate-preţ: 240 de pagini de text la 18 lei - preţ promoţional la Final Frontier IV. Dintre minusuri aş aminti scăpările de redactare literară - parcă mai frecvente decât în numerele precedente ale acestei publicaţii.

Voi aştepta apariţia numărului 7 din Galileo cu speranţa că, în noua formulă, revista va merge de la bine la mai bine. De asemenea, îi mulţumesc pe această cale editorului Horia Nicola Ursu pentru permisiunea de a reproduce aici coperta numărului 6.

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 16" (2014)

La finalul lunii mai 2014, la Tîrgul de Carte Bookfest, prin amabilitatea reprezentantei de relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Alexandra Florescu, am primit un exemplar din numărul 16 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. Am parcurs CPSF 16 în luna iunie. Iată despre ce este vorba:

Spre deosebire de numerele precedente, CPSF 16 are un sumar foarte bogat. Primul text este o schiţă de Arthur C. Clarke, "Un alt tigru", datînd din 1953 şi tradusă de domnul Mihai-Dan Pavelescu. Schiţa tratează tema lumilor posibile într-un univers cu adevărat infinit, iar încheierea ei este surprinzătoare.

Tot domnul Mihai-Dan Pavelescu ne oferă în traducere o povestire din 1980 a lui Norman Spinrad, "Programele favorite", în care personajele principale s-au mutat în realităţi virtuale, cu înregistrări video editate din propriul lor trecut şi producţii fastuoase de diverse genuri. Chestiunea dacă personajele mai sînt în viaţă ori s-au transformat în simple simulări, dacă mai au cum să se întîlnească în lumea reală ori dacă mai sînt umane devine din ce în ce mai problematică pe parcursul povestirii.

Doamna Rodica Bretin contribuie la sumarul revistei cu o povestire intitulată "Noaptea sanyasinilor" - reluată, dacă îmi amintesc bine, din volumul său Efect holografic. Intriga este antrenantă - un parcurs iniţiatic al unui specialist în arte marţiale - iar fundalul este interesant - o construcţie cu numeroase încăperi şi coridoare, care ar putea fi o clădire sau un habitat spaţial.

Domnul Mircea Opriţă, în articolul "O exegeză aproape fără rival", face o amplă trecere în revistă a lucrărilor de teorie şi critică literară publicate de profesorul universitar Cornel Robu. De reţinut atît ecourile internaţionale ale acestor lucrări, cît şi referirile la dezbaterile cu alţi teoreticieni români ai genului avute de-a lungul anilor de către domnul profesor Robu.

În "Punctul de convergenţă", Eugen Cadaru tratează succint despre realismul magic. Deşi clar structurat şi bine documentat, poate că articolul ar fi meritat dezvoltat la o scară mai amplă, căci subiectul abordat ar fi permis acest lucru.

Ciprian Mitoceanu, în "Penitenţa Terminatorului", tratează într-o naraţiune la persoana întîi despre un criminal în serie care, în urma unui accident, ajunge să fie mutilat şi infirm. Reflecţia asupra propriilor fapte, ca şi grija arătată de o asistentă medicală cu totul specială, îl îndeamnă în cele din urmă pe protagonist să rescrie istoria... într-un mod paradoxal.

Gregory Benford, în schimb, ne propune o abordare hard SF a temei schimbării climatice cauzate de civilizaţia umană. Schiţa "Think Big" datează din 2013, iar traducerea română îi aparţine domnului Marian Truţă.

Spre final, o surpriză foarte plăcută: Artistul grafic şi scriitorul Viorel Pîrligras ne oferă o bandă desenată în care reia un personaj creat în anii 1980 - "Vânătorul de mutanţi - Guama". BD-ul artistului craiovean reprezintă o combinaţie de acţiune şi fantastic pe un fundal postapocaliptic care sper să fie pe gustul cititorilor.

Sumarul se încheie cu "Ultima poezie" de Octavian Sava - un epitaf al regretatului autor de la începuturile Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice.

Aş dori să mai menţionez că ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa. Redactarea literară a acestui număr a avut pe alocuri mici scăpări - în special în povestirea domnului Mitoceanu. Tehnoredactarea, în schimb, a fost bine făcută, iar ilustraţiile din interior au fost diverse şi relevante. În raport cu numerele precedente, am remarcat şi o mai mare diversitate a tipurilor de litere folosite pentru imprimarea textului.

Pe ansamblu, CPSF 16 a fost o lectură agreabilă, ceea ce m-a îndemnat să încep imediat să parcurg numărul următor al Colecţiei. Dar despre acela am să vă relatez cu alt prilej.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Ciprian Mitoceanu despre "Dincolo de noapte"

Astăzi am aflat de la domnul Ciprian Mitoceanu că pe blogul dumnealui a apărut o recenzie a antologiei gotice Dincolo de noapte îngrijită de Oliviu Crâznic. Am parcurs articolul, m-am bucurat de frumoasele cuvinte la adresa autorilor şi am fost încîntat să citesc alineatul de mai jos:

"Florin Pîtea, cu 'Văgăuna bântuită', ne demonstrează încă o dată că se descurcă la fel de bine şi pe alte tărâmuri decât pe cel al cyberpunk-ului. Şi că stăpâneşte la perfecţie subtilităţile limbii române, indiferent din ce perioadă."

Îi mulţumesc pe această cale domnului Mitoceanu pentru apreciere şi vă invit să parcurgeţi întregul articol aici.

(P.S. Noul meu roman Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)