Umor involuntar?

În publicaţia Observator cultural, numărul 748 (apărut în 13 noiembrie 2014), domnul Cătălin Badea-Gheracostea a publicat un articol intitulat "Umorul involuntar şi inadecvarea tezelor de doctorat". În cuprinsul acestui articol, dumnealui s-a referit şi la teza mea de doctorat în următorii termeni:

"Să dăm trei exemple polemice, trei teze de doctorat lucrate de trei cercetători români din ultimul deceniu. Este vorba despreWorlds in the making. Science Fiction between Fabulation and Mannerism (2006) a lui Bogdan Aldea, Corpul în imaginarul virtual (2007) a Luciei Simona Dinescu şi Art wasn’t quite crime (2010) a lui Florin Pîtea. Între Cluj şi Bucureşti se pare că există o nouă înţelegere în ignorarea producţiei autohtone de text. Oricât de bine sînt documentate şi scrise aceste teze, inclusiv în engleză, ca limbă de susţinere acceptată, toate trei au un defect major: lipsa racordului cu literatura naţională. Să ne amintim că prima lucrare de doctorat în româneşte despre sf, cea a lui Florin Manolescu, se încheia cu un consistent şi cu nimic inferior capitol dedicat genului în limba română. Situaţia este cu atît mai ciudată cu cît Florin Pîtea nu este numai cercetător, ci şi scriitor de ficţiune speculativă, în sub-genul cyberpunk. De un umor involuntar îmi pare trecerea la „acknowledgment“ de către autorul-cercetător a unui şir de scriitori români de sf, cărora le mulţumeşte că i-au dăruit cărţile lor (p. 334)! Oare pentru ce i le-au dăruit?"

Pe de o parte, aş aminti faptul că studiile mele doctorale s-au desfăşurat în domeniul filologiei engleze, un aspect menţionat şi pe diploma mea de doctor. Obiectul de studiu al tezei mele îl constituie o zonă a literaturii de expresie engleză, iar dacă în loc de asta aş fi tratat despre literatura de expresie română, comisia dinaintea căreia mi-am susţinut lucrarea m-ar fi acuzat pe bună dreptate de neîncadrare în temă. Cineva care nu înţelege chestiunea încadrării în temă a conţinutului unei lucrări poate să pară insuficient instruit - sau să dea dovadă de umor involuntar.

Pe de altă parte, aş dori să ofer aici în traducere un extras din teza mea de doctorat. La pagina 304 din Art Wasn't Quite Crime (Editura Millennium Books, Satu Mare, 2010) am afirmat următoarele:

"Romane de William Gibson, Bruce Sterling, Neal Stephenson şi Walter Jon Williams au apărut şi în Germania, Italia, Rusia şi România. În plus, răspândirea traducerilor (post)cyberpunk a inspirat mişcări literare similare în aceste ţări. În România, spre exemplu, au fost trei valuri de autori care au publicat literatură (post)cyberpunk, unii în anii 1980 şi 1990 (Viorel Pîrligras, Cristian Tudor Popescu, Silviu Genescu, Dănuţ Ungureanu), unii în anii 1990 şi după 2000 (Sebastian Corn, Dănuţ Ivănescu, Petrică Sârbu, Ana-Maria Negrilă, Michael Haulică, Florin Pîtea) şi unii la mijlocul anilor 2000 (Bogdan Gheorghiu, Roxana Brînceanu)."

Cineva care nu foloseşte indexul de la finalul unei lucrări academice pentru a verifica unde se află referirile la autorii despre care caută informaţii şi în ce anume constau aceste referiri poată să pară a avea lacune în metoda de cercetare - sau să dea dovadă de umor involuntar.

În fine, trebuie să citez şi din secţiunea de mulţumiri a tezei mele, la care face trimitere domnul Badea-Gheracostea:

"Iar autori români asociaţi uneori cu mişcarea literară cyberpunk m-au ajutat în mod generos cu intuiţii, dezbateri intelectuale şi exemplare din propriile lor cărţi oferite cadou. Aş dori să îmi exprim recunoştinţa faţă de Liviu Radu, Ana-Maria Negrilă, Sebastian A. Corn, Radu Pavel Gheo, Dănuţ Ungureanu, Silviu Genescu şi Michael Haulică."

Cineva care nu înţelege o frază în care se spune că nişte oameni au avut împreună dezbateri şi au făcut schimb de idei poate să pară că nu pricepe ceea ce citeşte - sau să dea dovadă de umor involuntar.

(Aş mai putea aminti şi faptul că autorul articolului comite erori de ortografie când îmi citează titlul lucrării, dar vom trece peste asta.)

Desigur, domnul Cătălin Badea-Gheracostea are dreptul constituţional de a-şi forma şi exprima opinii, inclusiv în presa scrisă ori pe Internet. Iar când opiniile dumnealui se întemeiază pe insuficienta studiere şi înţelegere a surselor documentare pe care le citează, articolele sale nu sunt numai o manifestare a unui drept constituţional, ci şi o formă de divertisment... involuntar.  

Ţesătorul în Observator

Cu întîrziere am observat că, în numărul 651 al săptămînalului "Observator cultural", apărut în 23 noiembrie 2012, criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea a publicat un amplu articol în cadrul rubricii sale permanente "SFada cu literatura". De această dată, articolul se intitulează "Ce e nou în ficţiunea speculativă românească în această toamnă".

După ce trece în revistă apariţiile şi lansările de la Tîrgul de Carte Gaudeamus, precum romanul de debut al Narcisei Stoica Taxidermie, antologia Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF îngrijită de Ştefan Ghidoveanu sau romanul fantastic al lui Liviu Radu Armata moliilor, criticul aminteşte spre final şi ediţia a doua a romanului Anul terminal. Iată un extras din articol:

"Tracus Arte are, totuși, simțul momentului, al modei, și ce este mai potrivit decît ediția a doua, cu un tiraj semnificativ mai mare, a unui roman cu adolescenți, pentru adolescenți, Anul Terminal al lui Florin Pîtea, ca să îl demonstreze. Lansat la tîrgul precedent, Anul Terminal nu este numai o carte care să răspundă modei, ci – așa cum tot SFadaa spus-o – o carte-experiment în sine, prin limbajul personajelor sale. Experimente ca Anul Terminal s-au mai făcut, dar fără reușitele din Anul Terminal. O poveste de dragoste, un thriller cu traficanți de droguri adolescenți, o Americă în care statul a colapsat, dar societatea continuă să existe bazată pe rolurile multiple ale fiecărui individ în parte, totul scris din unghiul de vedere al unei adolescente cel puțin la fel de dure și delicate ca aceea cu care se deschide Taxidermie, prima carte prezentată aici, iată complexitatea reușit transpusă de către Florin Pîtea în limbajul de liceean bucureștean de inteligență peste medie și cu experiența străzii, în 2012. Fără îndoială, cea mai bună carte a doctorului în cyberpunk – în sens propriu – Florin Pîtea."

Îi mulţumesc pentru semnalare şi pentru apreciere distinsului meu coleg într-ale scrisului, iar pe dumneavoastră vă invit să parcurgeţi articolul integral aici. Lectură plăcută!

(P.S. Fotografia care însoţeşte această ştire a fost preluată de pe Galileo Online şi apare aici cu acordul redactorului-şef Michael Haulică.Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

O nouă cronică despre "Dincolo de noapte"

În numărul 630 al prestigiosului săptămînal "Observator cultural" a apărut ieri o nouă cronică despre antologia Dincolo de noapte îngrijită de Oliviu Crâznic. Cronica se intitulează "Flamboaiant şi fragil - goticul românesc la 2012" şi a fost publicată de criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea în cadrul rubricii "SFada cu literatura". Cu permisiunea autorului, voi reproduce mai jos începutul articolului:

"Dincolo de noapte. 12 fețe ale goticului este titlul antologiei Millennium Books lansată la BookFest, la începutul lui iunie. Sub atenta îngrijire a lui Oliviu Crâznic, proaspăt laureat al unui premiu de încurajare la convenția europeană de SF de la Zagreb, Kontakt 2012, cartea se prezintă publicului românesc cu ambiția de a egala succesul precedentei antologii dedicate unui sub-curent al ficțiunii speculative, Steampunk. A doua revoluție, apărute în 2011 la aceeași inimoasă editură.

Riscurile asumate de Oliviu Crâznic au fost duble, antologia gîndită și redactată de el avînd menirea nu doar de a deschide apetitul cititorului român pentru un alt sub-curent literar, ci și de a porni o competiție pentru atenția zisului cititor.

În 256 pagini, cuprinzînd pe lîngă 12 texte originale și, slavă Domnului! – se spune așa ceva cînd scrii despre “gotic”?! –, foarte diferite între ele, introduceri pentru fiecare dintre ele și o suficient documentată prefață semnate de același Oliviu Crâznic, precum și fișele autorilor – concepute similar pentru debutanți și consacrați –, Dincolo de noapte ar fi de ajuns unui cititor nespecializat să poată cuprinde tendințele și talentele recente ale goticului românesc."

Continuarea, inclusiv opinia domnului Badea-Gheracostea despre schiţa mea "Văgăuna bîntuită", o puteţi citi pe site-ul "Observator cultural, aici. Lectură plăcută!

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Prima cronică a romanului "Anul terminal"

Astăzi, 8 iunie 2012, în ediţia electronică a săptămînalului "Observator cultural", a apărut prima cronică a romanului Anul terminal. Cronica a fost scrisă de criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea şi publicată în cadrul rubricii sale săptămînale "SFada cu literatura". Sînt deosebit de onorat de numeroasele aprecieri pozitive din "Dragoste, metamfetamină şi explozii 'terminale' " şi, în cele ce urmează, vă invit să parcurgeţi un scurt fragment:

"Romanul Anul terminal, cel de-al doilea sub semnătura lui Florin Pîtea, este o astfel de carte care asigură o doză de normalitate polemică. Fixat în lumea post-cyberpunk atît de bine schiţată în anumite povestiri din culegerile An/Organic şi Necropolis, pe deplin construită în romanul Gangland, noul roman al lui Florin Pîtea are o cu totul altă miză decît scrierile care l-au precedat. Dacă în povestiri şi, apoi, în Gangland, cititorului i se oferea crearea şi rezolvarea de conflicte într-o lume în care relaţiile dintre oameni şi inteligenţe artificiale, dintre corp şi minte, dintre percepţie şi înţelegere, dintre scopul existenţei şi mijloacele de a exista, erau trecute de autor prin grila unor reţete de gen pe care talentul său reuşea să le scoată din clişeu, în Anul terminal, Florin Pîtea ia de la sine înţeleasă, şi bine face, zic eu, „cultura cyber“, „ideologia post-“, cuprinse în enciclopedia fiecărui cititor al său, iar rezultatul este un roman de dragoste care este simultan un roman de personaj şi unul experimental, toate cuprinse într-un pulp cu mare potenţial de piaţă." ("Observator cultural", nr. 627, din 7.06.2012)

Vă invit să parcurgeţi integral această cronică la adresa: http://www.observatorcultural.ro/SFada-cu-literatura.-Dragoste-metamfetamina-si-explozii-terminale*articleID_27113-articles_details.html. Lectură plăcută!

(P.S. Romanul Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Ţesătorul la Observator

Criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea anunţă, în cel mai recent număr al săptămînalului "Observator cultural", în rubrica intitulată "SFada cu literatura", lansările de carte din domeniul literaturii fantastice şi ştiinţifico-fantastice româneşti din cadrul Bookfest. Printre apariţii datorate unor nume mari şi valoroase, precum Liviu Radu, Ana-Veronica Mircea, Sebastian A. Corn, Dan Doboş sau Cornel Robu, este menţionată şi lansarea noului meu roman Anul terminal. Cu permisiunea autorului, redau aici un scurt fragment din articol:

"Încă o surpriză este întoarcerea Editurii Amaltea cu romanul Anul terminal de Florin Pîtea. Şi aici avem un potenţial fapt de istorie literară, dar nu recuperatorie, ci în chiar miezul ei valorizator. Am fost un privilegiat să primesc spre lectura dinainte de tipar noul roman al lui Florin Pîtea şi trebuie să spun că abia aştept să argumentez pe îndelete de ce mi se pare o carte mare, după ce marele public va avea acces la ea. Aici pot spune doar atît: în universul post-cyberpunk al cărui arhitect şi inginer social este, Florin Pîtea experimentează acum cu limbajul şi cu subculturile liceenilor, iar rezultatul, chiar dacă plasat într-o Americă prăbuşită şi cu oraşele gata să fie înghiţite de oceanul umflat de topirea clotelor polare, este de o verosimiltate fascinantă, cu atît mai mult cu cît creează un personaj feminin fără echivalent pînă acum în literatura română, indiferent de etichete. Nu se poate rata această carte, cu atît mai mult cu cît coperta ei o identifică de departe, fiind concepută de graficianul Tudor Popa, cunoscut măcar pentru şirul copertelor colecţiei "Nautilus" de la Nemira, dacă nu şi pentru relaţia specială pe care o are cu scrierile lui Florin Pîtea."

Vă invit să parcurgeţi articolul integral aici.

(P.S. Fotografia care însoţeşte această ştire a fost preluată de pe Galileo Online şi apare aici cu acordul redactorului-şef Michael Haulică. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Sfadă sau literatură?

Ieri, 30 martie 2012, în săptămînalul Observator cultural a apărut un articol de Cătălin Badea Gheracostea intitulat "Ce este un RomCon?" Acest articol este primul dintr-o serie numită "SFada cu literatura". În esenţă, colegul meu braşovean prezintă clar şi succint două evenimente culturale recente, tîrgul de carte SF Final Frontier II de la Bucureşti şi Zilele Helion de la Timişoara, unde s-a organizat şi consfătuirea naţională RomCon 2012. Puteţi citi şi dumneavoatră acest articol aici. De asemenea, dacă doriţi să aflaţi mai multe despre temele pe care Cătălin Badea Gheracostea le va trata în "SFada cu literatura", vă invit să parcurgeţi un interviu pe care dumnealui l-a acordat săptămîna aceasta publicaţiei Galileo Online.

(P.S. Fotografia care însoţeşte această ştire a fost preluată de pe Galileo Online şi apare aici cu acordul redactorului-şef Michael Haulică. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)