Juan Díaz Canales & Rubén Pellejero, "Nocturnes berlinois" (2022)

Imagine preluată de pe Carturesti.ro

În a doua decadă a lunii ianuarie 2023, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu și a colegilor săi de la librăria Cărturești & Friends de pe Strada Edgar Quinet din București, am achiziționat, la preț promoțional, cel mai recent album din seria Corto Maltese, intitulat: Nocturnes berlinois (editura Casterman, Bruxelles, 2022). L-am citit în aceeași zi.

Și iată ce am aflat:

 

În cronologia internă a albumelor cu Corto Maltese, Nocturnes berlinois se situează între Les Helvétiques și Mû, la cité perdue. Acțiunea are loc în 1924. Corto Maltese, în vizită la Berlin, află că un vechi prieten al său, profesorul Steiner, ar fi fost ucis, iar ancheta neoficială pe care protagonistul o întreprinde pentru a-i descoperi pe vinovați îl poartă la ședințele unei societăți secrete, Stella Matutina, apoi în cabarete berlineze, iar, în cele din urmă, la Praga, pe platourile unde se filmează o peliculă expresionistă. Ancheta dezvăluie că profesorul Steiner își înscenase propriul asasinat, iar Corto Maltese și asociați de-ai săi, precum Lévi Colombia, sunt pregătiți să se îmbarce pentru noi aventuri.

 

La fel ca și alte albume recente adăugate seriei Corto Maltese, precum Sous le soleil de minuit sau Equatoria, Nocturnes berlinois își face loc între albumele deja existente create, la vremea lor, de către regretatul Hugo Pratt.

Scenariul realizat de către Juan Díaz Canales și tradus, pentru ediția franco-belgiană, de către Héléne Daumiel-Remaud, este interesant și captivant, cu mai multe planuri narative și cu numeroase referiri atât a ascensiunea mișcării național-socialiste în Germania anilor 1920, cât și la personalități istorice reale, precum Joseph Roth, Marlene Dietrich sau Gustav Meyrink. Se fac referiri la societăți secrete, la magie și ezoterism, dar și la confruntările de stradă dintre naziști și comuniști.

Grafica artistului Rubén Pellejero respectă, pe alocuri, tradiția stabilită de către Hugo Pratt, în special în reprezentarea unor personaje principale ca Jeremiah Steiner, Lévi Colombia sau Corto Maltese, însă are un caracter caricatural în privința personajelor secundare, poate chiar mai accentuat decât în cazul albumului precedent, Le Jour de Tarowean. De asemenea, în ton cu albume târzii create de către Hugo Pratt, precum Les Helvétiques sau Mû, la cité perdue, unele casete sunt realizate în alte convenții grafice - în acest caz, respectând estetica Art Déco târzie a afișelor propagandistice europene din anii 1930 și 1940.

Pe ansamblu, Nocturnes berlinois a meritat atât prețul achiziției, cât și timpul petrecut cu lectura. Și, dacă alte personaje BD dragi mie, ca Elektra, au suferit transformări grafice și narative care le-au făcut de nerecunoscut, Corto Maltese a avut norocul nesperat de a fi preluat de către un artist grafic și de către un scenarist care cunosc și respectă albumele realizate de către Hugo Pratt - și se străduiesc să îi ducă moștenirea mai departe.

Paradoxal (sau nu), Nocturnes berlinois e un album care m-a îndemnat nu doar să reiau alte albume din seria Corto Maltese, dar și să parcurg romanul Babylon Berlin, care constituie o sursă de inspirație importantă. Însă, despre aceste subiecte, rămâne să discutăm mai pe larg cu alte ocazii tot aici, la Țesătorul.

 

(Cel mai recent volum al meu, Fierul și fiara, a apărut în iunie 2022 la Crux  Publishing și poate fi comandat aici.)

G. Willow Wilson & Christian Ward, "Invisible Kingdom Tome 3" (2021)

Imagine preluată de pe situl Carturesti.ro

În prima decadă a lunii octombrie 2022, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu și a colegilor săi de la librăria Cărturești & Friends, de pe Strada Edgar Quinet din București, am achiziționat, la preț promoțional, volumul al treilea din romanul grafic Invisible Kingdom de G. Willow Wilson și Christian Ward, intitulat Les Confins du monde (colecția HiComics, editura Bragelonne, Paris, 2021). L-am parcurs pe îndelete în trei săptămâni.

Și iată ce am aflat:

 

La bordul Biosferei, echipajul astronavei Sundog și călugărița Vess asistă la un atac al Surorilor Resurecției împotriva planetei Quari, unde corporația Lux ține numeroși lucrători în condiții mizere, vecine cu sclavia. Doamna căpitan Grix își îmbarcă echipajul pe Sundog și decolează, însă Vess refuză să li se alăture și rămâne cu Surorile Resurecției.

Inteligențele artificiale care administrează corporația Lux decid să sisteze livrarea de bunuri și servicii și să o învinuiască pe Grix. Echipajul de pe Sundog se îndreaptă către planeta Duni pentru a le anunța pe Surorile Renunțării de venirea iminentă a Biosferei - iar aceasta din urmă distruge fără somație flota Lux care le ieșise în întâmpinare.

Grix încearcă să o convingă pe stareța Proxima să spună adevărul. Amenințarea Biosferei nu poate fi pusă în practică, deoarece Vess le-a sabotat generatorul de plasmă, iar o mulțime furioasă ia cu asalt mânăstirea.

Turo, căpitanul piraților, o salvează pe Grix de furia mulțimii. Vess evadează de pe Biosferă, iar Grix trimite nava Sundog (fără echipaj) într-o misiune kamikaze pentru a distruge Biosfera. În cele din urmă, Grix și Vess se regăsesc și rămân împreună, în vreme ce directorul Lux, când este arestat de către autorități, decide să depună mărturie contra corporației.

 

Pe ansamblu, scenariul scris de către G. Willow Wilson s-a dovedit la fel de captivant ca în primele două volume. Alternarea rapidă a planurilor acțiunii, precum și desele răsturnări de situație, au făcut lectura captivantă.

Grafica realizată de către Christian Ward a fost, și de această dată, deasupra mediei, cu ilustrații spectaculoase și culori intense, psihedelice. 

Iar prezentarea tipografică, în ediție cartonată, cu copertă color și conținutul integral color, pe coală cretată, este memorabilă. Ca urmare, voi păstra Les Confins du monde în colecția personală, cu intenția de a-l reciti cândva. (Dacă doriți, puteți și dumneavoastră să comandați un exemplar aici.)

Și, cum un roman grafic space opera de bună calitate invită la lectura altuia, am decis ca, în viitorul apropiat, să parcurg în sfârșit o bandă desenată foarte ambițioasă pe care o țin la raft de opt ani - Anomaly. Dar, despre aceea, rămâne să discutăm în detaliu cu alt prilej tot aici, la Țesătorul.

 

(Cel mai recent volum al meu, Fierul și fiara, a apărut în iunie 2022 la Crux  Publishing și poate fi comandat aici.)

G. Willow Wilson & Christian Ward, "Invisible Kingdom, Tome 2 - La Bordure" (2021)

Imagine preluată de pe situl Carturesti.ro

La jumătatea lunii septembrie 2022, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu de la librăria Cărturești & Friends de pe Strada Edgar Quinet, din București, am achiziționat, la preț promoțional, un exemplar dintr-un roman grafic de G. Willow Wilson și Christian Ward intitulat Invisible Kingdom, Tome 2 - La Bordure (editura HiComics, Paris, 2021). L-am parcurs într-o singură seară.

Și iată ce am aflat:

 

La Bordure este o ediție franceză a volumului Edge of Everything și reunește fasciculele 6 - 10 din seria Invisible Kingdom.

Astronava de transport Sundog ajunge pe Rool, planeta de baștină a călugăriței fugare Vess, pentru a se reaproviziona cu combustibil și cu alimente. Din păcate, la plecare, într-un sector spațial plin de epave, Sundog e abordată și cotropită de pirați sub comanda căpitanului Turo. Doamna Grix pretinde că li se alătură piraților, împreună cu echipajul din subordinea ei, ba chiar ajută la abordarea și preluarea unei astronave a corporației Lux.

Cu toate acestea, pune la punct și execută un plan de evadare. În consecință, revine cu echipajul la bordul astronavei Sundog și fuge de sub nasul piraților, luându-l ostatic pe căpitanul Turo. Iar, la final, se întâlnește cu aliate nebănuite - Surorile Resurecției, care sunt o organizație disidentă, desprinsă din Ordinul Renunțării.

 

La fel ca volumul precedent, Le Sentier, La Bordure are un scenariu alert și captivant. Scenarista G. Willow Wilson a introdus numeroase lovituri de teatru și răsturnări de situație, dar și o dinamică a relațiilor dintre personajele principale - inclusiv o idilă între tânăra Vess și doamna căpitan Griss care stârnește gelozia agentei de legătură Eline.

Grafica realizată de către Christian Ward este deasupra mediei și, pe alocuri, destul de ambițioasă - mai ales în casetele unde sunt reprezentate astronave și confruntări spațiale. Din păcate, însă, ca și în primul volum, artistul grafic a folosit culori foarte intense (după tradiția comics-urilor americane) și, adesea, în combinații contrastante. Efectul poate părea vioi la o primă vedere, însă, în cele din urmă, devine strident și obositor. (Din acest punct de vedere, sunt mai degrabă partizanul culorilor pastelate din benzile desenate franco-belgiene.)

Pe ansamblu, aș zice, totuși, că La Bordure, în ediție cartonată, cu copertă color și conținutul integral color, tipărit pe coală cretată de o calitate excelentă, a meritat timpul și banii. Dealtfel, plănuiesc ca, pe viitor, să îl recitesc. (Dacă doriți, puteți achiziționa un exemplar aici.) Ca urmare, probabil nu vă veți mira dacă am să vă spun că am comandat și volumul al treilea din romanul grafic Invisible Kingdom.

Dar, despre acela, vom discuta mai pe larg cu altă ocazie tot aici, la Țesătorul.

 

(Cel mai recent volum al meu, Fierul și fiara, a apărut în iunie 2022 la Crux  Publishing și poate fi comandat aici.)

J. David Spurlock, "Fantastic Paintings of Frazetta" (2020)

Imagine preluată de pe situl BlackGate.com

În prima decadă a lunii februarie 2023, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu și a colegilor săi de la librăria Cărturești & Friends de pe Strada Edgar Quinet din București, am achiziționat, la preț promoțional, un exemplar dintr-un album de artă intitulat: Fantastic Paintings of Frazetta (editura Vanguard Productions, Mesquite, TX, 2022). L-am parcurs în aceeași zi.

Și iată ce am aflat:

Ceea ce surprinde mai întâi în privința albumului este mărimea - 37 cm pe 27 cm. Chiar și pentru un album de artă în ediție cartonată, aceste dimensiuni sunt considerabile - mai ample, de pildă, decât cele ale volumului Frazetta Book Cover Art, apărut la aceeași editură.

Fantastic Paintings... cuprinde o introducere de Michael Whelan, o prezentare amplă în care autorul, J. David Spurlock, prezintă cariera lui "Fantastic" Frank Frazetta și influența exercitată de picturile sale asupra altor artiști grafici contemporani de prim-rang, precum și asupra unor cineaști de mare importanță, o galerie cu lucrări de Frank Frazetta (majoritatea din domeniul fantastic și S.F.), respectiv o postfață de Frank Frazetta, Jr., în care e subliniată latura umană a artistului plastic.

Am fost plăcut impresionat de maniera judicioasă în care au fost selectate lucrările prezentate în album, de modul în care, adesea, au fost grupate schițe sau versiuni timpurii ale unei picturi, reproduceri ale copertelor de carte sau ale afișelor de film în care fusese încorporată pictura, imaginea de mari dimensiuni a versiunii finale a picturii, precum și, în câteva cazuri, un plan-detaliu semnificativ.

De asemenea, am apreciat informațiile furnizate în fiecare caz, precum titlul lucrării, materialele folosite pentru pictură, contextul în care a fost publicată lucrarea în cauză, respectiv câte un citat relevant (inclusiv, în unele cazuri, de la artistul plastic).

Nu în ultimul rând, țin să subliniez deosebita calitate a albumului, atât sub aspectul tehnoredactării, cât și în privința hârtiei și tiparului. Începând cu coperta color în policromie și cu filele care țin interiorul atașat de coperte, continuând cu pagina de gardă și cu fabuloasa pagină de titlu, și până la ultima pagină, unde sunt prezentate alte albume apărute la aceeași editură și dedicate artei grafice a lui Frank Frazetta, Fantastic Paintings... reprezintă o încântare pentru bibliofili. Ca urmare, acest album va rămâne la loc de cinste în colecția mea - și doresc să îi mulțumesc, pe această cale, domnului director Vlad Niculescu pentru amabilitatea cu care mi-a comandat un exemplar.

Firește, un asemenea periplu prin arta fantastică nu putea decât să mă încurajeze să parcurg sau să reiau și alte albume din colecție, precum unele create de către artistul spaniol Luis Royo. Însă, despre acelea, am să vă dau detalii cu alte ocazii tot aici, la Țesătorul.

(Cel mai recent volum al meu, Fierul și fiara, a apărut în iunie 2022 la Crux  Publishing și poate fi comandat aici.)   

J. David Spurlock, "Frazetta Book Cover Art" (2022)

Imagine preluată de pe situl ImpactComics.com.au

Pe la începutul anilor 1990 (să zicem în 1992), la Librăria Noi din centrul Bucureștiului, printre alte exponate, se afla un album de artă fantastică de la editura Taschen, în care erau reproduse lucrări de "Fantastic" Frank Frazetta, Boris Vallejo, Julie Bell, Michael Whelan și alți artiști grafici de același calibru. Prețul albumului era însă prohibitiv, așa încât nu mi-am permis să cumpăr un exemplar. Și dacă, de atunci încoace, fie am achiziționat, fie am primit cadou albume de Boris Vallejo, Julie Bell, Michael Whelan, John Howe și Luis Royo (ca să dau doar câteva exemple), în ceea ce îl privește pe "Fantastic" Frank Frazetta, nu aveam nici măcar un singur album.

Pînă când, în a doua decadă a lunii ianuarie 2023, a ieșit soarele și pe strada mea. (Au englezii un proverb că toate lucrurile bune vin la cei care așteaptă.) Căci, la librăria Cărturești & Friends de pe Strada Edgar Quinet din București, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu și a colegilor săi, am achiziționat, la preț promoțional, un exemplar dintr-un album intitulat: Frazetta Book Cover Art (editura Vanguard Productions, Mesquite, TX, 2022).

L-am parcurs în aceeași zi. Și iată ce am aflat:

Autorul, domnul J. David Spurlock, a îngrijit o întreagă colecție de albume dedicate artiștilor grafici americani din domeniul benzilor desenate și al literaturii de consum.

Capitolul I, "Cuceritorul", prezintă cariera artistului grafic Frank Frazetta.

Capitolul al II-lea, "Fantezii timpurii", cuprinde reproduceri ale copertelor ilustrate de către Frazetta pentru edituri precum Canaveral, Midwood și Ace. Destule dintre acestea erau pentru romane de Edgar Rice Burroughs, cu eroi ca Tarzan, Carson Napier și David Innes.

Capitolul al III-lea, "Explozia de barbari", se referă la volume ilustrate de către Frazetta pentru editura Lancer în beneficiul unor autori ca Ray Bradbury, Lin Carter, Michael Moorcock, Edmund Hamilton și Henry Kuttner. Dintre acestea, se detașează clar ilustrațiile create pentru autorul texan Robert E. Howard, în special cele dedicate seriei Conan barbarul. (Dealtfel, e citată o declarație a lui Frank Frazetta din care reiese că artistul grafic a reimaginat acest personaj celebru.)

Capitoul al IV-lea, "Supervedetă", prezintă volume ilustrate de către regretatul artist grafic american pentru autori ca Robert Moore Williams, L. Spargue de Camp, John Jakes și George MacDonald Fraser. Cele mai numeroase ilustrații din acest capitol par să fie însă pentru romane de Edgar Rice Burroughs.

Capitolul al V-lea, "Pentru viitor", prezintă în special ilustrații realizate de către Frank Frazetta pentru antologiile Scriitorii viitorului, pentru seria Death Dealer, dar și pentru seria marțiană a lui Edgar Rice Burroughs.

Capitolul al VI-lea, "Frazetta de cremene", prezintă separat coperte de volume cartonate, realizate de Frank Frazetta spre finalul carierei. Multe dintre acestea erau gândite ca supracoperte menite să acopere atât coperta întâi, cât și cotorul și coperta a patra.

Trebuie să mărturisesc că am fost foarte plăcut impresionat de înalta calitate a acestui album. Coperta color în policromie, cu suprafața lăcuită, pagina de gardă cu ilustrație alb-negru, pagina de titlu cu ilustrație color panoramică, ilustrațiile color, de mari dimensiuni, informațiile despre fiecare imagine în parte (inclusiv cu detalii bibliografice), tehnoredactarea îngrijită, cu tipuri de literă specifice anilor 1970 și 1980, când faima lui Frank Frazetta ajunsese la apogeu, precum și hârtia cretată, de o excelentă calitate, se combină într-un album de artă de înaltă clasă - o adevărată piesă de colecție pentru bibliofili. Dealtfel, țin să îi mulțumesc și pe această cale domnului Vlad Niculescu pentru că mi-a oferit prilejul să achiziționez acest album. (Dacă dorți, puteți să comandați un exemplar din Frazetta Book Cover Art aici.)

Ca urmare, probabil nu veți fi surprinși dacă am să vă spun că, după ce am văzut pe ultima filă a volumului o prezentare elegantă a altui album recent, Fantastic Paintings of Frazetta, apărut la aceeași editură, mi-am comandat un exemplar. Dar, despre acela, am să vă dau mai multe detalii cu alt prilej tot aici, la Țesătorul.

(Cel mai recent volum al meu, Fierul și fiara, a apărut în iunie 2022 la Crux  Publishing și poate fi comandat aici.)   

G. Willow Wilson & Christian Ward, "Invisible Kingdom - Tome 1: Le Sentier" (2020)

Imagine preluată de pe situl Bedetheque.com

La jumătatea lunii septembrie 2022, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu de la Librăria Cărturești & Friends (filiala de pe Strada Edgar Quinet din București), am achiziționat, la preț promoțional, un exemplar dintr-o ediție franceză a unui roman grafic de G. Willow Wilson și Christian Ward intitulat: Invisible Kingdom - Tome 1: Le Sentier (editura HiComics, Paris, 2020). L-am parcurs în aceeași zi.

Și iată ce am aflat:

Volumul cuprinde primele cinci fascicule dintr-o serie de benzi desenate distinsă cu Premiul Eisner în 2020 pentru cel mai bun creator de grafică în format numeric și pentru cea mai bună serie nouă. (În original, acest prim volum se intitula Walking the Path.)

Acțiunea se petrece într-un viitor îndepărtat, în care descendenții omenirii s-au scindat în mai multe rase postumane și au colonizat un sistem stelar cu patru planete locuibile. Unul dintre personajele principale, doamna căpitan Grix, face livrări pentru corporația Lux cu astronava de transport Sundog.

Celălalt personaj principal, adolescenta Vess, își părăsește părinții și planeta natală pentru a pleca în pelerinaj și a se alătura ordinului monajal al Renunțării.

Din păcate, în urma unor probleme tehnice cauzate de reparații întârziate, Sundog poposește pe un satelit natural nelocuit, iar doamna căpitan Grix descoperă că Lux face plăți pe ascuns, deghizate în livrări de marfă anulate. În paralel, admisă la o mânăstire a Renunțării și trimisă să lucreze în arhive, tânăra Vess constată că ordinul monahal primește pe ascuns subvenții de la corporația Lux, împotriva căreia predică fățiș.

Astfel, Vess răspunde la un semnal de ajutor trimis de pe Sundog, iar doamna Grix sosește în miez de noapte și o ia la bordul astronavei. Urmează o serie de lupte spațiale, iar unul dintre membrii echipajului, Eline (agentă a corporației Lux), își folosește relațiile de familie ca să obțină protecție guvernamentală.

Căci informațiile de culise difuzate de Grix și Vess au antagonizat atât ordinul Renunțării, cât și compania Lux, iar echipajul de pe Sundog trebuie să găsească adăpost înainte de a epuiza combustibilul și rezervele de la bordul astronavei...

Scenariul scris de G. Willow Wilson este alert și captivant. Alternarea planurilor acțiunii și succesiunea rapidă a loviturilor de teatru fac lectura foarte antrenantă.

Grafica artistului Christian Ward se situează deasupra mediei - deși trebuie să menționez că, pe alocuri, mi s-a părut inegală. Culorile sunt intense, iar viitorul îndepărtat prezentat în Le Sentier arată spectaculos și exotic.

O mențiune specială se cuvine prezentării tipografice și tehnoredactării. Dacă edițiile americane reduc albumele BD franco-belgiene cu douăzeci la sută, ceea ce poate îngreuna lectura, francezii produc ediții cartonate ale romanelor grafice americane, în condiții mai îngrijite decât versiunile originale. (Dealtfel, primele ediții cartonate ale albumelor din seria Lady Mechanika au apărut în Franța.)

Este și cazul întâiului volum din Invisible Kingdom, care, în versiune franceză, are copertă cartonată color, în policromie, banderolă externă cu premiile primite, interiorul integral color, pe coală cretată de o calitate excelentă, un eseu de G. Willow Wilson privitor la sursele de inspirație ale romanului grafic, planșe cu schițele-concept referitoare la personajele principale, precum și o prezentare succintă a următorului volum din serie.

Ca urmare a celor de mai sus, am convingerea că Invisible Kingdom - Tome 1: Le Sentier merită și recompensează o a doua lectură. (Dacă doriți, puteți comanda un exemplar aici.) În consecință, am să îl păstrez în colecția personală. După cum probabil bănuiți, la scurt timp după ce l-am citit, am parcurs și volumul al doilea al seriei. Însă, despre acela, vom discuta mai pe larg cu altă ocazie tot aici, la Țesătorul.

(Cel mai recent volum al meu, Fierul și fiara, a apărut în iunie 2022 la Crux  Publishing și poate fi comandat aici.)  

Hugo Pratt, "J'avais un rendez-vous" (1994)

Imagine preluată de pe situl Livre.fnac.com

Spre finalul lunii februarie 2022, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu și a colegilor săi de la Librăria Cărturești, am achiziționat, la preț promoțional, un exemplar dintr-un volum de Hugo Pratt intitulat J'avais un rendez-vous (editua Le Tripode, Paris, 2021, postfață de Patrizia Zanotti, traducere în franceză de Anne Thielen). L-am parcurs într-o săptămână.

Și iată ce am aflat:

J'avais un rendez-vous începe cu o notă asupra ediției din 2021, unde se prezintă succint istoria volumului, publicat în două ediții italiene și două ediții franceze, precum și conținutul acestuia.

Urmează lucrarea propriu-zisă, în care artistul grafic Hugo Pratt (1927 - 1995) prezintă, în capitole succesive, un ultim periplu pe care l-a făcut în insulele Oceanului Pacific în 1992. Astfel, "Invitația" rememorează lecturi din copilăria autorului privitoare la acele insule, precum și câteva pelicule cinematografice referitoare la acel subiect.

"Rapa Nui" tratează despre vizita făcută de autor pe Insula Paștelui, dar și despre navigatorii europeni care au explorat acea insulă, precum și despre Felix von Luckner, un corsar german care, la comanda unui velier, a luptat împotriva Antantei în vremea Primului Război Mondial.

"Rarotonga" relatează povestea regăsirii epavei Bounty lângă insula Pitcairn, apoi istoria velierului Yankee și vizita făcută de Hugo Pratt în Insulele lui Cook pe urmele acelui velier.

"Pago Pago", în schimb, se ocupă de un subiect literar - nuvela "Ploaia" de Somerset Maugham, ecranizată de două ori, cu acțiunea plasată în Insulele Samoa Americane - și autorul relatează cum a călătorit la fața locului în căutarea clădirilor, peisajelor și atmosferei exotice din nuvelă.

"Apia" tratează despre vizita în Insulele Samoa Occidentale, cu subcapitole dedicate unor personalități legate de istoria insulei, precum Aggie Grey (întemeietoarea unui hotel), romancierul britanic Robert Louis Stevenson sau piratul american Bully Hayes.

"Noua Irlandă" relatează biografia aventuroasă a Emmei Coe, născută în Apia, educată la Sydney și la San Francisco, exilată în Insulele lui Bismark, decisă să devină regină a unor insule în vremea Primului Război Mondial, iar, după un periplu european, decedată la Monte Carlo.

Volumul se încheie cu o postfață, "Călătorind cu Hugo Pratt", scrisă de Patrizia Zanotti, unde sunt relatate elemente anecdotice din periplul celor doi prin insulele Oceanului Pacific - inclusiv o întâlnire improbabilă cu doi militari din marina franceză care erau pasionați de benzile desenate cu Corto Maltese - și cu un tabel cronologic, intitulat "Eternul călător - Hugo Pratt în câteva date".

Impresia de ansamblu a acestui volum este extraordinară. Pe de o parte, prezentarea grafică este excepțională - copertă cartonată în policromie, format mare (A4), hârtie de bună calitate, o puzderie de ilustrații și de fotografii, tehoredactare aerisită, ba chiar și o reproducere, pe carton, a unei picturi de Hugo Pratt. Deloc întâmplător, printre paginile cu text sunt strecurate lucrări în acuarelă și în tuș, schițe, ilustrații din vechi enciclopedii, hărți din atlase victoriene, dar și planșe din benzile desenate ale lui Hugo Pratt, dintre care multe sunt inedite.

Pe de altă parte, în manieră tipic postomodernă, granițele dintre realitate și ficțiune sunt estompate. Astfel, paginile în care apare Corto Maltese sunt mai numeroase decât cele unde sunt reproduse fotografii cu Hugo Pratt (ba chiar și pe copertă se vede romanticul aventurier ficțional, mai degrabă decât creatorul său). Elementele (auto)biografice din text sunt inextricabil legate de experiențe culturale cu scrieri de Robert Louis Stevenson, Herman Melville, Jack London, Joseph Conrad și Somerset Maugham (dealtfel, în volum sunt reproduse planșe din benzile desenate realizate de Hugo Pratt după Comoara din insulă și Răpit de pirați). Schițele biografice dedicate răzvrătiților, corsarilor, aventurierilor și piraților par să fie extrase dintr-o ediție obscură a Istoriei universale a infamiei, descoperită în labirintul Bibliotecii Babel. Iar peregrinările artistului grafic, din Veneția în Etiopia, din Argentina în Marea Britanie și Irlanda, din Franța în Satele Unite ale Americii și în Canada, din Maroc în Angola și din Elveția în insulele Oceanului Pacific, nu sunt cu nimic mai prejos față de călătoriile extraordinare ale lui Corto Maltese.

Am întors ultima filă a volumului J'avais un rendez-vous cu admirație pentru grija cu care a fost realizat și prezentat, cu multă recunoștință față de domnul Vlad Niculescu, care mi-a oferit prilejul să achiziționez un exemplar, și cu dorința de a relua lectura albumelor BD despre Corto Maltese - de această dată, urmând cronologia internă a evenimentelor din intrigă.

Însă, despre acelea, rămâne să discutăm pe larg cu alte prilejuri tot aici, la Țesătorul.

 

(Cel mai recent volum al meu, Motorul de căutare, a apărut în decembrie 2020 la editura Crux Publishing și poate fi comandat aici.)

Hugo Pratt, "The Ballad of the Salt Sea" (1967)

În ultima decadă a lunii martie 2015, prin amabilitatea domnului director Vlad Niculescu de la Librăria Engleză Anthony Frost, am achiziționat un exemplar dintr-un roman grafic de Hugo Pratt: Corto Maltese - The Ballad of the Salt Sea (Universe Publishing, New York, NY, 2012). L-am parcurs pe îndelete în perioada martie-mai 2015.

Și iată ce am aflat:

În ordinea publicării, The Ballad of the Salt Sea este primul album de bandă desenată din seria Corto Maltese, iar ediția princeps a apărut în 1967, la Lausanne. Ediția americană pe care am parcurs-o, în schimb, are scenariul tradus de Hall Powell și planșele colorate de Patrizia Zanotti.

Acțiunea se desfășoară în intervalul noiembrie 1913 - februarie 2015 și este plasată în Pacific. Protagonistul este căpitanul Corto Maltese, un aventurier descins dintr-un tată englez și o mamă mediteraneană. Printre celelalte personaje se numără Grigori Rasputin, precum și Pandora și Cain Groovesnore, copiii unui antreprenor australian.

Atât Maltese cât și Rasputin fac parte dintr-o confrerie condusă de un misterios călugăr exilat, iar pe parcursul romanului grafic sunt implicați într-o vânătoare de comori. Pe traseu, se confruntă cu patrule navale britanice, cu submarine germane, cu revolte organizate de echipajele de băștinași, dar și cu tentativele de evadare ale celor doi adolescenți. Loviturile de teatru, răsturnările de situație și dezvăluirile neașteptate se țin lanț.

Corto Maltese iese în evidență ca un personaj aparent cinic și flegmatic, dar care urmează un cod etic nedeclarat și destul de strict - protejându-i pe adolescenții rătăciți și rezistând tentativelor de seducție ale Pandorei. În această privință, Corto pare să vină pe filiația altor personaje aspre și umblate prin lume, precum căpitanul Marlow al lui Joseph Conrad sau detectivul Philip Marlowe al lui Raymond Chandler.

Tot cu unele scrieri ale lui Joseph Conrad se aseamănă întrucâtva și cadrul exotic în care e plasată acțiunea romanului grafic - un ocean nesfârșit, insule risipite, palmieri, vase cu aburi, pirogi, reprezentanți ai puterilor coloniale, localnici, colibe și pescăruși. Este de apreciat arta cu care Hugo Pratt a portretizat în tuș o mare varietate de tipologii umane.

La încheierea lecturii acestui tom destul de respectabil (253 de pagini), am decis să cumpăr și alte volume din seria Corto Maltese. Dar despre acelea rămâne să discutăm cu alte ocazii tot aici, la Țesătorul.

Am întâlnit şi ţesători fericiţi

Vineri am mers în vizită la Librăria Engleză Anthony Frost de pe Calea Victoriei. Am avut plăcerea să conversez cu domnul director Vlad Niculescu, care a fost o gazdă foarte amabilă. De asemenea, am făcut două achiziţii interesante. Cea dintâi este Under the Sign of Capricorn de Hugo Pratt (Euro Comics, San Diego, 2014) - o ediţie americană a unui album din 1970, din seria dedicată lui Corto Maltese. Cea de-a doua e un volum pe care îl căutam de multă vreme: Forward the Foundation de Isaac Asimov (Bantam Spectra, Bantam Books, New York, 2004). În sfârşit, după paisprezece ani de eforturi, am adunat toată seria Foundation în engleză.

Şi, cum la Anthony Frost nu poţi merge doar o dată (sau cumpăra o singură carte), sâmbătă am revenit şi, după o întrevedere agreabilă cu domnul Niculescu, am achiziţionat alte trei volume. Unul este de popularizarea ştiinţei şi este scris de dr. Michio Kaku, profesor de fizică teoretică la Universitatea Oraşului New York. Se intitulează The Future of the Mind - The Scientific Quest to Understand, Enhance and Empower the Mind (Anchor Books, New York, 2015). Celelalte două sunt romane grafice de Alan Moore şi Kevin O'Neill. Sunt adăugiri târzii la Liga domnilor extraordinari şi se intitulează Nemo: Heart of Ice (Top Shelf, Marietta şi Knockabout, Londra, 2013), respectiv Nemo: The Roses of Berlin (Top Shelf, Marietta şi Knockabout, Londra, 2014). Din câte îmi dau seama, volumele acestea virează seria Ligii din steampunk în dieselpunk.

Le mulţumesc pe acestă cale domnului director Vlad Niculescu şi colegilor săi de la Anthony Frost pentru amabilitate şi pentru bunăvoinţă. Vă recomand şi dumneavostră să vizitaţi librăria dumnealor, fie la sediul de pe Calea Victoriei 45, fie online, aici.

În ceea ce priveşte cărţile achiziţionate la acest sfârşit de săptămână, după ce le voi parcurge, am să vă dau detalii la Ţesătorul. Până atunci, o duminică plăcută şi toate cele bune!

Am întîlnit şi ţesători fericiţi

Anul acesta, Tîrgul de Carte Bookfest a fost, în ceea ce mă priveşte, cu totul special... şi distribuit.

Astfel, joi, prim amabilitatea domnului director Vlad Niculescu de la Librăria Engleză Anthony Frost, am achiziţionat în sfîrşit un exemplar din romanul meu grafic preferat, Elektra Assassin de Frank Miller şi Bill Sienkiewicz. De asemenea, am participat la lansarea antologiei Lumi stranii, îngrijită de Ştefan Ghidoveanu şi apărută la Editura Vremea.

Tot joi, mulţumită doamnei Teodora Ivan, am primit antologia Epic de John Joseph Adams (Editura Trei, 2014), iar din partea Editurii Nemira mi s-au oferit romanul Vegetal de Dănuţ Ungureanu şi Marian Truţă, antologia Xenos îngrijită de Antuza Genescu şi cîteva numere din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia.

Vineri, de la anticariatul Antic Ex-Libris de pe Strada Doamnei, am achiziţionat la preţ promoţional albume precum Art Nouveau, William Morris şi Louis Comfort Tiffany Masterworks, iar sîmbătă am recidivat şi am cumpărat din acelaşi loc albumele Art Deco şi Gothic Dreams: Steampunk.

Tot sîmbătă am achiziţionat un exemplar din antologia Argos Unu îngrijită de Michael Haulică şi publicată de editurile Media Tech şi TexaRom. Iar editorul Horia Nicola Ursu mi-a oferit un exemplar din Steampunk - A doua revoluţie într-o ediţie nouă şi elegantă.

Cu puţin noroc, în următoarele zile veţi vedea cronici ale acestor volume la Ţesătorul. Vara asta începe bine...

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Ce citim astăzi... de la Librăria Engleză Anthony Frost?

Mîine, vineri, 23 mai, ora 10.00, vă invit la o nouă ediţie a emisiunii "Ce citim astăzi?" pe postul de televiziune TVH. Invitat special este domnul Vlad Niculescu, directorul Librăriei Engleze Anthony Frost din Bucureşti. Împreună, vom discuta despre subiecte incitante precum recent încheiatul East European Comic Con, benzi desenate de ieri şi de azi, volume de specialitate şi un original program destinat schimbului de cărţi. Puteţi urmări emisiunea şi online aici. Vizionare plăcută!

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)  

Haită de lupi sau relansare?

Vineri, 6 iulie, prin amabilitatea lui Vlad Niculescu, am relansat la Librăria Engleză Anthony Frost cel mai recent roman al meu, Anul terminal. Printre participanţi s-a numărat şi scriitorul Ovidiu Petcu, împreună cu familia. Am prezentat romanul, am dat autografe, după care am sărbătorit evenimentul într-o companie cît se poate de agreabilă.

Sîmbătă, 7 iulie, în schimb, am participat la cea mai recentă şedinţă a cenaclului Wolf's Pack, găzduită şi moderată de Lucian Cristian Oancea.

Ne-au încîntat cu traduceri din romane în curs de apariţie soţii Ştefan şi Cristina Ghidoveanu. Unii dintre dumneavoastră probabil se vor bucura să afle că va apărea al doilea volum dintr-o trilogie de James Patterson, alţii - că ni se pregăteşte o traducere dintr-un roman îndelung aşteptat al lui Philip K. Dick.

Apoi am citit cîteva extrase din noua mea nuvelă, "Drifter", pe care sper să o văd publicată în volum pe parcursul acestui an. Reacţiile publicului au fost foarte pozitive.

Printre participanţi i-am remarcat pe scriitoarea Roxana Brânceanu, pe scriitorul Ovidiu Petcu şi pe Eugen Lenghel, vicepreşedintele SRSFF. Le mulţumesc încă o dată gazdelor şi celorlalţi participanţi pentru compania agreabilă, iar lui Lucian Oancea îi urez şi pe această cale viaţă lungă, sănătate şi fericire - pentru că şi-a aniversat ziua de naştere la Wolf's Pack.

Aştept cu plăcere reluarea lucrărilor cenaclului în septembrie.

"We meet again, Dr... Pîtea?"

(P.S. Imaginile care însoţesc postarea au fost realizate de Loredana Frăţilă-Cristescu şi de Vlad Niculescu, cărora le mulţumesc pe această cale pentru amabilitate. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Relansarea romanului "Anul terminal"

Vineri, 6 iulie, orele 18.00, vă invit la relansarea romanului Anul terminal. Evenimentul va avea loc la Librăria Engleză Anthony Frost, Calea Victoriei nr. 45. Printre gazde se vor număra Vlad Niculescu, Cristian Cârstoiu şi subsemnatul. Vă aştept cu plăcere şi vă rog să le retransmiteţi invitaţia prietenilor dumneavoastră - pentru că lucrurile bune nu se tac. Pînă cînd va avea loc relansarea, vă invit să parcurgeţi ediţia electronică gratuită a romanului aici.

(P.S. Noul meu roman Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)