J. Loeb & T. Sale, "Batman - Dark Victory" (2014)

A doua zi după ce achiziționasem The Long Halloween, am revizitat ComiCon 2016 la Romexpo (și am constatat că prețul biletului crescuse cu 50%). Pe lângă plăcerea de a mă revedea cu diverși prieteni și colaboratori, am avut bucuria să achiziționez un exemplar din romanul grafic Batman - Dark Victory (DC Comics, New York, 2014) de Jeph Loeb și Tim Sale.

L-am parcurs în perioada iunie - iulie 2016. Și iată ce am aflat:

La câțiva  ani după evenimentele din The Long Halloween, mulțumită eforturilor procuroarei Janice Porter, Alberto Falcone, care fusese condamnat pentru crimele de sărbători și închis la Azilul Arkham, este eliberat. La scurtă vreme, în Gotham începe o nouă serie de crime. Dacă în The Long Halloween misteriosul criminal împușca gangsteri, de această dată făptașul spînzură polițiști corupți - și le agață pe piept schițe și cuvinte fragmentare ca în jocul de vocabular "Spânzurătoarea".

Forțele de ordine conduse de Jim Gordon întreprind o anchetă oficială, în vreme ce Batman desfășoară în paralel una mai puțin oficială (și mai puțin ortodoxă). Paradoxal, supereroul ajunge să se numere printre suspecți, ba chiar, ceva mai spre finalul romanului grafic, aproape că ajunge să fie una dintre victime.

Ca și The Long Halloween, Dark Victory aduce o soluție surprinzătoare pentru seria de crime din intrigă. Tot asemenea predecesorului său, romanul grafic e împărțit în treisprezece epidoase și servește drept poveste a originii unui personaj secundar din seria Batman - Robin, fiul unor trapeziști, rămas orfan și luat în îngrijire de către Bruce Wayne.

Deși unii dintre cititori au criticat paralela prea strânsă dintre structura de evenimente din Dark Victory și intriga din The Long Halloween, eu am apreciat atât acțiunea captivantă, cu numeroase răsturnări de situație, cât și grija cu care au fost urmărite dezvoltarea unor personaje și evoluția relațiilor dintre ele.

Poate singurul lucru pe care aș avea să i-l reproșez acestui roman grafic este maniera caricaturală în care au fost reprezentați unii dintre superoponenți. Jokerul, în special, are mai multe în comun cu grilajul de protecție al unei locomotive cu aburi decât cu o figură umană în cele mai multe dintre cadrele în care apare.

Lăsând deoparte acest neajuns, Dark Victory a meritat din plin timpul și banii. Ca urmare, în viitorul apropiat plănuiesc să revin asupra altui roman grafic de referință din seria Batman - The Dark Knight Returns.

Dar despre acela am să vă povestesc cu altă ocazie.

J. Loeb & T. Sale, "Batman: The Long Halloween" (2011)

Are și ComiCon-ul rostul lui...

Spre finalul secolului al XX-lea, dintr-un anticariat bucureștean, cumpărasem un roman grafic francez intitulat Batman: Un long Halloween. Acesta conținea primele trei episoade dintr-o lucrare mai amplă, tradusă din engleză. L-am parcurs la vremea lui.

După aproape două decenii în care l-am păstrat la raft, l-am oferit cadou pentru a-i face loc altui roman grafic, Gotham by Gaslight. Îmi pierdusem speranța că aveam să procur sau să citesc vreodată ediția integrală.

Paradoxal, la câteva săptămâni după aceea, am avut ocazia, în cadrul târgului de bandă desenată ComiCon 2016, desfășurat în luna mai la București, să cumpăr o ediție integrală. Și așa se face că, în intervalul mai-iunie 2016, am citit Batman: The Long Halloween (DC Comics, New York, 2011) de Jeph Loeb și Tim Sale.

Să vă spun și dumneavoastră despre ce este vorba:

Acțiunea din The Long Halloween se plasează, cronologic vorbind, după Batman: Year One și tratează o etapă timpurie din cariera super-eroului titular. Mai exact, alături de detectivul Jim Gordon și de procurorul Harvey Dent, Batman luptă împotriva crimei organizate.

Lucrurile se complică însă când, de fiecare sărbătoare importantă (Halloween, Ziua Recunoștinței, Crăciun, Anul Nou și așa mai departe), un asasin misterios atacă sau ucide fie niște membri ai diverselor organizații criminale, fie reprezentanți ai forțelor de ordine. Diferitele familii mafiote, în frunte cu cea condusă de Carmine "Romanul" Falcone, se suspectează una pe alta, Batman îl suspectează pe Joker, iar numărul atentatelor și victimelor continuă să crească de la o lună la alta.

În cele din urmă, ancheta conduce la o soluție oficială, însă cu un preț teribil: în tribunal, procurorul Harvey Dent este parțial desfigurat cu acid, iar în urma experienței abandonează căile legale și devine Two-Face, un criminal care vânează alți criminali. (Firește, misterul asasinului care atacă de sărbători are și o soluție neoficială sau două, însă acestea sunt dezvăluite abia pe ultimele pagini ale romanului grafic.)

În ciuda dimensiunilor ample (treisprezece capitole), The Long Halloween se parcurge ușor și cu plăcere. Scenariul este alert, confruntările și loviturile de teatru se țin lanț, iar prezentarea grafică este îngrijită.

Ceea ce e puțin bizar, în schimb, este amestecul de supereroi și superoponenți în costume supraelastice (Batman, Catwoman, Poison Ivy și așa mai departe) cu gangsteri sicilieni și irlandezi în costume Armani. Separat, episoadele cu superconfruntări (gen Batman v. Superman), respectiv cele cu gangsteri și anchete judiciare (gen Nașul), sunt... confortabile, pentru că se încadrează într-o convenție narativă sau alta. Pe de altă parte, scenele în care gangsterii apar laolaltă cu superoponenții costumați bizar provoacă disonanță cognitivă.

Dincolo de aceste aspecte, merită amintit și faptul că The Long Halloween a exercitat o oarecare influență asupra trilogiei cinematografice Batman (Batman Begins, The Dark Knight, The Dark Knight Rises), lucru menționat de către regizorul Christopher Nolan și scenaristul David S. Goyer într-un interviu de pe primele pagini ale acestei ediții.

Pe ansamblu, The Long Halloween a fost o lectură captivantă și a meritat din plin timpul și banii. Poate de aceea, la același ComiCon, am achiziționat continuarea, Batman: Dark Victory. Dar despre asta am să vă relatez cu alt prilej.