Se afișează postările cu eticheta Harper Collins. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Harper Collins. Afișați toate postările

vineri, 2 decembrie 2016

Stephen Hunt, "From the Deep of the Dark" (2012)


În octombrie 2013, prin amabilitatea importatorilor mei preferați de la Nautilus, am achiziționat un exemplar din ultimul roman al Seriei Jackeliene de Stephen Hunt, From the Deep of the Dark (Colecția Harper Voyager, editura Harper Collins, Londra, 2012). Lectura s-a petrecut  cam anevoios, între decembrie 2015 și iulie 2016.

Să vă spun și dumneavoastră despre ce este vorba:

La fel ca unele romane anterioare din Seria Jackeliană, precum The Court of the Air sau The Rise of the Iron Moon, From the Deep of the Dark tratează tema invaziei iminente a lumii de către o rasă extraterestră. De această dată, invadatorii caută să deschidă un portal subacvatic spre alte dimensiuni, din care să aducă orașe întregi populate cu semenii lor. De asemenea, specia invadatoare are apucături vampirești și, cu ajutorul unor bijuterii tehnologice, cotropitorii îi pot determina pe oameni să îi vadă sub altă formă decât cea reală.

Printre cei care li se opun invadatorilor se numără orfana spărgătoare Charlotte Shades, polițistul veteran Dick Tull, detectivul amator Jethro Daunt, însoțit de partenerul său  robotic, Boxiron, și comandantul Jared Black.

Ca și în romanele anterioare, acțiunea duce către un punct culminant grandios, cu bătălii navale și terestre, dueluri, evadări spectaculoase și răsturnări de situație. Din păcate, utilizarea prea multor perspective în narațiune face romanul ceva mai anevoios de parcurs decât precedentul - Jack Cloudie.

Pe ansamblu, From the Deep of the Dark s-a dovedit a fi o încheiere onorabilă a Seriei Jackeliene și a meritat atât timpul cât și banii. Paradoxal, lectura acestui roman m-a îndemnat însă nu atât spre parcurgerea altor cărți steampunk, cât spre (re)citirea unor cărți victoriene precum Trei într-o barcă sau Trei pe două biciclete. Dar despre  acelea vom discuta  cu alte prilejuri.

luni, 7 octombrie 2013

Stephen Hunt, „The Kingdom Beyond the Waves” (2008)

În februarie 2010, prin amabilitatea importatorilor mei preferaţi de la Nautilus, http://nautilus.ro, am achiziţionat un exemplar din cel de-al doilea roman al seriei Jackelian de Stephen Hunt, The Kingdom Beyond the Waves (Colecţia Harper Voyager, Grupul Editorial Harper Collins, Londra, 2008). De parcurs, l-am parcurs abia în august 2013. Şi iată ce am aflat:

Acţiunea din acest roman este plasată la câţiva ani după cea din The Court of the Air. Unul dintre personajele principale este profesoara Amelia Harsh, care a moştenit de la tatăl său un interes deosebit pentru civilizaţia pierdută Camlantis, un subiect privit ca excentric de către mediile academice „ortodoxe” din regatul Jackal. Un alt personaj principal, magnatul Abraham Quest, se arată dornic să îi finanţeze o expediţie de căutare a acestei civilizaţii dispărute – dar nu în locuri unde alte expediţii arheologice au explorat fără succes, ci în junglele din Liongeli, la izvoarele fluviului Shedarkshe, în lacul Ataa Naa Nyongmo. Expediţia se va desfăşura la bordul submarinului căpitanului Jared Black, iar echipajul este însoţit de un detaşament de mercenare aduse de către Quest din Liga Catosiană.

Un fir narativ secundar urmăreşte aventurile unui justiţiar mascat, Cornelius Fortune, care, împreună cu o creatură înaripată, Septimoth, trece periodic graniţa în Quartérshift pentru a-i ucide pe reprezentanţii regimului revoluţionar comunitarian.

Expediţia trece prin numeroase aventuri, mai întâi printre roboţi acţionaţi cu abur, apoi într-o junglă unde plantele şi animalele trăiesc în simbioză, iar intruşii sunt asimilaţi cu forţa. Când capitala pierdută a Camlantisului este regăsită, Abraham Quest îşi dezvăluie planurile de dominaţie mondială, iar Cornelius Fortune şi agenţii Tribunalului din Aer trebuie să intervină pentru a-l opri. Iar finalul romanului este spectaculos şi înţesat de lovituri de teatru care de care mai neaşteptate.

Ca şi The Court of the Air, The Kingdom Beyond the Waves se încadrează într-un subgen de dată relativ recentă pe care unii l-au etichetat ca elfpunk, iar alţii steampunk fantasy – alături de lucrări ca The Iron Dragon's Daughter de Michael Swanwick sau Perdido Street Station de China Miéville. Pe de o parte, recuzita ţine de subgenul steampunk – dirijabile, submarine, batiscafuri, heliografe, roboţi cu aburi. Pe de altă parte, destule elemente sunt fantastice, precum masca vorbitoare pe care o foloseşte Cornelius Fortune, balenele zburătoare skrayper, spiritele Steam Loa ori sabia vrăjitorească, cu formă schimbătoare, folosită de personajul secundar Billy Snow. Şi, pentru cine citeşte cu atenţie, sunt şi unele elemente cyberpunk, precum nanomecanismele din Camlantis, cu care organismele pot fi dezasamblate în atomii componenţi, ori maladia informaţională, transmisă prin cântec, cu care roboţii acţionaţi cu aburi pot fi făcuţi să-şi piardă minţile.

Dar bună parte din farmecul acestui roman se află în ţesătura de conexiuni intertextuale care îl întâmpină pe cititor pe aproape fiecare pagină. Profesoara-arheolog Amelia Harsh aminteşte de eroina de bandă desenată Adèle Blancsec (dar şi de Indiana Jones sau de Alan Quatermain), comandantul Jared Black pare o combinaţie de Sir John Falstaff şi căpitanul Nemo, Abraham Quest aminteşte de unii antagonişti din romanele cu James Bond, iar călătoria cu submarinul în căutarea unei civilizaţii pierdute duce cu gândul la 20 000 de leghe sub mări de Jules Verne şi la Inima întunericului de Joseph Conrad.

Am remarcat şi modul expert în care scenele din planurile narative sunt intercalate pentru a crea suspans, cârligele narative care încheie fiecare scenă şi care îi atrag pe cititori să mai parcurgă o pagină, apoi încă una, precum şi doza de umor care condimentează povestea pe alocuri. Cu toate că romanul are dimensiuni respectabile (556 de pagini în ediţia Harper Voyager), timpul pe care îl veţi petrece cu lectura lui va fi bine folosit.


Cum The Kingdom Beyond the Waves este abia al doilea volum dintr-o serie de şase, sunt tentat să încep cât de curând lectura celui de-al treilea roman din ciclul Jackelian, The Rise of the Iron Moon. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie...

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)