Ana Antonescu (redactor-şef), "CPSF 07" (2013)

În septembrie 2013, de la librăria Editurii Nemira situată pe Bulevardul Gheorghe Magheru, am cumpărat numărul 7 din noua serie CPSF. Unul dintre motivele pentru care am achiziţionat revista a fost că ilustraţia copertei, realizată de Tudor Popa, era atractivă şi... ştiinţifico-fantastică.

Numai că, de citit, am citit acest al şaptelea număr din noua serie CPSF abia în martie 2014. Şi iată ce am aflat:

Sumarul începe cu fragmente din romanul lui Kim Stanley Robinson 2312, în traducerea domnului Mihai-Dan Pavelescu. Fiecare fragment, luat în parte, e destul de interesant, amintind pe undeva de viitorul mediu, cu Sistemul Solar colonizat de facţiuni postumane, descris în Schismatrix Plus sau în Vacuum Flowers. Din păcate, puse laolaltă, fragmentele acestea nu alcătuiesc o imagine foarte coerentă. Poate ar fi fost preferabil un singur fragment, ceva mai întins şi de sine stătător.

Urmează un interviu foarte interesant realizat de Ana Nicolau cu Kim Stanley Robinson. L-am parcurs cu plăcere, observînd că întrebările erau bine documentate, iar răspunsurile ample şi relevante. Vi-l recomand şi dumneavoastră cu căldură.

În "Mitul lumii inframercuriene", Jean-Pierre Laigle tratează despre o ipoteză astronomică de la finalul secolului al nouăsprezecelea tratată în cheie ştiinţifico-fantastică în prima jumătate a secolului al douăzecilea. Prezentarea subiectului este interesantă, iar documentarea din spatele eseului este impresionantă, însă tema mi s-a părut cam desuetă.

Oliviu Crâznic, în schimb, face, în "Dincolo de Cristofor Columb", cronica unui roman de Aurel Cărăşel. La cît de elogioasă este această cronică, m-aş fi aşteptat ca textele domnului Cărăşel care încheie CPSF 07 să fie cu adevărat antologice. Din păcate, atît ca stil cît şi ca tematică, "Doctor Faustus şi ananaşii", respectiv "Şapte şoareci albi", păreau să vină din alt deceniu, din alt mileniu...

Pe ansamblu, acest număr din CPSF mi s-a părut mai subţire decît cel precedent - atît la propriu, cît şi la figurat. În 72 de pagini, reuşeşte să fie ceva mai puţin închegat decît numerele tematice horror sau dark fantasy. Cu toate acestea, avînd în vedere că destule dintre materialele conţinute în CPSF 07 s-au dovedit a fi interesante, am decis să-i acord o şansă şi numărului al optulea.

Dar despre acela vom discuta cu alt prilej.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Ana Antonescu (redactor-şef), "CPSF 04" (2013)

Spre finalul lunii martie, în cadrul ediţiei a treia a tîrgului de carte SF şi fantasy Final Frontier, am achiziţionat de la standul Editurii Nemira numărul patru din seria nouă a Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2013). De citit, l-am citit abia în ultima decadă a lunii mai 2013. (Aşa multe cărţi, aşa puţin timp.)

Şi iată ce am aflat:

Tudor Ciocârlie face o prezentare succintă a unui autor recent de mare succes în articolul "Hannu Rajaniemi - un autor cum nu a mai fost în SF". Apoi, Ana Nicolau prezintă "Hoţul cuantic - Interviu exclusiv cu Hannu Rajaniemi", în care discuţia se concentrează asupra surselor de inspiraţie ale autorului finlandez, asupra elementelor originale din trilogia sa şi asupra unor proiecte ştiinţifice la care a participat.

Prima povestire din cuprins este "Elegie pentru un tânăr elan" de Hannu Rajaniemi - un text melancolic despre un poet vîrstnic, Kosonen, care e trimis de versiunea numerică  a soţiei sale, Marja, în misiune într-un oraş infestat de nanomecanisme în căutarea fiului lor, Esa, pe fundalul unei lumi post-Singularitate în care cei mai mulţi oameni au emigrat în tărîmuri virtuale. Tonul poveştii aminteşte întrucîtva de "Maşinăria de la Heartspring Center" de Roger Zelazny, în vreme ce fundalul suprarealist e oarecum similar, în exuberanţa sa, cu cel din Necroville de Ian McDonald.

Alina Sârbu contribuie cu un scurt articol, "Ray Krzweil - profetul Singularităţii", şi cu o traducere din volumul lui Kurzweil "Singularitatea se apropie". Fragmentul, desprins dintr-o lucrare mai amplă, discută chestiuni referitoare la identitate, conştiinţă şi o formă tehnologică a transcendenţei.

Un al doilea text de ficţiune din acest număr al revistei îi aparţine lui Dănuţ Ungureanu, "Cronicile oamenilor iridium". Cîteva elemente referitoare la conştiinţe încărcate într-un sistem informaţional şi dispozitive închegate din ceaţă utilitară de nanomecanisme încearcă să aducă la temă o distopie înrudită cu "Maşina se opreşte " de E. M. Forster şi cu "Deratizare" de Lucian Merişca.

Liviu Radu contribuie cu o cronică literară, "Paolo Bacigalupi - Fata modificată; despre supravieţuire şi înghesuială", în vreme ce Gloria Sauciuc prezintă în avans principalele puncte de interes ale intrigii noii serii dintr-un serial HBO în "Urzeala tronurilor - o ecranizare de succes".

Ca şi CPSF 03, numărul acesta de revistă este foarte închegat tematic (poate cu excepţia ultimului articol, care mai curînd şi-ar fi avut locul în numărul special dark fantasy). Mai mult decît alte dăţi, este vizibil efortul Editurii Nemira de a-şi promova noile apariţii. Astfel, apropiata publicare a ediţiei române a romanului Hoţul cuantic este anunţată de două ori în paginile revistei, e amintită şi publicarea iminentă a volumului Singularitatea se apropie, iar articolele despre Fata modificată şi despre Urzeala tronurilor sînt strîns legate de oferta editurii. Tot de acest efort promoţional e legat şi tonul entuziast al articolelor şi prezentărilor.

Aş mai aminti ilustraţia copertei, creată de Tudor Popa, şi imaginile alb-negru din interiorul revistei - multe dintre ele judicios alese. Lăsînd deoparte unele mici probleme de redactare literară din traducerea Alinei Sârbu, putem spune că CPSF  04 este un număr de referinţă al revistei Anticipaţia.

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)