Se afișează postările cu eticheta cronică. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cronică. Afișați toate postările

luni, 3 martie 2014

Eugen Cadaru deschide "Ferestrele timpului"

În cea mai recentă ediţie a revistei electronice Nautilus, lansată ieri, domnul Eugen Cadaru a publicat o cronică a antologiei Ferestrele timpului (îngrijită de Ştefan Ghidoveanu). Între altele, dumnealui a remarcat:

"Care antologie? (Florin Pîtea). Așa cum spuneam la începutul acestui articol, antologia se termină simetric, cu o proză foarte scurtă, dar foarte percutantă, în care, din nou, antologatorul apare ca personaj ce determină evoluția poveștii. Mi-a plăcut foarte mult acuitatea cu care Florin Pîtea a citat din stilul verbal atât de inconfundabil al Moshului SF, precum și  jocul imaginativ prin care este eliminată din cultura umanității însăși ideea de călătorie în timp. Și, în plus, imaginea mașinii de călătorit în timp care se împrumută între vecinii de bloc, ca o cheie de șaișpe, este absolut delicioasa. Un final cum nu se poate mai simpatic pentru o antologie de excelentă calitate."

Îi mulţumesc pentru apreciere colegului meu într-ale scrisului, iar pe dumneavoastră vă invit să citiţi integral articolul său, "Despre Ferestrele timpului", aici. Lectură plăcută!

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

miercuri, 8 mai 2013

Mircea Pricăjan se aventurează "Dincolo de noapte"

Astăzi, după ce am primit o veste neplăcută şi una agreabilă, am aflat de la domnul Mircea Pricăjan că a parcurs antologia Dincolo de noapte îngrijită de Oliviu Crîznic. Urmarea acestei lecturi este o cronică apărută în Revista de suspans (8 mai 2013). Din amplul articol mi-a atras atenţia următorul alineat:

"Acestea fiind spuse, şi după ce am citit cu maximă atenţie 

antologia care are în subtitlu particula „gotic”, trebuie spus, 

de asemenea, că în cuprinsul ei găsim exact trei povestiri de 

factură gotică: prima îi aparţine antologatorului însuşi, fiind 

un prequel la romanul său de debut … şi la sfârşit a mai 

rămas coşmarul (o veritabilă demonstraţie de scriere 

gotică!), iar celelalte două sunt scrise de Florin Pîtea 

(Văgăuna bântuită, interesant exerciţiu de recreare a limbajului cronicăresc din 

Medievalul românesc) şi de Raluca Băceanu (Fraţii de Saint-Yves, o poveste bine articulată 

care pune accent în principal pe latura melancolică a goticului, spre deosebire de 

contribuţia lui Oliviu, unde, ca de obicei în scrierile sale, predomină spectrul terorii şi 

imaginile senzaţionale).

Îi mulţumesc domnului Pricăjan pentru apreciere, iar pe dumneavoastră vă invit să parcurgeţi articolul integral aici.

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

joi, 11 aprilie 2013

Despre "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF" în "Cultura"

Cu cîteva zile în urmă, în ediţia electronică a revistei Cultura publicată sub egida Fundaţiei Culturale Române, domnul Valentin Protopopescu a dedicat o amplă cronică antologiei Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF (Millennium Books, Satu Mare, 2012). O mare parte a articolului îi este dedicată antologatorului Ştefan Ghidoveanu şi eforturilor sale de a promova literatura SF. De asemenea, au fost scoase în evidenţă cîteva povestiri din antologie:

"Mie mi-au plăcut fără rezerve, trezindu-mi o degustare autentică, textul lui Liviu Radu, „Golem, Golem“, cel semnat de Marian Coman, „Albiliţa“, precum şi „Cartea cu scoarţe de argint, ferecate“, de Florin Pîtea. Ceea ce nu înseamnă că restul povestirilor nu sunt de excelentă calitate ori că miza lor morală sau construcţia lor nu mi-au generat frisoane de bucurie estetică."

Îi mulţumesc domnului Protopopescu pentru apreciere, iar pe dumneavoastră vă invit să parcurgeţi articolul integral aici.


(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

sâmbătă, 30 martie 2013

Mircea Opriţă despre "Anul terminal"


În această seară, mulţumită editorului Horia Nicola Ursu, am aflat de pe Galileo Online despre apariţia celui mai recent număr al ediţiei electronice a revistei Helion (numărul 30, martie-aprilie 2013). În sumar, alături de ştiri SF, proză scurtă, articole, interviuri, galerii fotografice şi benzi desenate, am descoperit o amplă cronică dedicată de domnul Mircea Opriţă romanului meu Anul terminal.

Cronica se intitulează "Suflet sensibil în "expoziţia atrocităţilor" ", iar primul alineat sună aşa:

"Încetul cu încetul, bibliografia SF a lui Florin Pîtea  crește pe două direcții în egală măsură menționabile: creația epică, prin povestirile cuprinse în două volume și urmate, ceva mai încoace, de proiecte romanești și - cealaltă direcție, înrudită dar nu confundabilă - cercetarea academică, de care ține studiul său aplicat temelor și efectelor ficțiunii de tip cyberpunk/postcyberpunk. Un domeniu pe care îl cunoaște, cred, ca nimeni altul în România, atât prin experiența unor traduceri din Greg Egan și alți reprezentanți ai acestui curent de sorginte americană, cât și dintr-o pasiune întreținută de imperativele carierei universitare pe care o slujește. De remarcat este, în cazul său, convergența deplină a ambelor preocupări amintite, încât, dacă n-aș ști că ordinea cronologică a scrierilor este totuși inversă, aș putea spune că autorul aplică în proza proprie ceea ce a învățat din studiul teoretic al literaturii de tip cyberpunk. Între colegii lui de generație, Florin Pîtea rămâne fidel temelor, conceptelor, motivelor, personajelor, scenografiei și chiar recuzitei aduse în scena ultimelor decenii de această orientare postmodernă din evoluția SF-ului contemporan."


Articolul domnului Opriţă plasează apoi Anul terminal în contextul internaţional al mişcării (post)cyberpunk şi în contextul celorlalte cărţi ale mele, apoi discută elemente legate de fundal, de conflicte, de personaje, de punctul de vedere utilizat şi de stil. Din cîte îmi dau seama, este cel mai amplu studiu dedicat pînă acum acestui roman.

Îi mulţumesc domnului Mircea Opriţă pentru apreciere, iar pe dumneavoastră vă invit să parcurgeţi cronica integrală aici.

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

vineri, 8 iunie 2012

Prima cronică a romanului "Anul terminal"

Astăzi, 8 iunie 2012, în ediţia electronică a săptămînalului "Observator cultural", a apărut prima cronică a romanului Anul terminal. Cronica a fost scrisă de criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea şi publicată în cadrul rubricii sale săptămînale "SFada cu literatura". Sînt deosebit de onorat de numeroasele aprecieri pozitive din "Dragoste, metamfetamină şi explozii 'terminale' " şi, în cele ce urmează, vă invit să parcurgeţi un scurt fragment:

"Romanul Anul terminal, cel de-al doilea sub semnătura lui Florin Pîtea, este o astfel de carte care asigură o doză de normalitate polemică. Fixat în lumea post-cyberpunk atît de bine schiţată în anumite povestiri din culegerile An/Organic şi Necropolis, pe deplin construită în romanul Gangland, noul roman al lui Florin Pîtea are o cu totul altă miză decît scrierile care l-au precedat. Dacă în povestiri şi, apoi, în Gangland, cititorului i se oferea crearea şi rezolvarea de conflicte într-o lume în care relaţiile dintre oameni şi inteligenţe artificiale, dintre corp şi minte, dintre percepţie şi înţelegere, dintre scopul existenţei şi mijloacele de a exista, erau trecute de autor prin grila unor reţete de gen pe care talentul său reuşea să le scoată din clişeu, în Anul terminal, Florin Pîtea ia de la sine înţeleasă, şi bine face, zic eu, „cultura cyber“, „ideologia post-“, cuprinse în enciclopedia fiecărui cititor al său, iar rezultatul este un roman de dragoste care este simultan un roman de personaj şi unul experimental, toate cuprinse într-un pulp cu mare potenţial de piaţă." ("Observator cultural", nr. 627, din 7.06.2012)


(P.S. Romanul Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)