Se afișează postările cu eticheta Ştefana Czeller. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ştefana Czeller. Afișați toate postările

sâmbătă, 21 iunie 2014

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 14" (2014)

În februarie 2014 am primit de la Editura Nemira un set promoţional de cărţi, printre care şi numărul 14 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. Am parcurs acest număr al revistei în iunie 2014. Şi iată ce am aflat:

Domnul Alexandru Mironov evocă, în articolul "Cenaclurile SF şi Meteoritul de aur", figura regretatului scriitor Octavian Sava, cel care a inaugurat prima serie a Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice. Articolul este emoţionant pentru că aminteşte membri marcanţi ai mişcării literare SF din România de ieri şi de azi - dar şi pentru că se încheie cu ultimul mesaj al domnului Sava, un bun-rămas de neuitat.

Apoi, revista cuprinde o povestire de Gardner Dozois, "Aducător de pace", apărută iniţial în 1983 şi oferită publicului cititor român în traducerea domnului Mihai-Dan Pavelescu. În viitorul apropiat imaginat de scriitorul american, încălzirea globală a dus la topirea calotelor glaciare şi la creşterea necontrolată a nivelului oceanului planetar. Una dintre consecinţe este inundarea zonelor de coastă în Statele Unite continentale şi colapsul civilizaţiei americane. Iar grupările religioase fundamentaliste recurg la metode neobişnuite (şi nemiloase) pentru a potoli furia apelor.

Ştefana Czeller evocă în "Smulge-ţi inima, copile!" un viitor apropiat încă şi mai decăzut, brutal şi nemilos decît Gardner Dozois. Mărturisesc că violenţa intrigii a făcut textul greu de parcurs pînă la capăt.

"Cursa înarmărilor" de Arthur C. Clarke este o schiţă clasică, cu poantă, apărută iniţial în 1954 şi tradusă de acelaşi Mihai-Dan Pavelescu. Într-o versiune domestică, britanică, a poveştilor gogonate americane, un personaj le relatează altora într-un local de provincie cum a construit recuzită pentru un serial SF de televiziune... şi unde s-a ajuns.

Domnul Mircea Opriţă contribuie la sumarul acestui număr cu articolul "Doctrină insolită şi fantastic literar", dedicat operei lui Victor Kernbach. De remarcat ampla documentare a articolului, concizia exprimării, claritatea expunerii şi urmărirea temelor atît în lucrările literare cît şi în cele de non-ficţiune ale autorului prezentat.

Ultimul text din acest număr este o povestire de Victor Kernbach, "Paradoxul dublurii" - o poveste meditativă despre călătorii în timp, paradoxuri, consecinţe nebănuite şi manipulare. Alături de schiţa lui Arthur C. Clarke, este unul dintre textele literare mai atractive din CPSF 14.

Pe ansamblu, acest număr al revistei mi s-a părut mai bine îngrijit ca redactare literară decît altele, destul de atrăgător din punct de vedere vizual, bine tehnoredactat şi variat tematic. Ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!) 

duminică, 25 mai 2014

Ţesătorul în "Lumi stranii"

Ieri, pe blogul său, antologatorul şi traducătorul Ştefan Ghidoveanu a anunţat iminenta lansare a unei noi antologii de ficţiune speculativă românească intitulată Lumi stranii. Volumul urmează să apară la Editura Vremea, cu o copertă de Ionuţ Bănuţă. Lansarea va avea loc joi, 29 mai, ora 14, la standul Editurii Vremea din cadrul Tîrgului de Carte Bookfest, la Romexpo.

În cuprins, alături de proze semnate de autoare precum Cristina Ghidoveanu, Antuza Genescu, Ana-Veronica Mircea, Ştefana Czeller şi Ana-Maria Negrilă, respectiv alături de povestiri ale unor autori ca Viorel Pîrligras, Liviu Radu şi Sebastian A. Corn, veţi găsi şi o schiţă a subsemnatului. Ne vedem la lansare!

Nu în ultimul rînd, îi mulţumesc domnului Ştefan Ghidoveanu pentru permisiunea de a reproduce pe acest blog coperta antologiei Lumi stranii.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!) 

marți, 18 februarie 2014

Ficţiuni.ro nr.5

Aseară s-a lansat numărul al cincilea al revistei virtuale Ficţiuni.ro.

Editorialul este semnat de redactorul-şef Eugen Lenghel şi se intitulează "Rădăcini de legendă şi baladă".

La secţiunea de literatură veţi găsi proză scurtă de Ana-Veronica Mircea, Cezar Mazilu, Cristina Ghidoveanu, Aurelia Chircu, Ştefana Czeller, Eugen Lenghel, Eugen Cadaru, Alexandru Dan. De asemenea, Lucian Dragoş Bogdan ne propune prima parte dintr-un foileton intitulat "Vânturile blânde ale verii". Nicu Gecse ni-i readuce în atenţie pe clasicii Otilia Cazimir, George Coşbuc şi Eugen Jebeleanu. Tot aici puteţi citi şi o schiţă de-a subsemnatului intitulată "Bucuros de oaspeţi".

În secţiunea de arte vizuale vă aşteaptă o caricatură de Nicu Gecse, benzi desenate de Viorel Pîrligras, precum şi cronici de film semnate de Mihnea Columbeanu şi Jovi Ene.

Secţiunea de critică, în schimb, îi este dedicată poetului recent dispărut Traian Coşovei. Îl evocă Mircea Cărtărescu şi Nicolae Coande.

Secţiunea de eseuri conţine, pe lîngă editorialul deja amintit, articole de Petruţ Pârvescu şi Lucian Dragoş Bogdan. Tot aici veţi găsi un articol de-al meu din seria dedicată scrierii creative - "Câte ceva despre feedback".

Sumarul include şi o secţiune de traduceri, în care veţi găsi o povestire de Ursula K. Le Guin în traducerea lui Ştefan Ghidoveanu.

Coperta şi frontispiciul acestui număr din Ficţiuni.ro au fost create de Ionuţ Bănuţă. Vă doresc lectură plăcută, iar dacă unele materiale din Ficţiuni.ro vă plac în mod deosebit, nu uitaţi să le recomandaţi şi prietenilor dumneavoastră - pentru că lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Alexandru Ioan Despina (antologator), "Bumerangul lui Zeeler" (2014)

Astăzi am aflat de la domnul redactor-şef Alexandru Ioan Despina că a apărut în format electronic volumul colectiv intitulat Bumerangul lui Zeeler - Antologia Gazeta SF 2014. Din sumar amintesc proze scurte de Teodora Matei, Adrian Buzdugan, Ana Veronica Mircea, Cătălina Fometici, Oliviu Crâznic, Sergiu Someşan, Teodora Gheorghe, Ovidiu Bufnilă, Ştefana Czeller, Liviu Radu, George Sauciuc şi Florentin Haidamac, alături de mulţi, mulţi alţii.

Contribuţia mea la această antologie este o schiţă ştiinţifico-fantastică intitulată "Relaţii diplomatice". Sper să vă facă la fel de multă plăcere să o citiţi pe cît mi-a făcut mie să o scriu.

Anunţul oficial referitor la lansarea antologiei poate fi citit aici, iar antologia propriu-zisă, în format .PDF, se poate parcurge (sau descărca gratuit) aici. Vă urez lectură plăcută şi nu uitaţi - lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/.Lectură plăcută!)

luni, 16 decembrie 2013

Ţesătorul în Ficţiuni.ro

Astăzi a apărut al treilea număr al revistei Ficţiuni.ro, sub îngrijirea redactorului-şef Eugen Lenghel. De această dată, este un număr tematic noir. La rubrica de proză veţi găsi un fragment din romanul premiat al Ştefanei Czeller Ozz, respectiv proză scurtă de Victor Cilincă, Marian Truţă, Eugen Lenghel, Nic Dobre, Cezar Mazilu, respectiv de... George Coşbuc şi de Barbu Ştefănescu-Delavrancea.

În secţiunea de arte vizuale veţi întîlni cronici semnate de Ştefana Czeller, de Jovi Ene şi de Mihnea Columbeanu.

Printre eseuri se află editorialul semnat de Eugen Lenghel, un eseu de Rareş Iordache şi interviuri realizate de Ionuţ Bănuţă cu scriitorii Yrsa Sigurdardóttir, Anders Roslund, Borge Hellström, respectiv cu Anders Rønnow Klarlund și Jakob Weinreich (care publică împreună sub pseudonimul literar A. J. Kazinski).

Apar în sumar şi traduceri din lucrările lui Robert Sheckley, respectiv ale lui Gustavo Adolfo Bécquer, realizate de Cristina Ghidoveanu, respectiv de Nicu Gecse. Tot aici veţi găsi traducerea unui basm japonez realizată de Nicu Gecse şi o povestire scrisă de Roberto Quaglia şi Ian Watson, tradusă de Cristina Ghidoveanu.

Prezentarea grafică a fost asigurată de Ionuţ Bănuţă şi de Nicu Gecse.

În ceea ce mă priveşte, am contribuit la sumarul acestui număr cu două cronici de carte despre romane poliţiste de Liza Marklund şi de Anne Holt şi cu un articol despre scrierea creativă.

Vă doresc lectură plăcută şi nu uitaţi: lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

luni, 18 noiembrie 2013

Ţesătorul deschide... ferestrele timpului

De pe blogul "Moshul SF" am aflat că antologatorul Ştefan Ghidoveanu ne invită la lansarea unei antologii tematice, Ferestrele timpului (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2013). În cuprins apar proze scurte semnate de personalităţi marcante ale ficţiunii speculative româneşti ca Ştefana Czeller, Ana-Veronica Mircea, Roxana Brînceanu, Antuza Genescu, Cristina Ghidoveanu, Liviu Radu, Oliviu Crâznic, Eugen Lenghel, Adrian Buzdugan şi mulţi alţii. Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, este Ţesătorul.

Lansarea va avea loc duminică, 24 noiembrie 2013, ora 15, la standul Editurii Tracus Arte din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, în Pavilionul Expoziţional Romexpo, în prezenţa editorului, a antologatorilor şi a unora dintre autorii antologaţi. Mai multe informaţii puteţi afla aici, prin amabilitatea domnului Ştefan Ghidoveanu. Ne vedem la lansare!

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Ce citim astăzi... în Ficţiuni.ro?

Ieri, la ora 11.30, pe postul TVH s-a difuzat o nouă ediţie a emisiunii "Ce citim astăzi?" avîndu-l ca invitat pe scriitorul Ovidiu Petcu. Subiectul discuţiei l-a constituit poemul epic Ecuaţia Faust, a cărui publicare este iminentă. Azi puteţi urmări înregistrarea emisiunii aici, de la minutul 0:30 la 1:00. Vizionare plăcută!


Tot ieri a apărut numărul al doilea al revistei virtuale Ficţiuni.ro. Sumarul include un editorial semnat de redactorul-şef Eugen Lenghel, proze scurte semnate de Ştefana Czeller, Lucian Dragoş Bogdan, Teodora Matei şi alţii, interviuri realizate de Ionuţ Bănuţă, lucrări grafice de Viorel Pîrligras şi Nicu Gecse, cronici de film de Ionuţ Bănuţă, Mihnea Columbeanu şi Jovi Ene, traduceri de Nicu Gecse şi Ion Luca Caragiale, un discurs de Neil Gaiman în traducerea Lianei Tomescu, un incitant articol de Ştefan Ghidoveanu şi cîteva ştiri interesante. Am remarcat atît lucrările grafice care însoţesc numărul 2 al revistei - realizate de Ionuţ Bănuţă - cît şi prezentarea atractivă.


În ceea ce mă priveşte, am contribuit la acest număr al revistei cu două cronici de carte - una la romanul Love Is Strange de Bruce Sterling, cealaltă la primul volum al tetralogiei The Demi-Monde de Rod Rees.

Vă doresc lectură plăcută.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

miercuri, 16 octombrie 2013

Ţesătorul în Revista SRSFF

Ieri a apărut numărul din octombrie al Revistei SRSFF, în îngrijirea domnului redactor-coordonator Cristian Tamaş. Sumarul este bogat şi atractiv - 45 de articole, interviuri şi povestiri.

Ficţiunea este semnată de Gerson Lodi-Ribeiro, Alexandru Maniu, Diana Alzner, George Lazăr, Ştefana Czeller, Alec Vîjîianu, Ovidiu Bufnilă, Paul L. Mathews, Aurel Cărăşel, Rodica Bretin şi de regretatul Dan Apostol. De asemenea, apar în cuprins fragmente dintr-un roman de Voicu Bugariu şi dintr-un poem epic de Ovidiu Petcu.

În materie de critică literară, acest număr al Revistei SRSFF cuprinde cronici de carte scrise de Eugen Cadaru, George Slusser, Katharine Farmar, Simona Brînzaru, Gérard Klein, Maureen Speller Kinkaid şi Paul Kinkaid. Lucru mai rar întîlnit, există şi critică literară pe marginea unor nuvele şi povestiri, în articole semnate de Victoriya şi Patrick Lajoye, Luciana Brânduşa Grosu şi Eugen Stancu. Pe teme literare mai ample sînt articolele scrise de Mary Elizabeth Ginway, Oliviu Crâznic, Cristian Tamaş, Adela Dinu, Roberto de Sousa Causo, Rodica Guja, Mihai Iovănel, Mariano Martín Rodríguez, Franciscus Georgius şi Liana Tomescu.

Revista SRSFF conţine nu unul, ci două interviuri realizate de Cristian Tamaş, respectiv de Julien Cadot şi Sylvain Metafiot, reportaje de Loïc Paillotin şi Costi Gurgu, articole de popularizarea ştiinţei de Charles Stross, Franciscus Georgius şi Cornel Mărginean, precum şi memorii în foileton semnate de Dănuţ Ungureanu.

În ceea ce mă priveşte, la această ediţie a Revistei SRSFF am contribuit cu o schiţă intitulată "Schimburi".

Pe ansamblu, am remarcat atît deschiderea internaţională a publicaţiei cît şi varietatea subiectelor abordate. Vă doresc lectură plăcută!

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)  

luni, 1 aprilie 2013

O ofertă de nerefuzat

În perioada 1 aprilie - 15 aprilie, Millennium Books oferă o reducere de 40% din preţul de catalog pentru o serie de romane şi antologii. Printre acestea se numără antologia Şase ani de ficţiuni (antologator: Horia Nicola Ursu), în care se află schiţa mea "Veniţi afară!", precum şi romanul Cerneală şi sînge de Ştefana Cristina Czeller şi antologia lui Martin H. Greenberg Sfîrşitul lumii - Povestiri despre Apocalipsă, la care am fost redactor literar. Detalii suplimentare găsiţi aici. Profitaţi de ofertă şi daţi vestea mai departe - pentru că lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

marți, 11 decembrie 2012

Ştefan Ghidoveanu (antologator), "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF" (2012)

Spre finalul lunii noiembrie 2012, la Tîrgul de Carte Gaudeamus, prin amabilitatea editorului Horia Nicola Ursu, am primit un exemplar dintr-o antologie îngrijită de Ştefan Ghidoveanu, Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF (Editura Millennium Books, Satu Mare, 2012). Am fost şi la lansarea antologiei, înarmat cu o agendă de la Paperblanks, dar asta e altă poveste.

În prima jumătate a lunii decembrie, am parcurs Scornelile în trei zile. Şi iată ce am aflat:

Cuvîntul înainte îi aparţine antologatorului şi se intitulează "Literatură şi Internet sau Despre 'scornelile' Moşului SF". Domnul Ghidoveanu îi informează pe cititori despre jurnalul său public de idei Moshul SF (conceput ca o revistă, cu mai multe rubrici), despre invitaţiile adresate scriitorilor români de ficţiune speculativă pentru contribuţii la o rubrică de proză scurtă, precum şi despre proiectul acestei antologii.

Prima schiţă din volum este semnată de Adrian Buzdugan şi poartă titlul "Scrisoarea lui Mil Neajlov din Deveselu către fratele său, Grigorie din Craiova". Concepută ca o pastişă a scrisorii lui Neacşu din Câmpulung, schiţa dezvăluie printre rînduri o Românie distopică dintr-un viitor apropiat în care măsuri aparent ecologiste au dus de fapt la instituirea unui sistem totalitar. Stilul este bine controlat, iar componenta metatextuală are un efect aparte asupra cititorilor. "Scrisoarea" este una dintre cele mai bune proze din volum.

Ciprian Mitoceanu ne oferă "Mecanism de autoreglare", o povestire postapocaliptică în care două supravieţuitoare ale unei molime pustiitoare, Mona din Bucureşti şi Lisa din Iaşi, călătoresc pînă la Paris în căutarea portretului Giocondei. Textul e scris rezonabil, la un nivel mediu.

Tot de nivel mediu mi s-a părut şi povestirea Ioanei Vişan, "Defazaj" - un text care, la fel ca şi cel precedent, este narat la persoana întîi de un personaj principal feminin. Dotată cu puteri telepatice, ba chiar şi cu abilitatea de a-şi proiecta spiritul în alte trupuri, protagonista caută să-l identifice în sediul unei corporaţii multinaţionale pe cel care vinde secrete unei firme concurente.

Bazat tot pe tema fenomenelor parapsihologice, textul lui Liviu Radu, "Golem, Golem..." este cu siguranţă superior din punct de vedere stilistic. Intriga povestirii este plasată în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, iar personajele participă la o şedinţă de spiritism care poate părea un amuzament desuet, provincial, însă alunecă într-o direcţie nebănuită. Ca ton, "Golem, Golem..." mi-a amintit de unele povestiri fantastice ale lui Vasile Voiculescu.

În "Exilul", în schimb, Ştefana Czeller ne oferă un viitor apropiat, de după cel de-Al Treilea Război Mondial, în care un personaj de rang înalt provenind dintr-un imperiu galactic a fost exilat în trupul unui musulman din New York şi ajunge la mila unui preot catolic. Textul este destul de reuşit, însă premisa SF iniţială derivă spre final în fantastic.

Cristian Mihail Teodorescu, pe de altă parte, abordează subgenul hard SF în schiţa "Spaţiul fazelor". Cîteva cadre universitare din România caută să decelereze particule elementare pentru a lărgi ochiurile ţesăturii realităţii şi pentru a permite apariţia unui Pămînt dintr-un univers paralel. Dacă premisa ştiinţifică a textului este interesantă şi expusă convingător, personajele şi relaţiile dintre ele par să fie destul de comune.

În "Metafagie", Antuza Genescu tinde mai degrabă către New Weird, propunîndu-ne o societate în care, mulţumită unor seruri de origine extraterestră, plantele sau animalele pot fi transformate în creaturi umanoide, iar oamenii pot fi metamorfozaţi în animale. Protagonista-naratoare este o asemenea plantă metamorfozată, iar viaţa ei sentimentală o împinge dincolo de limite.

Raluca Băceanu, în schiţa "Pedeapsă", tratează relaţiile dintre adolescenţi şi părinţi dintr-o perspectivă dark fantasy. Cu toate că protagonista-naratoare insistă adesea că e lipsită de sentimente omeneşti, relaţiile sale cu celelalte personaje sînt croite pe şablonul "sînt singură-deprimată-nimeni-nu-mă-înţelege" pe care uneori îl adoptă adolescentele goth.

Tot un neînţeles este şi protagonistul din "Povestea ultimului şoarece de bibliotecă" de George Lazăr - directorul unei biblioteci dintr-un oraş de provincie al viitorului. Neînţeles de către celelalte personaje, cu pasiunea lui pentru cărţile tipărite pe care tinerii rătăciţi în lumi virtuale nu le mai apreciază - căci cititorii îl înţeleg foarte bine şi îl simpatizează. Daţi vina pe bibliofilia mea de-o viaţă, însă acest text mi s-a părut reuşit.

Lucian Vasile Szabo transpune în cheia realismului magic evenimentele din decembrie 1989 de la Timişoara. "Glonţul din creier, lumea din ochi" e construit ca un decupaj de scene în care protagonistul este grav rănit, apoi se zbate între viaţă şi moarte în secţia de neurologie a unui spital timişorean.

Ana-Veronica Mircea contribuie la antologie cu un text lung, cu un public-ţintă insuficient de clar definit, "Întoarcerea vrăjitorului". Prin magie, un alcoolic divorţat din România ajunge în Ţara lui Oz, unde buna rînduială stabilită de vrăjitor a fost dată peste cap de politicieni corupţi. Coincidenţă sau nu, în acel ţinut de basm protagonistul asistă la un referendum...

"Glitcherine" de Michael Haulică este o povestire plasată în universul ficţional Inand. Intriga e poliţistă (femeia fatală angajează detectivul particular), stilul e o pastişă ironică a lui Chandler, iar textul în sine este mai concis şi construit pe premise mai plauzibile decît "O hucă în minunatul Inand".

Narcisa Stoica foloseşte tot un stil relaxat, colocvial, pentru "Regina nopţii", însă intriga povestirii sale este de altă factură. Protagonsita-naratoare, Castillia, o hoaţă devenită patroană de lupanar într-un port, s-a angrenat într-o rivalitate crîncenă cu Paulina Jive, patroana unui stabiliment similar. Cele două rivale se îmbarcă într-o croazieră de lux, iar conflictul lor se acutizează. Din păcate, povestirea se încheie înainte ca să se ajungă la un deznodămînt - sau poate că "Regina nopţii" este un prim capitol dintr-un roman, cine ştie...

Marian Coman ne propune un text fantastic foarte reuşit, "Albiliţa" - o tratare realist-magică a pierderii inocenţei într-un oraş dunărean, în perioada comunistă. Protagonistul-narator este un elev de gimnaziu, preocupat de relaţiile cu colegii, cu părinţii, cu profesorii şi interesat să se împrietenească cu o fată de vîrsta lui. Şi dacă fata ar avea o soră mai mică ale cărei închipuiri înaripate s-ar zugrăvi pe pereţii blocurilor de beton din cartierul lor?

Roxana Brînceanu m-a surprins plăcut cu o schiţă space opera, "O nouă casă", în care protagonistul este căpitanul unei astronave la bordul căreia se află colonişti extratereştri, numiţi Restauratori, şi utilaje pentru crearea de ecosisteme la scară planetară. Cumva, fundalul textului pare mai promiţător decît intriga propriu-zisă, aşa încît nu îmi rămîne decît să sper că autoarea îl va vizita cu alte ocazii.

Oliviu Crâznic, cu "Spiriduşii albi", realizează o povestire horror în cheie lovecraftiană. Personajele principale, adolescenţi dintr-un orăşel american de provincie, pleacă în căutarea unui copil dispărut şi se confruntă cu o situaţie îngrozitoare. Am remarcat măiestria cu care autorul a dozat tensiunea şi suspansul pe parcursul povestirii, precum şi referirile intertextuale la H.P. Lovecraft, August Derleth şi Lord Dunsany. Probabil că, împreună cu alte proze scurte gotice şi steampunk publicate de Oliviu Crâznic în diverse antologii şi periodice în ultimii doi ani, "Spiriduşii albi" se va regăsi curînd într-un volum de autor.  

Sergiu Someşan construieşte în schimb o lume distopică în "Făuritorul de vise", iar protagonistul, un veteran de război, trece prin lupte de stradă şi prin riscuri uriaşe ca să-şi poată exercita un drept constituţional. Ca şi "Întoarcerea vrăjitorului", schiţa domnului Someşan poartă amprenta evenimentelor politice din România contemporană, iar imaginaţia autorului amplifică abuzurile autorităţilor pînă la extrem.

Ultima povestire din volum se intitulează "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate" şi îi aparţine subsemnatului. Vă invit să o parcurgeţi în antologia îngrijită de Ştefan Ghidoveanu şi... poate că va fi cîndva prima dintr-un volum personal.

În postfaţa "Cititorul alfa", Cătălin Badea-Gheracostea tratează despre demersul antologatorului, despre plasarea Scornelilor în contextul altor antologii de ficţiune speculativă apărute în ultimii ani pe piaţa românească, despre genurile şi subgenurile literare în care se încadrează diferitele proze scurte din volum, ca şi despre rolul de cititor alfa deţinut de Ştefan Ghidoveanu în literaturile imaginarului românesc.

Ca anexe, volumul mai cuprinde note biobibliografice amănunţite pentru fiecare dintre autori (alcătuite de domnul Ghidoveanu) şi lista tuturor prozelor scurte apărute pe blogul Moshul SF la rubrica "Scornelilor".

Pe ansamblu, Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF îşi merită locul în seria Antologiilor Millennium, iar antologatorul a iniţiat deja un nou proiect. Dar asta vom discuta cu altă ocazie...

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

duminică, 4 noiembrie 2012

Cîte feţe are goticul?

Astăzi am aflat că pe blogul "Cititorul de cărţi", http://www.cititoruldecarti.ro, domnul Lucian Mustaţă a dedicat o serie de articole antologiei Dincolo de noapte îngrijită de Oliviu Crâznic şi publicată în acest an de editura Millennium Books din Satu Mare. În cel dintîi dintre articole, domnul Mustaţă a prezentat schiţele şi povestirile cu care au contribuit la acea antologie Ştefana Czeller, George Lazăr, Liviu Radu, Narcisa Stoica şi Dan Doboş. În ceea ce priveşte contribuţia subsemnatului la antologie, recenzentul a spus următoarele:

"În urma jurământului de a-l sluji întâi pe Domnul şi abia după aceea pe sine, călugărul Macarie ia decizia de a se izola în sihăstrie. În scurta sa căutare a unui loc uitat de lume în care să-i aducă mulţumiri Domnului, găseşte o văgăună săpată de apele ploilor. Intrând în adâncimea acesteia, călugărul descoperă că nu a intrat într-o simplă văgăună, ci într-un grup de odăi meşteşugite ce conţineau lucruri ce nu-şi aveau locul într-o creaţie a Domnului.
Tot acolo dă de un grup de năluci care încep să-i povestească, abia după ce îi învaţă graiul, că încăperile în care se aflau făceau parte dintr-un car sau luntre cu care se plimbau prin ceruri.
Aceste aspecte îl pun în dilemă pe călugăr care se apucă să-i scrie o epistolă Stareţului său, căutând răspunsuri. Le găseşte oare?"

Îi mulţumesc domnului Lucian Mustaţă pentru prezentare. Vă invit să parcurgeţi articolul integral aici.

(P.S. Noul meu roman Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

miercuri, 20 iunie 2012

Oliviu Crâznic (antologator), "Dincolo de noapte" (2012)

Pe 1 iunie 2012, la Târgul de Carte Bookfest, am primit cadou de la domnul editor Horia Nicola Ursu două exemplare dintr-o antologie realizată de Oliviu Crâznic. Antologia se intitulează Dincolo de noapte - 12 feţe ale goticului şi s-a lansat oficial pe data de 2 iunie la standul editurii Millennium Books, în prezenţa multora dintre autorii antologaţi. Neoficial am aflat că s-a vîndut foarte bine, ceea ce nu m-a mirat deloc. Am parcurs-o pe la jumătatea lunii iunie a acestui an. Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:

În loc de introducere, Oliviu Crâznic deschide antologia cu un text intitulat: "Cuvîntul editorului. O epopee cu final (sper!) aşteptat". Acest "Cuvînt înainte" prezintă un scurt istoric al genului gotic pe plan internaţional, o privire de ansamblu asupra genului gotic în literatura română şi o incitantă prezentare a autorilor şi textelor din antologie. (Trebuie să precizez aici că tot Oliviu a realizat şi scurtele introduceri care preced fiecare text antologat în parte.)

Povestirea Ştefanei Czeller, "Spălaţi în sîngele fecioarelor", are o tentă horror destul de accentuată şi tratează despre un criminal în serie, respectiv despre un fel de detectiv particular paranormal care încearcă să îi dea de urmă şi să îi oprească şirul de crime. E un text bine scris, cu valoare peste medie.

George Lazăr, în "Ziditorii de biserici", ne oferă în schimb un text destul de amplu care, cu puţină bunăvoinţă, s-ar putea încadra în curentul atompunk - ucronii plasate în perioada Războiului Rece. Mai exact, într-o Românie comunistă parţial imaginară, doi zidari sînt trimişi de un sinistru personaj din conducerea Partidului Comunist Român să zidească o biserică în perioada sărbătorilor de Paşte, iar dincolo de activităţile personajelor umane banale se întrevede o confruntare metafizică ce duce la un final neaşteptat.

Liviu Radu, cu povestirea "Diferite nuanţe de beznă", combină în schimb atmosfera gotică cu tema SF a călătoriei în timp şi a paradoxurilor temporale şi cu un dram de fantastic terifiant. Probabil că cititorii se vor bucura să afle că domnul Liviu Radu a revizitat aici una dintre temele sale preferate - cazul lui Jack Spintecătorul.

Narcisa Stoica, în "Argint-Viu", satirizează superstiţiile celor care apelează la farmece şi vrăjitoare. Mai degrabă decît gotică, povestirea e destul de umoristică, dar are unele elemente fantastice interesante.

Dan Doboş, în schiţa "Violet", realizează o atmosferă gotică de efect. Intriga schiţei pune faţă în faţă personaje care, departe de a fi banale, cum par la început, se dovedesc a fi supranaturale şi misterioase.

Următorul text din antologie este o schiţă a subsemnatului, "Văgăuna bîntuită".

Povestirea Ralucăi Băceanu, "Fraţii de Saint-Yves", arată că autoarea a asimilat lecţii tematice şi stilistice din lucrări literare de Edgar Alan Poe şi Oliviu Crâznic. Atmosfera gotică este bine redată.

Cătălina Fometici, cu textul "Sub vălul nopţii", aduce o surpriză foarte plăcută. Destule elemente fantastice din text sînt de efect, iar unele scene de acţiune sînt frumos realizate. Autoarea creează o stare de tensiune crescîndă pe parcursul povestirii, iar finalul este destul de impresionant.

Una dintre cele mai bine realizate povestiri din antologie este însă "Copiii Diavolului" de Laura Sorin. Ca text de debut, este remarcabil. Narat la persoana întîi de căte o protagonistă-eroină - sau, mai exact, antieroină - textul prezintă o apocalipsă urbană cu zombi în Bucureşti la care îngerii şi diavolii sînt simpli spectatori. Aş vedea în relaţia dintre protagonistă şi un înger ineficient o trimitere intertextuală la romanul lui Terry Pratchett şi Neil Gaiman intitulat Good Omens, însă Laura Sorin tratează această temă într-o manieră originală şi memorabilă.

Schiţa lui Oliviu Crâznic "Pivniţele Palatului Charron" tratează exemplar temele literaturii gotice. De asemenea, aduce în scenă personaje şi relaţii din romanul său ...Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul, aşa încît aceia care i-au apreciat acel roman ar avea un motiv în plus ca să achiziţioneze antologia Dincolo de noapte.

Ana-Maria Negrilă  revine, după o lungă absenţă din lumea literară, cu schiţa "Ora morţii" - un text hibrid în care supranaturalul se îmbină cu satira politică. Mă bucur că distinsa mea colegă şi-a reluat activitatea literară şi aştept cu interes să îi citesc şi alte lucrări.

Cel din urmă text, "Ispăşirea", îi aparţine lui Ciprian Mitoceanu. Pe de o parte tratează teme gotice, precum vechea casă bîntuită. Pe de altă parte, are unele accente de horror. Nu în ultimul rînd, aduce în scenă un personaj inspirat de un anume scriitor... şi antologator. (Nu dau nume.) Ar mai trebui probabl să menţionez că, tematic, "Ispăşirea" aminteşte de un text fantastic al lui Michael Swanwick, "Unde radio", însă Ciprian Mitoceanu are o viziune diferită, originală, asupra temei.

Volumul se încheie cu note bio-bibliografice reunite sub titlul "Dicţionar de autori" şi realizate de acelaşi Oliviu Crâznic.

Pe ansamblu, Dincolo de noapte mi se pare un volum bine îngrijit din toate punctele de vedere. Începînd cu selecţia şi ordonarea textelor, continuînd cu buna redactare literară făcută de Oliviu Crâznic şi cu atenta tehnoredactare datorată Onei Frantz şi încheind cu coperta atractivă şi cu hîrtia de bună calitate pe care e tipărită cartea, această antologie gotică reprezintă o bună achiziţie pentru orice cititor de ficţiune speculativă. Aş dori să le adresez felicitări antologatorului, autorilor antologaţi şi editorului, iar dumneavoastră vă urez lectură plăcută. Cu puţin noroc, poate vom vedea cîndva şi un al doilea volum dintr-o serie dedicată acestui gen literar.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

joi, 7 iunie 2012

"Dincolo de noapte" acum online

Ieri am aflat că antologia Dincolo de noapte - 12 feţe ale goticului, îngrijită de Oliviu Crâznic şi lansată de Millennium Books la Tîrgul de Carte Bookfest, este acum disponibilă online atît pe site-ul editurii Millennium Books cît şi pe cel al Librăriei Herg Benet. Vă reamintesc că, alături de nume mari ale literaturii fantastice româneşti, precum Liviu Radu, Ana-Maria Negrilă, Ştefana Czeller, Dan Doboş sau Oliviu Crâznic, antologia cuprinde şi o schiţă a subsemnatului intitulată "Văgăuna bîntuită". Vă doresc lectură plăcută.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

marți, 15 mai 2012

O ştire înfiorătoare

Ieri, pe Galileo Online, s-a anunţat că la Bookfest, pe 2 iunie, Editura Millennium Books va lansa antologia Dincolo de noapte: 12 feţe ale goticului. Schiţele şi povestirile din cuprinsul ei, toate inedite, se încadrează în literatura gotică şi probabil le vor provoca fiori reci cititorilor. La scurt timp, scriitorul şi antologatorul Oliviu Crâznic a anunţat la rîndul său ştirea pe blogul personal, oferind noi detalii. Ştirea a fost difuzată cu entuziasm în mediul virtual, iar astăzi, tot pe Galileo Online, au apărut noi informaţii, inclusiv sumarul antologiei. Şi îmi face plăcere să vă informez că, printre nume de marcă ale literaturii fantastice româneşti, precum Liviu Radu, Ana-Maria Negrilă, Oliviu Crâznic, Ştefana Czeller sau Dan Doboş, se află şi un anume Florin Pîtea cu o schiţă intitulată "Văgăuna bîntuită". Sper să ne vedem cu toţii sănătoşi la lansare.

(P.S. Imaginea copertei acestei antologii a fost reprodusă aici cu permisiunea editorului Horia Nicola Ursu, căruia îi mulţumesc pe această cale. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

duminică, 25 septembrie 2011

De domeniul SF

Zilele trecute, în numărul 10/septembrie 2011 al Gazetei SF, număr dedicat apreciatului scriitor Liviu Radu, alături de nume importante ale literaturilor imaginarului, precum Ştefana Czeller, şi Oliviu Crîznic, am avut onoarea să public o schiţă, "În vremea lui Arond Vodă", şi recenzia unui roman de Will McIntosh, "Soft Apocalypse". Vă invit şi pe dumneavoastră să urmaţi hiperlegăturile de mai sus, să parcurgeţi numărul acesta al Gazetei SF şi să apreciaţi eforturile domnişoarei redactor şef adjunct Simona Şerbănescu. Lectură plăcută!

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

joi, 5 mai 2011

Horia Nicola Ursu (editor), "Galileo 2" (2010)

La mijlocul lunii noiembrie 2010, prin amabilitatea editorului Horia Nicola Ursu, am primit un exemplar din revista Galileo numărul 2 - vara 2010. Am început să-l citesc atunci, dar l-am terminat de parcurs abia la începutul lunii mai 2011. (Asta e, recunosc, nu sînt cel mai rapid cititor din lume...) Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:

Acest număr începe cu un editorial din partea redactorului-şef (acelaşi Horia Nicola Ursu) şi continuă cu o secţiune solidă de "Ficţiuni". Cea dintîi, "Unde radio" de Michael Swanwick, este o povestire fantastică foarte captivantă, plină de imaginaţie, şi a fost distinsă cu premiul World Fantasy în 1996. "Îngeri şi molii" de Costi Gurgu se încadrează mai curînd în subgenul science-fantasy, punînd laolaltă elemente de operă spaţială şi personaje mitologice. "Joc în doi" de Nicola Griffith are o puternică încărcătură erotică, dar şi o componentă psihologică interesantă. În schimb, Marian Truţă construieşte în "Cumania 2010" o ucronie românească înspăimîntător de plauzibilă. Ştefana Cristina Czeller propune o schiţă postapocaliptică extrem de violentă şi de sumbră, "Slujesc Zeului-cîine", prin comparaţie cu care următorul text, "Vînătoarea de sfincşi" a subsemnatului, pare aproape un basm de adormit copiii.

În secţiunea "Viitorul anterior", Mircea Opriţă ne oferă un articol despre viaţa şi opera lui Camil Baciu, în vreme ce Graham Sleight tratează despre două lucrări majore ale lui Alfred Bester, The Demolished Man şi The Stars My Destination, apărute şi la noi prin strădania lui Mihai Dan Pavelescu.
Secţiunea "Dosar" îl are de această dată în prim-plan pe Lucius Shepard. După o scurtă prezentare bio-bibliografică, ni se oferă un interviu realizat de Horia Nicola Ursu cu distinsul autor american, apoi povestirea "Doar parţial aici", în care eforturile de curăţenie după atacurile de la 11 septembrie se împletesc cu elemente fantastice greu de uitat.

Secţiunea finală, "Zeitgeist", reuneşte un articol de Cory Doctorow, "Literatură de furat" (despre chestiuni privitoare la legea drepturilor de autor în perioada Internetului) şi unul de Robert Silverberg (despre un episod amuzant din istoria literaturii SF în America, în cel de-Al Doilea Război Mondial).

Pe ansamblu, dincolo de cîteva mici scăpări de scriere, traducere şi redactare, şi acest număr din Galileo a reuşit să atingă un nivel calitativ ridicat. Ilustraţia copertei, realizată de Adam Tredowsky, merită o menţiune specială. Voi aştepta cu interes următoarele apariţii ale acestei reviste.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)