Se afișează postările cu eticheta heavy metal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta heavy metal. Afișați toate postările

joi, 28 iunie 2018

Andrew O'Neill, "A History of Heavy Metal" (2017)

Pe la jumătatea lunii noiembrie 2017, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am cumpărat un exemplar dintr-o lucrare de Andrew O'Neill intitulată: A History of Heavy Metal (Grupul Editorial Headline, Londra, 2017). L-am parcurs pe etape, în intervalul noiembrie 2017 - iunie 2018.

Și iată ce am aflat:

Domnul Andrew O'Neill combină cu succes istoria unui gen muzical și monologul comic. Astfel, după o secțiune de mulțumiri și după o introducere în care definește genul heavy meatal, autorul dedică un capitol fiecărei etape importante din istoria acestui gen: rădăcinile genului, contribuția formației Black Sabbath, epoca de aur a genului heavy metal, noul val de heavy metal britanic, primul val de black metal, ascensiunea subgenului thrash metal, (detestatul) glam metal, death metal, al doilea val de black metal, inflația subgenurilor, anii 1990, cu subgenurile grunge și groove, decăderea în anii 1990 a unor formații celebre, nu-metal și rap metal, metalcore, post-metalul de după anul 2000, apoi mișcarea de revigorare a genului și fenomenul retro metal.

Volumul se încheie cu o trecere în revistă a fenomenului heavy metal contemporan, cu un epilog umoristic despre viitorul acestui gen muzical și cu un index.

Am apreciat pe de o parte bogăția informațiilor prezentate în volum (care, în mâinile altui autor, ar fi dus poate la alcătuirea unui tom arid) și, pe de altă parte, tonul umoristic pe care e scrisă lucrarea. Pe alocuri, glumele alunecă poate în pamflet, dacă nu chiar în atac la persoană, iar șarjele la adresa lui Lars Ulrich mi s-au părut prea dure (și, de la un punct încolo, cam obositoare).

Cu siguranță însă că domnul O'Neill reușește să transforme un subiect tehnic (istoria unui gen muzical) într-o formă de divertisment, iar timpul petrecut cu lectura volumului A History of Heavy Metal a fost bine folosit.

În colecția mea se află și alte volume despre heavy metal, însă despre acelea rămâne să discutăm cu alte ocazii tot aici, la Țesătorul.

duminică, 17 decembrie 2017

Jerry Ewing, "Metallica - The Story of Heavy Metal's Biggest Band" (2015)

În decembrie 2016, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat la preț promoțional un exemplar dintr-un volum de Jerry Ewing intitulat: Metallica - The Story of Heavy Metal's Biggest Band (Editura Carlton, Londra, 2015). De parcurs, am apucat să îl parcurg abia în iunie 2017.

Și iată ce am aflat:

Metallica...  este un album pentru măsuța de cafea - cartonat, cu supracopertă alb-negru lăcuită, imprimat pe coală cretată, în condiții tipografice excelente.

Conținutul albumului este structurat în capitole. După "Introducere", cititorii află despre "Anii timpurii" ai formației, despre "Anii 1980", "Anii 1990", respectiv despre "Anii 2000". Un capitol aparte se ocupă de curentul "Thrash Metal & Bay Area", iar altele de înregistrările "Bootleg" și de aparițiile în concert ale formației - "Metallica Live".

Secțiuni distincte le sunt dedicate membrilor formației - Cliff Burton, Kirk Hammett, Robert Trujillo, James Hetfield și Lars Ulrich. O altă secțiune prezintă foști membri ai trupei, precum Dave Mustaine sau Jason Newsted.

De asemenea, unele secțiuni le sunt dedicate albumelor de studio ale formației, de la Kill 'Em All și Ride the Lightning la Death Magnetic și Lulu. Albumul se încheie cu o... rockografie.

Asemenea altor volume din seria de la Carlton Books, Metallica...  prezintă o mulțime de fotografii de arhivă - instantanee din concerte, imagini din culise, afișe, materiale promoționale, bilete (inclusiv un bilet de la ultimul concert în care a apărut regretatul basist Cliff Burton), fotografii de studio. În ton cu originile blue collar ale curentului thrash metal, bună parte dintre fotografii sunt alb-negru, iar unele dintre cele color sunt desaturate de culoare.

Spre deosebire de Pink Floyd - Giants of Rock, nu toate paginile au text alb imprimat pe fundal negru. Mai degrabă, paginile cu fundal alb alternează cu cele cu fundal negru, iar lectura nu e chiar atât de obositoare.

Am apreciat Metallica... pentru informațiile conținute și pentru stilul prezentării. (Dacă doriți, puteți comanda un exemplar aici.) Nu veți fi surprinși dacă am să vă anunț că în bibliotecă mai am câteva volume dedicate formației Metallica. Însă despre acelea rămâne să discutăm cu alte ocazii.

vineri, 20 noiembrie 2009

Reportaje de la concerte rock

Am o veste bună:

Am grupat pe o nouă secţiune a site-ului meu toate reportajele de la concerte rock pe care le postasem pe blog de-a lungul vremii. Vă invit în vizită la adresa de mai jos:
http://sites.google.com/site/florinpitea/indexr-html/rock

Lectură plăcută şi aştept opinii.
:)