duminică, 22 februarie 2015

Graeme Aymer, "Dragon Art" (2009)

Săptămâna trecută, am achiziţionat de la anticariatul Antic Ex Libris mai multe volume, între care un exemplar din albumul Dragon Art - Inspiration, Impact & Technique in Fantasy Art (Editura Flaming Tree, Londra, 2009), realizat de Graeme Aymer, cu o prefaţă de John Howe.

Albumul acoperă o gamă largă de subiecte legate de creaturile fantastice. Astfel, în introducere, artistul grafic John Howe tratează succint despre mitologie, despre literatura şi arta fantastică, precum şi despre experienţa sa de decenii în crearea ilustraţiilor cu balauri.

Apoi, diferitele capitole tratează despre arta fantastică, despre istoria artei şi elemente fantastice prezente în picturile clasice, despre graficieni de marcă precum "Fantastic" Frank Frazetta sau Michael Whelan, despre influenţa asupra artelor grafice a unor autori celebri ca J. R. R. Tolkien sau Robert E. Howard, despre prezenţa balaurilor în mitologii de pe mapamond (Egiptul Antic, Grecia Antică, India, China, Australia, Imperiul Maya) şi despre prezenţa balaurilor în filme.

Foarte des, în paginile acestui album, veţi întâlni şi secţiuni succinte în care stadiile realizării unor lucrări grafice sunt expuse şi explicate de către artiştii care le-au creat. Dealtfel, unul dintre capitolele finale este dedicat unei discuţii ample asupra trecerii artelor grafice de la pânză şi vopsele la sisteme computerizate.

Albumul se încheie cu o bibliografie amplă, cu o listă de recomandări de lectură şi cu un index.

Pe lângă prezentarea grafică foarte atrăgătoare, Dragon Art este o piesă de colecţie şi pentru că acoperă un spectru larg. Astfel, în cuprinsul său veţi găsi reproduceri ale unor lucrări create de artişti argentinieni, chilieni, britanici, irlandezi, ruşi, canadieni, cehi, finlandezi, chinezi şi, desigur, americani. Diversitatea conţinutului, buna documentare dindărătul textului, planşele color foarte elegant tipărite şi excelenta prezentare tipografică, în format cartonat, cu supracopertă, recomandă acest album pentru pasionaţii de literatură şi artă fantastică. (Puteţi comanda un exemplar online aici.)

În ceea ce mă priveşte, am început deja să parcurg un alt album publicat în aceeaşi serie, Fantasy Art. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie.

duminică, 8 februarie 2015

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 25-26" (2015)

La finalul lunii ianuarie 2015, de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din Bucureşti, am achiziţionat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, numărul dublu 25-26. L-am parcurs în următoarele două zile. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Povestirea de deschidere îi aparţine lui Ken Liu şi se intitulează "Maestrul litigiilor şi Regele Maimuţelor". Acţiunea e plasată în China, în secolul al XVIII-lea, iar protagonistul este bătrânul cărturar Tian Haoli. Acesta se ocupă cu ajutarea sătenilor în procese, iar bunăvoinţa sa faţă de tânăra văduvă Li Xiaoyi, pe care o reprezintă în tribunal, îi atrage necazuri. Parte din intrigă se bazează pe sfidarea autorităţilor, combaterea abuzurilor şi dezvăluirea unor secrete incomode. Izul de fantastic îl adaugă un personaj literar clasic, Regele Maimuţelor, care îi apare bătrânului cărturar în vise şi în imaginaţie.

Tot o temă orientală, cu atmosferă exotică, tratează şi Lucian Dragoş Bogdan în "Povestea lui Xieng Baohui". Autorul ne prezintă o lume croită după precepte taoiste, în care oamenii cunosc şi respectă legea firii şi ordinea lucrurilor. Doar că unele personaje, nemulţumite de viaţa îndelungată a protagonistului, strică regula după care oamenii piereau pe rând şi instituie o existenţă haotică, în care oamenii pier accidental, mai mult sau mai puţin la întâmplare. Ca şi povestirea precedentă, textul lui Lucian Dragoş Bogdan este deosebit de îngrijit din punct de vedere stilistic.

În "Lazaret", Mircea Pricăjan tratează tot despre înţelepţi şi sihaştri, însă în cadru românesc. Spre deosebire de textul precedent, "Lazaret" este mai sumbru şi axat pe o temă horror. De asemenea, este îngrijit pe plan stilistic.

În schimb, "Liberul arbitru" este o povestire steampunk fantasy a subsemnatului. Face parte din proiectul "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate", iar cititorii vor reîntâlni pe parcursul ei personaje din "Pălărierul", text apărut în Almanah Anticipaţia 2015. Sper să vă facă la fel de multă plăcere să o parcurgeţi câtă mi-a făcut mie să o scriu.

Ca şi "Liberul arbitru", "Ambasadorii" de Eugen Cadaru plasează creaturi fantastice într-un cadru urban. Mai exact, aducerea unei stânci din Finlanda în România, într-un parc din Bucureşti, strămută accidental elfi între personaje mitice româneşti. Premisa e interesantă, iar autorul strecoară şi accente de satiră socială printre rânduri. Din păcate, textul suferă de unele scăpări stilistice, dintre care mi-au atras atenţia câteva exprimări pleonastice.

"Artefactul" de Mircea Liviu Goga combină cazuri neelucidate încă şi tema călătoriilor în timp. Pornind de la fenomene neelucidate, precum fosile sau artefacte nelalocul lor în stratele geologice, personajul Adrian construieşte o teorie a fluctuaţiilor temporale, iar protagonistul-narator anchetează, ani mai târziu, dispariţia misterioasă a prietenului său. Schiţa e bine construită, atent dozată şi cu un final interesant.

Ultima povestire din CPSF 25-26 este o pastişă după Alexandru Ungureanu, "Arte marţiale moderne IV", semnată Radu Halippa. Spre deosebire de "Artele marţiale moderne III", din Almanah Anticipaţia 2015, aceasta are intriga mai închegată şi e mai bine realizată stilistic. De asemenea, dă dovadă de ceva mai multă imaginaţie în privinţa armelor şi stilurilor de luptă fictive.

Cuprinsul se încheie cu episodul al cincilea al benzii desenate "Zona de vest", scris şi desenat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.

Pe ansamblu, acest număr dublu din CPSF Anticipaţia mi s-a părut foarte bine realizat, destul de unitar tematic, elevat stilistic şi mai bine redactat decât destule alte apariţii precedente ale acestei publicaţii. Am fost foarte plăcut impresionat de ilustraţia copertei, realizată de vechiul meu prieten Tudor Popa, şi de multitudinea de imagini judicios alese presărate prin paginile revistei. Alături de CPSF 03, acesta reprezintă un număr de colecţie pe care vi-l recomand cu multă căldură. (Dealtfel, îl puteţi comanda la preţ redus de pe site-ul editurii aici.)

În ceea ce mă priveşte, îl felicit şi pe această cale pe domnul redactor-şef Marian Truţă pentru o treabă foarte bine făcută şi aştept cu interes noile apariţii ale Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice.

P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)