La finalul lunii mai, la Tîrgul de Carte Bookfest de la Romexpo, prin amabilitatea reprezentantei de relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Alexandra Florescu, am primit un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia numărul 17 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014), apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. L-am parcurs în luna iunie. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:
Prima povestire din sumar, "Camera luminii", îi aparţine autorului britanic Peter F. Hamilton. Subiectul este unul interesant - ştergerea personalităţii unui personaj ca o alternativă, în viitorul apropiat, la pedeapsa cu moartea. Doar că avocatul Douglas McEwan şi judecătoarea Barbara Johnson au o surpriză de proporţii atunci cînd doctorul Elliot îi aplică pedeapsa aceasta neobişnuită condamnatului Adrian Reynolds. După care dezvăluirile se ţin lanţ...
Don Simon contribuie la acest număr al revistei cu un poem în proză, "Singurătatea regelui din Corfu", cu accente de realism magic. Ca stil, schiţa aceasta mi-a amintit de lucrări ale colegului nostru ploieştean Dănuţ Ivănescu, precum "Sfîntul Grigorie Ciungul" sau "Gesta kaenorum".
Piesa de rezistenţă a sumarului o constituie însă o povestire de Lucius Shepard, "Cum mi se sfâşie inima când îngân acest cânt", în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Textul acesta postapocaliptic despre pierderea inocenţei şi ieşirea din adolescenţă este menit să marcheze, pentru publicul cititor român, trecerea în nefiinţă a scriitorului american.
Domnul Mircea Opriţă, în articolul "SF alegoric şi urbologie speculativă", prezintă într-o formă elegantă informaţii biografice şi bibliografice despre scriitorul şi arhitectul Gheorghe Săsărman. Ca şi alte articole din numerele precedente, "SF alegoric..." ajută la informarea şi educarea publicului cititor.
Sumarul se încheie cu o povestire de Gheorghe Săsărman, "Legătura de chei", în care un personaj obişnuit, Emil, alunecă într-o lume paralelă în care un altul, identic la înfăţişare cu protagonistul, trăieşte viaţa acestuia, iar el nu-şi găseşte locul. Din fericire, protagonistul revine în cele din urmă în lumea sa, într-un mod la fel de misterios şi de neexplicat ca şi la plecare.
Calitativ, acest număr mi s-a părut ceva mai bun decît cele precedente. Ilustraţia copertei, creată de Tudor Popa, este stranie, dar foarte adecvată pentru povestirea lui Peter F. Hamilton.
În ceea ce mă priveşte, imediat cum am terminat de citit CPSF 17 am început numărul 18. Dar despre acela am să vă relatez cu alt prilej.
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)
Postări
