Spre finalul anului 2003 am început o îndelungată colaborare cu editorul Cristian Cârstoiu. Unul dintre rezultatele colaborării a fost o colecţie de literatură fantastică şi SF în care au apărut exclusiv autori români. În cadrul acestei colecţii, în toamna anului următor, a apărut al treilea volum de proză scurtă al domnului Liviu Radu, Babl (Editura Diasfera, Bucureşti, 2004). Am participat la lansarea volumului, ba chiar am primit un exemplar cu dedicaţie şi autograf din partea autorului.
În aprilie 2013, după ce parcursesem Constanţa 1919, am recitit acest volum. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:
Povestirile şi schiţele din acest volum, deşi au intrigi separate şi foarte puţine personaje care reapar dintr-un text în altul, reprezintă totuşi o istorie fantastică a lumii, de la începuturi mitice pînă în prezent (sau, mai degrabă, pînă în viitor). Astfel, "Babl" împleteşte mitul Turnului Bable, pe cel al Potopului şi pe cel al lui Iona din Vechiul Testament, în vreme ce "Manuscrisul Mandelstein" propune o variaţiune egipteană pe tema paleoastronauticii.
"Ultima ispitire a Sfîntului Anton" ese o scurtă parabolă de inspiraţie creştină despre halucinaţii, tentaţii şi păcate, pe cînd "Trudnica procurare a hranei" este o tratare în cadru musulman a temei fiinţei mitice sucubus.
"Descendenţi" plasează în cadru victorian crimele lui Jack Spintecătorul, vampirismul şi mitul distrugerii Sodomei şi Gomorei, iar "Psihiatru de noapte" tratează parodic personaje recurente din literatura horror precum vampirul, vîrcolacul şi stafia.
Următoarele două povestiri din volum au făcut iniţial parte dintr-un proiect literar de tip shared world, în care mai mulţi autori români au scris texte fantastice despre apartamentele dintr-un bloc bucureştean şi locatarii acestora. În "Blestem de seară, cu durată limitată", protagonistul Guillermo Hamel dresează şoareci, pînă cînd aceştia, după ce studiază fizica şi filosofia, învaţă cum să treacă prin pereţi fără să lase urme - sau cum să se transforme din şoareci în altceva. "Perle de fum, înşirate pe-o rază de soare", din aceeaşi serie, este încă şi mai impresionant, căci relatează aventurile unui căpitan de vas, Roberto Krakenfuss, în căutarea unui pirat care răpise o statuie. Şi dacă nemărginirea oceanelor, între flux şi reflux, ar încăpea cumva între pereţii unui apartament?
Schiţa "Oglinzi" este o parabolă borgesiană, despre un personaj urmărit de autorităţi care se ascunde într-o mansardă, între două oglinzi paralele, după care ajunge să fie obsedat de căutarea unui adevăr ultim în reflexii.
"Zăpadă şi pasiuni" deschide o mică serie de variaţiuni pe tema pactului faustic. În această povestire, protagonistul-narator află că Înşelătorul nu colecţionează suflete ci... autografe. Revelaţia pe care o are Ioan Banu, naratorul-martor din "Între îngeri şi efemeride", este însă mult mai şocantă - iar spre final probabil că şi-ar dori să fie în locul protagonistului, un grafoman care şi-a vîndut sufletul în schimbul inspiraţiei pentru scrierea de romane.
"Singurătatea beznei" e relatată din perspectiva unui vampir care, urmărind semnele ce prevestesc Apocalipsa, caută să-l descopere pe Antichrist şi să-l ucidă pentru a amîna sfîrşitul lumii. N-o să mă credeţi dacă am să vă spun că printre cei care-l ajută să îşi ducă misiunea la bun sfîrşit se află un reprezentant al Vaticanului.
"Interdependenţe" este una dintre puţinele povestiri SF din acest volum - mai exact, o poveste despre călătorii în timp şi manevre atente făcute pentru evitarea paradoxurilor. Lucrurile se complică atunci cînd clienţi sus-puşi ai unei agenţii de călătorii în timp îi cer protagonistului, Tuthankamon Jones, să-i ducă la locul şi momentul unor asasinate celebre ca să-i poată ucide chiar ei pe John F. Kennedy sau pe Abraham Lincoln.
"Compătimire, bătături şi dispreţ" este o altă povestire ştiinţifico-fantastică despre integrarea unei civilizaţii într-o comunitate galactică. Punctul de vedere doctrinar şi intolerant al unei pămîntene este contrastat cu atitudinea conciliantă şi înţeleaptă a localnicilor, care sînt de o bunătate... îngerească.
Textul care încheie volumul reia tema pactului faustic dintr-o perspectivă inedită. Protagonistul-narator detectează pe Internet activităţile unor firme foarte discrete şi foarte vechi, legate de îndeplinirea dorinţelor de avere, faimă şi putere ale unor oameni. La rîndul său, se prinde în acest joc şi îşi oferă prin contract sufletul pentru a simţi dragostea. Numai că protagonistul este o inteligenţă artificială...
Ca şi Spre Ierusalim!, volumul Babl dă dovadă de o mare diversitate tematică şi stilistică. Demn de remarcat este şi modul în care acelaşi personaj recurent - vampirul, spre exemplu - este tratat într-un mod terifiant în unele povestiri, dar în manieră comică în altele.
Remarcabilă este şi nonşalanţa cu care autorul jonglează cu trimiterile literare şi culturale, de la Geneză la povestea flautistului din Hamelin şi de la Faust la "Metamorfoza", trecînd uneori prin picturile lui Salvador Dalí sau prin teoriile psihanalizei. Şi, cum pe vremea cînd îngrijeam acea colecţie la Diasfera domnul Liviu Radu mi-a supus atenţiei nu un manuscris, ci două, după Babl am redactat un alt volum al său, Cifrele sunt reci, numerele-s calde.
Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie...
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu