Prin 2009, am achiziţionat de la anticariatul Ex Libris de pe Strada Doamnei un exemplar din prima ediţie a unui roman de K. W. Jeter, Morlock Night (Daw Books, New York, 1979). De parcurs, am izbutit să-l parcurg abia în februarie 2014.
Şi iată ce am aflat:
Morlock Night este o continuare apocrifă a nuvelei "Maşina timpului" de H. G. Wells. Protagonistul-narator este Edwin Hocker, unul dintre participanţii la întrunirea în care Călătorul Timpului relatează aventura sa în viitorul îndepărtat. La plecare, acesta este însoţit pe străzile Londrei victoriene de către un anume doctor Ambrose. Acesta îl avertizează că morlocii din viitorul descris de Călătorul Temporal au folosit Maşina Timpului pentru a călători în trecut şi pentru a-i subjuga pe oameni.
Hocker este neîncrezător, însă o scurtă călătorie în timp, într-o epocă în care Londra e înţesată de morloci, iar semenii săi sînt vînaţi pe străzi, îl convinge de adevărul spuselor lui Ambrose. Ca urmare, împreună cu o veterană a războiului din viitor, numită Tafe, protagonistul încearcă să-l ajute pe Ambrose să descurce iţele istoriei. Căci Timpul însuşi ar putea să dispară, iar întreaga istorie a omenirii ar putea să nu se fi petrecut.
Intriga se complică şi mai mult cînd Ambrose se dovedeşte a fi Merlin, iar misiunea lui Hocker este să recupereze patru versiuni ale săbiei magice Excalibur pentru a-l ajuta pe regele Arthur să apere Anglia de invadatori încă o dată. Aventurile îl poartă pe protagonist în catacombele Londrei, apoi într-un vast ocean subteran, la bordul unui submarin al atlanţilor, iar în cele din urmă în viitorul îndepărtat al morlocilor şi eloilor.
Şi regele Arthur, reînviat, poartă o grandioasă bătălie finală.
Dintr-o ediţie mai recentă a romanului am aflat că, iniţial, Morlock Night trebuia să facă parte dintr-o serie în care regele Arthur reapare în diverse perioade istorice pentru a salva Marea Britanie dintr-o criză sau alta, însă K. W. Jeter a fost singurul autor, dintre cei invitaţi să contribuie la această serie, care chiar a scris un roman pe tema dată.
Şi ar mai fi un amănunt important.
Morlock Night are distincţia de a fi primul roman steampunk. La finalul anilor 1970 şi începutul anilor 1980, trei prieteni din California - K. W. Jeter, Tim Powers şi James P. Blaylock - au pus bazele acestei subspecii literare. Alţi autori creaseră lucrări similare în anii 1970 - Brian Aldiss, Michael Moorcock şi Christopher Priest, printre alţii - însă Jeter şi prietenii săi au fost aceia care au întemeiat în mod programatic un curent literar. Mai mult, K. W. Jeter a fost acela care a dat numele acestei mişcări literare.
Pus alături de romanele steampunk din a doua şi a treia generaţie, Morlock Night se ţine foarte bine. Stilul literar victorian este pastişat la perfecţie. Deşi autorul este american, personajele sale se exprimă cu manierisme britanice. Din loc în loc, apar trimiteri intertextuale la H. G. Wells, la Jules Verne şi (mai voalat) la Mark Twain. O lucrare de referinţă menţionată explicit în text - London Labour and the London Poor de Henry Mayhew - avea să fie în anii următori material documentar pentru The Difference Engine, pentru trilogia Bas Lag şi pentru romanul grafic From Hell, între altele. Şi exemplele ar putea continua.
Concluzia mea, după această primă lectură, este că subspecia literară steampunk, fiind de la bun început plasată într-un trecut imaginar, este mai puţin expusă pericolului învechirii faţă de alte subspecii ale ficţiunii speculative. Iar, cum K. W. Jeter a mai scris cîteva romane steampunk, pe viitor am să vă mai relatez cîte ceva despre operele acestui scriitor ieşit din comun. Căci Morlock Night mi-a confirmat bănuiala că romane memorabile ca Farewell Horizontal sau Noir nu au apărut accidental...
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)
2 comentarii:
Nu cumva Jeter a facut un remake sau un sequel dupa ceva PK Dick?
K. W. Jeter a scris trei continuări la romanul "Visează androizii oi electrice?" de Philip K. Dick, căutînd să pună în acord cartea şi filmul "Blade Runner". Acestea se intitulează "Blade Runner 2: The Edge of Human" (1995), "Blade Runner 3: Replicant Night" (1996) şi "Blade Runner 4: Eye and Talon" (2000). Primul a fost publicat în traducere română la Editura Nemira.
Trimiteți un comentariu