În
februarie 2010, prin amabilitatea importatorilor mei preferaţi de la
Nautilus, http://nautilus.ro,
am achiziţionat un exemplar din cel de-al doilea roman al seriei
Jackelian de Stephen Hunt, The
Kingdom Beyond the Waves (Colecţia
Harper Voyager, Grupul Editorial Harper Collins, Londra, 2008). De
parcurs, l-am parcurs abia în august 2013. Şi iată ce am aflat:
Acţiunea
din acest roman este plasată la câţiva ani după cea din The
Court of the Air.
Unul
dintre personajele principale este profesoara Amelia Harsh, care a
moştenit de la tatăl său un interes deosebit pentru civilizaţia
pierdută Camlantis, un subiect privit ca excentric de către mediile
academice „ortodoxe” din regatul Jackal. Un alt personaj
principal, magnatul Abraham Quest, se arată dornic să îi finanţeze
o expediţie de căutare a acestei civilizaţii dispărute – dar nu
în locuri unde alte expediţii arheologice au explorat fără
succes, ci în junglele din Liongeli, la izvoarele fluviului
Shedarkshe, în lacul Ataa Naa Nyongmo. Expediţia se va desfăşura
la bordul submarinului căpitanului Jared Black, iar echipajul este
însoţit de un detaşament de mercenare aduse de către Quest din
Liga Catosiană.
Un
fir narativ secundar urmăreşte aventurile unui justiţiar mascat,
Cornelius Fortune, care, împreună cu o creatură înaripată,
Septimoth, trece periodic graniţa în Quartérshift
pentru a-i ucide pe reprezentanţii regimului revoluţionar
comunitarian.
Expediţia
trece prin numeroase aventuri, mai întâi printre roboţi acţionaţi
cu abur, apoi într-o junglă unde plantele şi animalele trăiesc în
simbioză, iar intruşii sunt asimilaţi cu forţa. Când capitala
pierdută a Camlantisului este regăsită, Abraham Quest îşi
dezvăluie planurile de dominaţie mondială, iar Cornelius Fortune
şi agenţii Tribunalului din Aer trebuie să intervină pentru a-l
opri. Iar finalul romanului este spectaculos şi înţesat de
lovituri de teatru care de care mai neaşteptate.
Ca
şi The
Court of the Air,
The
Kingdom Beyond the Waves
se încadrează într-un subgen de dată relativ recentă pe care
unii l-au etichetat ca elfpunk,
iar alţii steampunk
fantasy – alături
de lucrări ca The
Iron Dragon's Daughter
de
Michael Swanwick sau Perdido
Street Station
de
China Miéville. Pe de o parte, recuzita ţine de subgenul steampunk
– dirijabile, submarine, batiscafuri, heliografe, roboţi cu aburi.
Pe de altă parte, destule elemente sunt fantastice, precum masca
vorbitoare pe care o foloseşte Cornelius Fortune, balenele
zburătoare skrayper,
spiritele Steam Loa ori sabia vrăjitorească, cu formă
schimbătoare, folosită de personajul secundar Billy Snow. Şi,
pentru cine citeşte cu atenţie, sunt şi unele elemente cyberpunk,
precum nanomecanismele din Camlantis, cu care organismele pot fi
dezasamblate în atomii componenţi, ori maladia informaţională,
transmisă prin cântec, cu care roboţii acţionaţi cu aburi pot fi
făcuţi să-şi piardă minţile.
Dar
bună parte din farmecul acestui roman se află în ţesătura de
conexiuni intertextuale care îl întâmpină pe cititor pe aproape
fiecare pagină. Profesoara-arheolog Amelia Harsh aminteşte de
eroina de bandă desenată Adèle Blancsec (dar şi de Indiana Jones
sau de Alan Quatermain), comandantul Jared Black pare o combinaţie
de Sir John Falstaff şi căpitanul Nemo, Abraham Quest aminteşte de
unii antagonişti din romanele cu James Bond, iar călătoria cu
submarinul în căutarea unei civilizaţii pierdute duce cu gândul
la 20
000 de leghe sub mări
de Jules Verne şi la Inima
întunericului de
Joseph Conrad.
Am remarcat şi
modul expert în care scenele din planurile narative sunt intercalate
pentru a crea suspans, cârligele narative care încheie fiecare
scenă şi care îi atrag pe cititori să mai parcurgă o pagină,
apoi încă una, precum şi doza de umor care condimentează povestea
pe alocuri. Cu toate că romanul are dimensiuni respectabile (556 de
pagini în ediţia Harper Voyager), timpul pe care îl veţi petrece
cu lectura lui va fi bine folosit.
Cum
The
Kingdom Beyond the Waves este
abia al doilea volum dintr-o serie de şase, sunt tentat să încep
cât de curând lectura celui de-al treilea roman din ciclul
Jackelian, The
Rise of the Iron Moon.
Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie...
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu