La începutul lunii septembrie 2013, prin amabilitatea vechiului meu prieten Liviu Moldovan, am avut ocazia să parcurg un roman cyberpunk de K.W. Jeter, Farewell Horizontal (Editura Roc, New York, 1989). Şi iată ce am aflat:
Acţiunea din Farewell Horizontal se petrece într-un viitor destul de îndepărtat în care, după un război despre care nu se dau prea multe detalii, omenirea a construit un cilindru metalic colosal şi trăieşte pe suprafaţa acestuia, sau în sectoare aflate imediat sub suprafaţa acestuia, la altitudini situate mult deasupra plafonului de nori. Cei din interior duc vieţi repetitive, lucrînd într-un mediu industrial pentru mari corporaţii, în vreme ce aceia de la suprafaţă formează bande de tîhari care se războiesc unele cu altele.
Protagonistul romanului este un artist grafic şi reporter independent, Ny Axxter, care caută să prindă contracte profitabile fără să se afilieze vreunei companii de servicii grafice sau vreunui trust mediatic. Explorările sale pe suprafaţa exterioară a Cilindrului duc la filmarea unor rarităţi - "îngeri" modificaţi genetic sau rezultate ale raidurilor întreprinse de sălbaticii din adîncurile Cilindrului. Iar cînd una dintre cele mai importante bande de tîlhari, Havoc Mass, îl angajează ca să le reproiecteze lucrările grafice pentru un eveniment important, Axxter crede că i-a sosit ocazia afirmării.
Din păcate, animaţiile proiectate de Ny Axxter o iau razna, stîrnind mînia bandiţilor din Havoc Mass, iar protagonistul abia scapă cu fuga şi este dus în zbor de un "înger" pe faţa nelocuită a Cilindrului - cea dinspre apus. De acolo, după ce descoperă nişte informaţii compromiţătoare despre cea mai importantă bandă, Grievous Amalgam, decide să treacă prin Cilindru pentru a ajunge din nou pe partea locuită. Fireşte, are de înfruntat pericole, scapă ca prin urechile acului de metasasinii celor două bande, iar în cele din urmă, după ce difuzează informaţiile pe care le descoperise, declanşează un conflict generalizat şi aduce haosul în societate.
O parte din farmecul acestui roman constă în fundalul neobişnuit imaginat de autor. Astfel, suprafaţa Cilindrului e brăzdată de cabluri de transfer, personajele folosesc pitoni artificiali care le permit să meargă pe Cilindru, vehiculele sînt adaptate pentru deplasarea "la verticală", bandiţii poartă biofolie cu animaţii, iar "îngerii" modificaţi genetic zboară cu ajutorul unor saci membranoşi umpluţi cu gaz.
Bună parte din intrigă, dealtfel, reprezintă un pretext pentru ca protagonistul să exploreze acest decor - pe dinăuntru şi pe dinafară, dacă îmi permiteţi să calchiez o expresie din engleză. În alte privinţe, structurarea intrigii se bazează pe elemente tipice subspeciei cyberpunk. Axxter îşi cîştigă traiul filmînd evenimente inedite şi vînzînd drepturile de difuzare a secvenţelor către trusturi mediatice. Pentru a ţine legătura cu agentul său, protagonistul se conectează la o reţea de telecomunicaţii. Informaţiile necesare personajelor sînt obţinute contra cost de la o companie numită Ask & Receive. (Romanul a apărut cu 7 ani înainte de înfiinţarea companiei Google.) Animaţiile pe care le creează sînt activate cu ajutorul unui semnal retransmis de pe un satelit artificial, Mica Lună. Iar bună parte dintre întîlnirile lui Axxter cu iubita lui au loc în realitatea virtuală.
Desigur, cum de la publicare a trecut un sfert de veac, alte aspecte ale romanului Farewell Horizontal au devenit desuete. Personajele nu au telefoane mobile, iar accesarea reţelei de telecomunicaţii prin introducerea unui deget (cu implant) într-o mufă dintr-un loc public pare uşor ridicolă. Dar, la fel ca şi Noir, întreaga carte este mai degrabă o satiră socială cu accente suprarealiste decît o extrapolare plauzibilă...
Pe ansamblu, romanul lui K.W. Jeter e captivant, plin de imaginaţie şi merită pe deplin atenţia dumneavoastră. Uneori, în scopuri promoţionale, noua ediţie electronică este disponibilă gratuit pe Amazon.com...
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu