Jeff Somers, "The Terminal State" (2010)

Spre finalul lunii mai, 2011, am primit cadou de la Bogdan Tudor Bucheru un exemplar dintr-o ediţie de buzunar a romanului lui Jeff Somers The Terminal State (Editura Orbit, New York, 2010). Am ajuns să citesc romanul acesta abia în mai 2014.

Şi iată ce am aflat:

La începutul celui de-al patrulea roman al seriei, Avery Cates, protagonistul, s-a retras într-un orăşel provincial şi s-a transformat într-un ajutor de şerif. Într-o seară obişnuită, la lucru, se confruntă cu un fost poliţist şi află că la scară mondială s-a declanşat un conflict între forţele armate şi poliţiştii-androizi animaţi de mintea numerică a lui Richard Marin.

Din păcate, nu după multă vreme, Cates însuşi este înrolat cu de-a sila. Ca urmare, i se introduc în sistemul nervos central implanturi cu ajutorul cărora ofiţerii superiori, prin telecomandă, îi pot cauza dureri atroce sau chiar decesul. După aceea, află cu tristeţe că armata publică periodic liste ale recruţilor proaspeţi, iar pe unii dintre ei îi vinde (cu tot cu telecomandă) doritorilor. În cazul lui Avery Cates, doritorii sînt Canny Orel şi organizaţia sa de asasini plătiţi.

Aşa se face că, în loc să fie folosit drept carne de tun în războiul împotriva poliţiştilor-androizi, Cates este trimis la Hong Kong în căutarea creatorului unei tehnologii revoluţionare, Londholm. Din păcate, pe capul lui Londholm s-a pus un premiu atît de mare încît numeroase organizaţii criminale sînt pe urmele lui, iar Cates şi însoţitorii săi trebuie să traverseze un oraş în bună parte depopulat, înfruntînd o mulţime de pericole, ca să treacă de agenţia de securitate ce-l potejează pe savant şi să ajungă în cele din urmă la el.

Fireşte, ca în orice lucrare cyber-noir, spre final, cititorii au parte de o surpriză sau două - mai exact, însoţitorii lui Cates, Mara şi Poetul, se dovedesc a fi androizi animaţi de minţile numerice ale lui Canny Orel şi Wallace Belling, adjunctul său. Iar Cates, mai obosit şi mai traumatizat ca niciodată, este dus în cele din urmă la ordinele colonelului Anners pentru a fi executat. (Numai că cel însărcinat cu îndeplinirea execuţiei este un protejat al protagonistului, Remy.)

Ca şi romanele precedente ale seriei, The Terminal State se încheie cu un apendice care reflectă punctul de vedere al unui personaj secundar, o femeie înscrisă în forţele armate şi participantă la campania colonelului Anners. (Iar un alt procedeu recurent îl constituie presărarea prin text a unor referinţe la personaje, episoade şi situaţii din primele trei cărţi care constituie acest ciclu romanesc.)

Am remarcat, poate în mai mare măsură decît la The Electric Church sau la The Digital Plague, efectul de joc video pe care îl creează lectura prozei lui Jeff Somers. Fie că o scenă se petrece într-o zonă rurală din America de Nord sau în Hong Kong, lipsesc cu desăvîrşire elementele identitare ale decorului - aspectele care să creeze impresia că fundalul descris este o plauzibilă versiune viitoare a unui loc real din prezent. La acest efect de joc video contribuie şi numeroasele scene violente, cu schimburi de focuri şi explozii (ca într-un first person shooter), ritmul alert al acţiunii, precum şi absenţa aproape totală a scenelor în care personajele dorm, se odihnesc sau se relaxează.

Şi, dacă lumea viitoare descrisă de autorul american se îndreaptă din ce în ce mai vertiginos către colaps, pe măsură ce seria aceasta cyber-noir progresează, devinde din ce în ce mai dificil de înţeles pentru cititori cum şi unde se mai face agricultură sau se mai cresc animale domestice, unde se procesează hrana, cine şi cum o mai distribuie, cum se mai produce şi se mai distribuie energia electrică şi cum de supravieţuiesc personajele de la o zi la alta. Cumva, acţiunea furibundă din prim-plan convinge cititorii să parcurgă The Terminal State o dată, însă implauzibilitatea lumii din fundal nu încurajează o a doua lectură.

Ar mai trebui să menţionez că seria despre Avery Cates se încheie cu un al cincilea roman, The Final Evolution. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie...

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)