Adam Kucharski, "The Rules of Contagion" (2020)

Imagine preluată de pe situl Nautilus.ro

La începutul lunii iulie 2020, prin amabilitatea importatorilor mei preferați de la Nautilus, am achiziționat la preț promoțional un exemplar dintr-un volum de nonficțiune intitulat The Rules of Contagion: Why Things Spread - and Why They Stop (Wellcome Collection, editura Profile Books, Londra, 2020). Autorul, Adam Kucharski, este conferențiar la Școala de Igienă și Boli Tropicale din Londra. Am parcurs lucrarea sa despre regulile contagiunii în prima decadă a lunii octombrie 2021. Și iată ce am aflat:

"Introducerea" începe cu o anecdotă personală despre informații eronate postate pe Internet, continuă cu informații despre gripa spaniolă din 1918 și despre tiparul pe care îl urmează contagiunile, arată că tiparul contagiunii este similar în cazul virusurilor informaționale și al ideilor, după care se încheie cu afirmația că e necesar să înțelegem cât mai bine contagiunea - fie ca să o utilizăm (în cazul diseminării ideilor), fie ca să o oprim (în cazul epidemiilor).

Capitolul întâi, "O teorie a accidentelor", prezintă eforturile făcute de Manson și Ross la începutul secolului al XX-lea pentru a studia cauzele malariei și pentru a preveni apariția acestei maladii. De asemenea, discută despre modul în care, în anii 1920, Kermack și McKendrick au dezvoltat metodele matematice ale lui Ross pentru analiza epidemiilor. Autorul tratează și despre pandemia cauzată de virusul Zika în 2007, apoi despre analiza făcută, în anii 1960, de către Everett Rogers cu privire la diseminarea noilor tehnologii. La final, aflăm că Teoria Accidentelor, creată de Ross și Hudson pentru a explica tiparele contagiunii, a fost ignorată, la vremea publicării, de către autoritățile sanitare britanice, însă a fost adoptată, decenii mai târziu, de către epidemiologi.

Capitolul al doilea, "Panici și pandemii", tratează despre bula financiară din 2008-2009, despre alte bule financiare din istorie, precum mania lalelelor din secolul al XVII-lea, din Olanda, sau Bula Mărilor Sudice din secolul al XVIII-lea, din Anglia, apoi despre coneptul de contagiune financiară. Se discută și conceptul "R" - rata contagiunii, creat de George MacDonald în anii 1950 și bazat pe patru factori: durată, oportunități, probabilitate de transmisie și susceptibilitate. Apoi, autorul prezintă modelul Erdős-Rényi pentru rețele sociale și arată cum anumite tipuri de comportament în anumite grupuri au contribuit la răspândirea timpurie a virusului HIV în America de Nord. De asemenea, se discută pandemia Ebola din 2014-2015 și o pandemie SARS din 2003. Spre final, sunt prezentate modurile în care mari bănci occidentale sunt interconectate în rețele financiare și cum interconectarea excesivă a facilitat criza financiară din 2009.

Capitolul al treilea, "Măsura prieteniei", examinează maniera de diseminare a unor idei științifice (precum diagramele Feynman) și rata contagiunii acestor idei. Apoi, se discută diseminarea comportamentelor în grupuri (fie ele animale sau umane), cu studii de caz referitoare la fumat, respectiv la obezitate. Spre final, se prezintă evoluția opiniilor publice despre căsătoria între persoane de același sex în California și în Marea Britanie - respectiv, factorii care pot contribui la o schimbare de opinie în rândul populației.

Capitolul al patrulea, "Ceva în aer", prezintă epidemia de holeră de la Londra din 1854 și contribuția lui John Snow la identificarea apei ca vector pentru transmisia maladiei. Autorul face apoi o paralelă între izbucnirile epidemice și izbucnirile de violență din zonele urbane. Sunt prezentate modul în care proiectul Cure Violence din Chicago, sub conducerea lui Gary Slutkin, a analizat tiparele de propagarea violenței și succesul înregistrat în reducerea acesteia. În treacăt, sunt prezentate și studiile lui Florence Nightingale în perioada victoriană privind igiena, respectiv strădania ei de a reforma sistemul sanitar britanic. Se discută apoi necesitatea unor reforme în domeniul armelor de foc în S.U.A. - așa cum, mai înainte, s-au făcut reforme în industria auto pentru sporirea siguranței automobilelor - și necesitatea unor modele matematice care să ajute la anticiparea răzmerițelor, respectiv a epidemiilor. Autorul construiește și o paralelă între studiile unei epidemii de consum de droguri și cele ale unei epidemii de boli contagioase. Se discută, atât în cazul epidemiilor, cât și în cel al izbucnirilor de violență, necesitatea înțelegerii căilor de transmitere și a controlului, respectiv nevoia de a prevedea evoluția situației.

Capitolul al cincilea, "Răspândirea virală", tratează despre răspândirea ideilor pe Internet, despre ipoteza sociologică privitoare la persoane care exercită influență și, ca studiu de caz, discută despre antivacciniști. Sunt aduse în discuție și experimente din deceniul trecut cu privire la modificarea stării emoționale la utilizatorii sitului Facebook. Autorul prezintă și formule care ajută la calcularea ratei contagiunii - fie că e vorba de o epidemie, de un articol pe Internet sau de o campanie de marketing. Se discută fenomene precum provocările filmate cu nominalizări, popularitatea videoclipurilor pe YouTube și metodele de persuadare a internauților să partajeze conținut. Spre finalul capitolului, sunt prezentați boții ca metodă de identificare a țintelor predilecte pentru dezinformare, apoi e discutată necesitatea contramăsurilor pentru a împiedica răspândirea știrilor false.

Capitolul al șaselea, "Cum să iei în stăpânire Internetul", prezintă originea virusurilor informaționale în anii 1980, atacul Mirai din 2007, bazat pe o rețea de boți, după care se concentrează asupra posibilității ca hackerii să ia drept ținte nu doar rețele de calculatoare, ci și dispozitivele operate prin Bluetooth, respectiv Internetul lucrurilor. La final, autorul arată că, asemenea virusurilor care provoacă gripa comună, programele malware evoluează permanent, iar autoritățile trebuie să țină pasul.

Capitolul al șaptelea, "Ținerea evidenței izbucnirilor", începe cu cazul unei surori medicale, Janice Trahan, care, în 1994, a fost injectată cu HIV de către amantul ei, Richard Schmidt. În instanță, vinovăția acestuia a fost dovedită, pentru prima oară în istorie, prin analiza filogenetică a virusului. Autorul arată apoi cum acest tip de analiză poate ajuta epidemiologii să analizeze cât de veche e o epidemie într-un teritoriu, cât de departe s-a răspândit, respectiv dacă a avut multiple puncte de intrare sau doar unul. (Dar tot analiza filogenetică poate analiza răspândirea și modificarea basmelor, de exemplu.) Spre final, e prezentată izbucnirea epidemiei SARS la Hong Kong în 2003.

Capitolul al optulea, "Ceva necazuri", aduce în discuție modul în care datele sunt adunate, tratate, securizate și (dacă e necesar) anonimizate - în special în contextul scandalului asociat cu firma Cambridge Analytica. Spre finalul capitolului, se subliniază necesitatea de a învăța din lecțiile trecutului și de a ne adapta viziunea și metodele pe viitor.

Volumul se încheie cu o bogată secțiune de note de final, cu o listă de recomandări de lectură, cu o pagină de mulțumiri și cu un index alfabetic.

Pe ansamblu, lucrarea domnului Kucharski mi s-a părut foarte instructivă. Cazurile aduse în discuție au fost relevante, iar paralelele dintre domeniul epidemiologic și cel economic, cultural, ideologic sau informatic au fost revelatoare.

Singurul meu regret este că nu am acordat răgazul și eforturile necesare pentru asimilarea și aprofundarea noțiunilor prezentate de către autor - mai ales pentru că subiectul cărții este relevant pentru lumea contemporană, iar maniera de prezentare este accesibilă pentru publicul mediu. Sper ca, de la un punct încolo, să am tihna și timpul pentru a relua și aprofunda The Rules of Contagion. (Dacă doriți, puteți să comandați și dumneavoastră un exemplar aici.)

Cu două luni înainte să parcurg acest volum, am fost tentat să încep un altul pe un subiect oarecum înrudit - Narrative Economics. Dar despre acela rămâne să discutăm cu altă ocazie tot aici, la Țesătorul.

(Cel mai recent volum al meu, Motorul de căutare, a apărut în decembrie 2020 la editura Crux Publishing și poate fi comandat aici.)