Orson Scott Card, "Ender's Shadow" (1999)

În primele luni ale anului 1992, după ce îmi oferise spre lectură Neuromancer, Count Zero şi Mona Lisa Overdrive, domnul Mihai-Dan Pavelescu m-a convins să citesc un roman multipremiat scris de un anume Orson Scott Card - Jocul lui Ender. Am fost plăcut impresionat de acea carte, iar de-a lungul anilor am cumpărat aproape toate volumele din seria Ender, fie una cîte una (de la anticariat), fie mai multe deodată (de la Nautilus). Numai că... le-am lăsat să zacă la raft ani în şir.

Situaţia s-a schimbat însă în decembrie 2013, cînd am văzut de două ori filmul Jocul lui Ender (în companie agreabilă). Şi, în vederea pregătirii unei emisiuni TV, am citit romanul Ender's Shadow (Editura Starscape, New York, 2002).

Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Ender's Shadow este ceea ce se cheamă "sidequel" - un roman plasat în acelaşi univers imaginar ca un altul anterior, cu (mai mult sau mai puţin) aceleaşi evenimente, cu (aproximativ) aceleaşi personaje, însă relatat dintr-o altă perspectivă.

Mai exact, protagonistul acestui roman este Bean, cel mai tînăr şi mai inteligent aghiotant din echipa lui Andrew "Ender" Wiggin.

Intriga romanului urmăreşte traiul precar al micului Bean pe străzile din Rotterdam, într-un viitor în care omenirea îşi revine cu dificultate după două tentative de invazie extraterestră, iar Olanda a devenit o "Zonă Internaţională" în care, mai pe ascuns ori mai făţiş, se practică experimentele genetice şi traficul de organe. Bean însuşi se dovedeşte a fi rezultatul unui asemenea experiment de inginerie genetică, iar un fir secundar al intrigii urmăreşte eforturile unei călugăriţe, sora Carlotta, de a-l salva pe protagonist din mediul delincvent juvenil în care se afla acesta, de a-l trimite la Şcoala de Bătălii Spaţiale, de a-i urmări evoluţia şi de a-i găsi părinţii.

După nişte episoade traumatice trăite pe străzile din Rotterdam, Bean este selecţionat şi trimis într-un habitat spaţial printre copii-soldaţi mai mari, mai puternici şi mai bine educaţi. Bean îşi foloseşte însă inteligenţa şi ambiţia pentru a se descurca, pentru a învăţa şi pentru a-şi face aliaţi. Căci, la un punct de turnură din roman, un vechi duşman din Rotterdam, Achilles, ajunge la rîndul său în Şcoala de Bătălii Spaţiale, iar Bean trebuie să-şi mobilizeze resursele pentru a-l sili să-şi mărturisească crimele şi pentru a-l da pe mîna autorităţilor.

Progresiv, mai ales în cea de-a doua jumătate a romanului, evenimentele se suprapun cu cele din Jocul lui Ender, însă protagonistul, pe măsură ce îşi dezvoltă educaţia şi capacitatea de înţelegere a societăţii, intuieşte aspecte care îi scăpasseră lui Andrew Wiggin - planul de contraatac al Flotei Internaţionale, precum şi posibilitatea unui nou război mondial între marile puteri terestre după distrugerea invadatorilor.

Ca şi Jocul lui Ender, Umbra lui Ender este un roman captivant nu doar datorită intrigii, ci în primul rînd graţie prezentării evoluţiei unui protagonist ieşit din comun, dar vulnerabil. După reţeta dickensiană din Oliver Twist, cititorii sînt încurajaţi să empatizeze cu protagonistul şi să dezvolte o simpatie pentru el. Însă, cum o parte dintre evenimentele intrigii sînt puţin plauzibile, vulnerabilitatea lui Bean este la rîndul ei scoasă în evidenţă.

Tot ca în Jocul lui Ender, naraţiunea combină punctul de vedere omniscient selectiv (centrat asupra protagonistului) cu porţiuni de omniscienţă editorială în care se relatează dialoguri sau evenimente la care protagonistul nu este martor. La fiecare început de capitol, dialogurile din culise sînt imprimate cu alt tip de litere pentru a-i ajuta pe cititori să facă distincţia între cele două planuri narative.

Spre deosebire de Jocul lui Ender, însă, Umbra lui Ender este considerabil mai lung, iar unele intrigi secundare - ca, de exemplu, conflictul dintre Bean şi Achilles - nu îşi află decît o soluţie temporară, mai degrabă decît o rezolvare definitivă. Probabil că relaţiile şi conflictele dintre personaje şi-au găsit dezvoltarea (sau rezolvarea) în următoarele romane din subseria Umbrelor.

Dar despre acelea am să vă relatez cu altă ocazie...

(Ar mai trebui să precizez că puteţi achiziţiona o ediţie britanică a romanului Ender's Shadow de la importatorii mei preferaţi, de la Nautilus, aici, iar o ediţie română, în traducerea Roxanei Brînceanu, a apărut în 2006 la Editura Nemira sub titlul Umbra lui Ender - detalii aici.)

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)