La începutul lunii ianuarie, 2003, cu ocazia lansării unui volum colectiv, am avut ocazia să achiziţionez un exemplar dintr-o antologie îngrijită de Cătălin Sandu şi intitulată Timpul eroilor (Editura Media Tech, Iaşi, 2001). De parcurs, am parcurs-o abia în iulie 2013.
Şi iată ce am aflat:
Cuvîntul înainte îi aparţine antologatorului şi se intitulează "În căutarea eroilor". Succint, Cătălin Sandu tratează despre lecturi din copilărie precum Legendele Olimpului sau Din marile legende ale lumii, apoi face trimitere către unele povestiri din volum.
Textul care deschide antologia este "Babl" de Liviu Radu, o combinaţie ingenioasă dintre episodul Turnului Babel şi cel al Potopului din Geneză. E o povestire îngrijită stilistic şi cu un final... cosmic. Nu întîmplător, cîţiva ani mai tîrziu, această povestire avea să dea titlul volumului Babl.
Urmează schiţa "Damnarea numelui" de Mihai Pricop - o tratare interesantă a mitului lui Charon. În ciuda dimensiunilor reduse, textul este memorabil. Vi-l recomand şi dumneavoastră.
Povestirea lui Costi Gurgu, "Sămînţă pripită", am audiat-o mai întîi în lectura autorului la cenaclul Planetar. Intriga se desfăşoară pe două fire narative, unul plasat într-un trecut mitic, de Ev Mediu Timpuriu, celălalt în perioada contemporană. Cele două fire sînt unite într-un mod destul de ingenios spre final. Din păcate, povestirea are unele probleme stilistice - prea multe neologisme în discursul naratorial de pe firul narativ din trecut, spre exemplu - şi cîteva scene explicite care nu cadrează cu atmosfera de basm pe care textul încearcă să o sugereze.
Vlad Frânghiu, în "A 13-a muncă a lui Hercule", pastişează foarte convingător stilul lui Alexandru Mitru din Legendele Olimpului, însă îşi bazează intriga pe o relaţie homoerotică dintre Heracle şi Euristeu, regele Micenei. Cu toate că episoadele din intrigă sînt tratate într-o manieră comică, textul n-a reuşit nici să mă amuze, nici să mă delecteze în vreun fel.
Antologia se încheie cu o povestire amplă scrisă de Cătălin Sandu, "Copiii oceanului", în care mitul lui Deucalion şi cel al lui Noe sînt tratate în paralel, iar supravieţuitorii potopului ajung la o concluzie fantastică în privinţa lumii (lumilor?) din care provin. Ca şi povestirea lui Liviu Radu ori schiţa lui Mihai Pricop, "Copiii oceanului" este foarte îngrijită stilistic, iar decupajul intrigii pe scene e făcut cu atenţie.
Pe ansamblu, Timpul eroilor mi s-a părut neuniformă ca valoare, iar redactarea literară a textelor este de asemenea inegală. Din fericire, Cătălin Sandu a perseverat şi, împreună cu Bogdan Tudor Bucheru, a îngrijit încă o antologie pe acestă temă, a miturilor şi basmelor reinterpretate - Alte lumi, alte legende. Dar despre aceea vom discuta cu altă ocazie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu