William Gibson, "Distrust That Particular Flavor" (2012)

În 2012, prin amabilitatea vechiului meu prieten Liviu Moldovan, am avut ocazia să parcurg cel mai recent volum publicat de William Gibson, Distrust That Particular Flavor (Editura Penguin, New York, 2012). Am citit volumul într-o zi şi jumătate. Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:

Distrust That Particular Flavor reuneşte articole publicate de William Gibson din 1989 pînă în 2011. Unele dintre acestea sînt de mică întindere - prezentări de albume muzicale sau prefeţe pentru cărţi. În prima categorie s-ar înscrie "Any 'Mount of World", în cea de-a doua - "Terminal City" sau "An Invitation" (o prefaţă la o culegere cu texte de Jorge Luis Borges care precis i-ar spune multe lui Mirel "Turambar" Palada).

Alte articole sînt destul de mari, precum cele scrise pentru revista Wired. Dintre acestea aş aminti "Disneyland with the Death Penalty" (despre Singapore) şi "My Own Private Tokyo".

Unele sînt transcrieri ale unor discursuri publice, susţinute la diverse evenimente. "Talk for Book Expo, New York" s-ar înscrie în această categorie, ca şi "Up the Line", discurs ţinut la Ziua Digitală a Asociaţiei Regizorilor din America în 2003.

Altele au fost publicate inţial pe site-ul autorului, precum "Mr. Buk's Window" - unul dintre cele mai "gibsoniene" texte din volum. Dar de regulă articolele au apărut în publicaţii care de care mai prestigioase - Time, The New York Times, The Observer, Forbes, Tate, Rolling Stone, Wired.

Unele articole explorează zone idiosincratice de preocupări ale autorului, precum "My Obsession", despre licitaţiile online pentru ceasuri de epocă. Altele discută chestiuni de ordin istoric ("Modern Boys and Mobile Girls"), regional ("Shiny Balls of Mud: Hikaru Dorodango and Tokyu Hands") sau global ("Will We Have Computer Chips in Our Heads?"). Cîteva sînt extrem de personale, precum "Rocket Radio" sau "Time Machine Cuba". Altele sînt mai degrabă generice, deşi relevante, ca "William Gibson's Filmless Festival".

Pe ansamblu, mi-a făcut mai multă plăcere să citesc volumul acesta de non-ficţiune decît cele mai recente trei romane ale lui William Gibson laolaltă. Cu siguranţă că, prin ochii acestui autor, lumea reală arată cu mult mai straniu decît am crede. Iar Distrust That Particular Flavor, în felul său, ne împărtăşeşte fragmente din această viziune specială, nepereche. Poate că cel mai bine se poate savura primul volum de nonficţiune al lui Gibson în paralel cu colecţia de articole publicate în revista Wired de colegul şi prietenul său, Bruce Sterling. Dar despre setul acela de articole am să vă relatez cu altă ocazie...

(P.S. Noul meu roman Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)