Jeff VanderMeer & S.J. Chambers, "The Steampunk Bible" (2011)

Pe 26 iulie 2011, prin amabilitatea lui Bogdan Tudor Bucheru şi a surorii sale, Mădălina Bucheru, am primit un exemplar cartonat dintr-o lucrare de nonficţiune de Jeff VanderMeer şi S. J. Chambers intitulată The Steampunk Bible - An Illustrated Guide to the World of Imaginary Airships, Corsets and Goggles, Mad Scientists and Strange Literature (Abrams Image, New York, 2011). Am parcurs-o nu o dată, ci de trei ori la rînd. Să vă spun şi dumneavoastră de ce:

The Steampunk Bible se înscrie într-o serie mai largă de lucrări îngrijite de Jeff VanderMeer, între care aş aminti antologiile Steampunk şi Steampunk II: Steampunk Reloaded. Diferenţa este că de această dată avem de-a face cu un volum format A4, cartonat, imprimat pe foaie lucioasă, cu numeroase ilustraţii alb-negru şi color. Ştiţi dumneavoastră - genul de volum lăsat pe măsuţa din sufragerie pentru ca să aibă oaspeţii ce răsfoi cît timp gazda a plecat pînă la bucătărie ca să toarne cafeaua în ceşti...

Şi prima tentaţie chiar asta este (pînă şi pentru cei care nu şi-au pus măsuţă în sufragerie şi nu beau cafea): răsfoirea volumului numai de dragul ilustraţiilor. Unele dintre ele reproduc gravuri din prima ediţie a romanelor lui Jules Verne, altele sînt portrete - fie fotografii vechi cu Edgar Allan Poe, fie portrete ale unor artişti contemporani realizate în stil Art Nouveau - altele sînt obiecte de artizanat sau cadre de film sau reproduceri ale unor coperte de carte, toate avînd legătură cu subcultura steampunk. Nu puţine dintre imagini ocupă o pagină întreagă, sau chiar două.

Desigur, la fel de tentant este şi să parcurgi textul din volum. Organizarea materialului este interesantă - pe de o parte, The Steampunk Bible conţine un text unitar, împărţit pe capitole. Astfel, primul capitol este dedicat unei prezentări generale a acestui curent cultural. Capitolul al doilea prezintă sursele de inspiraţie ale subculturii steampunk (în principal lucrări de Jules Verne şi H.G. Wells). Capitolul al treilea tratează despre literatura steampunk (anii 1980, interludiul din anii 1990 şi revirimentul spectaculos de după anul 2000). Capitolul al patrulea discută meşteşuguri legate de steampunk. Capitolul al cincilea oferă informaţii despre moda steampunk, diverse accesorii, precum şi despre muzica steampunk, în vreme ce capitolul al şaselea aduce detalii despre steampunk în cinematografie şi televiziune. Ultimul capitol pune problema viitorului acestui curent literar şi cultural, cu accent asupra dezvoltării sale pe plan internaţional şi în manieră multiculturală.

Dar Biblia steampunk se cere parcursă şi a treia oară, căci o bună parte dintre informaţiile din volum au fost inserate în manieră non-lineară. Mai precis, din loc în loc, în volum sînt strecurate scurte eseuri, manifeste şi interviuri, relevante pentru un capitol sau altul, însă alături de textul principal. Astfel, cititorii pot găsi date despre farsele jurnalistice ale lui Edgar Allan Poe sau despre influenţa lui Jules Verne în Japonia, manifeste semnate de Bruce Sterling şi de Jake Von Slatt, definiţii ale sub-subgenurilor afiliate curentului steampunk, interviuri cu artizani şi muzicieni, instrucţiuni pentru realizarea gravurilor şi multe altele.

Cartea se încheie cu note biografice despre cei doi autori, cu mulţumiri şi cu un index - pentru că este şi o lucrare de referinţă, nu numai un volum cu ilustraţii frumoase.

Desigur, s-ar putea aduce unele obiecţii pe marginea conţinutului - ca de exemplu faptul că în Biblia steampunk nu s-au menţionat romane ca The Hollow Earth de Rudy Rucker, serii de romane ca Trilogia Noului Crobuzon de China Miéville sau Jackeliad de Stephen Hunt (cea din urmă etichetată explicit drept steampunk fantasy), romane grafice precum Steampunk de Chris Bacalo şi Joe Kelly sau Le Régulateur de Corbeyran şi Moreno. Dar autorii nu au afirmat nicăieri că volumul se doreşte a fi un tratament exhaustiv al curentului steampunk, ci numai o prezentare generală, cu caracter informativ. Mai relevant mi se pare că, în măsura în care lucrarea menţionează antologii de literatură steampunk, acestea sînt chiar cele realizate de Jeff VanderMeer în colaborare cu soţia sa. Nu se aminteşte nicăieri de alte antologii, precum Extraordinary Engines de Nick Gevers sau Steampunk'd de Jean Rabe şi Martin H. Greenberg.

Parte dintre obiecţiile de acest fel au fost înlăturate de către Jeff VanderMeer cu argumentul că, informaţiile despre curentul steampunk fiind numeroase, nu au putut fi incluse toate într-un singur volum, dar ele vor deveni treptat disponibile pe un site, intitulat tot The Steampunk Bible, pe care îl puteţi vizita la adresa: http://steampunkbible.com/. Şi, dincolo de micile omisiuni, Biblia steampunk rămîne o lucrare de referinţă, un volum superb şi o carte de recitit. V-o recomand şi dumneavoastră din toată inima.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)