Mark O'Connell, "To Be a Machine" (Editura Granta, Londra, 2017)

La jumătatea lunii iulie 2018, prin amabilitatea importatorilor mei preferați de la Nautilus, am primit cadou un exemplar dintr-o carte de popularizarea științei intitulată: To Be a Machine - Adventures Among Cyborgs, Utopians, Hackers, and the Futurists Solving the Modest Problem of Death (Editura Granta, Londra, 2017). Autorul, domnul Mark O'Connell, este doctor în literatură engleză și laureat al premiului Wellcome Book din 2018.

Am parcurs volumul cu mare interes în a doua jumătate a lunii iulie 2018. Și iată ce am aflat:

Dr. O'Connell a purces, în calitate de jurnalist de investigație, să cerceteze chestiunea transumanismului, o mișcare tehno-utopică ce și-a propus nici mai mult nici mai puțin decât transcenderea limitelor biologice și fiziologice ale corpului uman. Primul capitol, "Căderea sistemului", definește subiectul cărții. Capitolele următoare relatează rezultatele investigațiilor - întruniri cu membri de seamă ai mișcării umaniste, chestiuni referitoare la încărcarea minții în sisteme informaționale, la singularitatea tehnologică, la roboți, la extinderea speranței de viață și la ciborgi. Volumul se încheie cu o listă de mulțumiri și cu o bibliografie selectivă.

Am remarcat, pe de o parte, stilul jurnalistic în care sunt scrise capitolele, cu detalii relevante despre înfățișarea și comportamentul unor persoane importante din mișcarea transumanistă - inclusiv un candidat excentric la președinția Statelor Unite ale Americii. Pe de altă parte, paginile lucrării sunt presărate cu o puzderie de trimiteri literare și culturale, de la mitul lui Icar și Geneza biblică la R.U.R. și Neuromantul și de la René Descartes la Philip K. Dick. În pofida bogatei documentări, lucrarea se parcurge ușor și cu plăcere, căci autorul a reușit să fie concis, clar în exprimare, inteligibil și alert în expunerea subiectului.

Pe ansamblu, recomand cu căldură To Be a Machine ca o introducere accesibilă într-un domeniu relativ puțin cunoscut. (Puteți comanda un exemplar aici.) Le mulțumesc încă o dată importatorilor mei preferați de la Nautilus. Pe o temă similară, am început deja să citesc o lucrare despre aplicarea ingineriei genetice pentru modificarea animalelor, însă despre aceea vom discuta cu altă ocazie.

Brian J. Robb, "Steampunk - An Illustrated History" (2012)

Spre finalul lunii martie 2018, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat la preț promoțional un exemplar dintr-o lucrare de Brian J. Robb intitulată: Steampunk - An Illustrated History of Fantastical Fiction, Fanciful Film and Other Victorian Visions (Editura Voyageur Press, Minneapolis, MN, 2012). Am parcurs-o în a doua jumătate a lunii iunie.

Și iată ce am aflat:

Volumul debutează cu un "Cuvânt înainte: Mintea mea steampunk" de James P. Blaylock despre modul în care unul dintre întemeietorii acestui curent literar a început prin a aprecia romanele lui Jules Verne și H. G. Wells în copilărie și a sfârșit prin a declanșa un fenomen cultural global. 

Urmează o introducere despre "Dezlănțuirea curentului steampunk". Capitolul întâi, "Epoca Aurită", prezintă rădăcinile culturale ale acestui curent, de la proza lui Jules Verne, Edgar Alan Poe și Herbert George Wells la literatura de consum americană de la finalul secolului al nouăsprezecelea și începutul secolului al douăzecilea, apoi la ucroniile lui Michael Moorcock. (Nu și la cele ale lui Brian Aldiss, însă.)

Capitolul al doilea urmărește trecerea "De la cyberpunk la steampunk", cu trimiteri la Philip K. Dick, Ridley Scott, K.W. Jeter, James P. Blaylock și Tim Powers. Nu lipsesc nici referirile la Machina diferențială de William Gibson și Bruce Sterling.

Capitolul al treilea tratează despre "Reinventarea victorienilor". În paralel, sunt prezentate elemente emblematice ale literaturii victoriene, precum romanele lui Dickens și Verne, sau lucrările de investigație socială ale lui Henry Mayhew, și lucrări steampunk reprezentative precum seria Bas Lag a lui China Miéville sau seria jackeliană a lui Stephen Hunt.

Capitolul al patrulea prezintă "Volumul de lecturi al unei domnișoare" - sau, mai exact, latura feminină a curentului steampunk, fie că e vorba de personalități istorice, ca regina Victoria sau contesa Ada Lovelace, de personaje literare, ca Adèle Blanc-Sec sau Sybil Gerard, ori de scriitoare precum Cherie Priest sau Gail Carriger.

Capitolul al cincilea, în schimb, "Coșmaruri cu nitrați și vise cu seleniu", urmărește dezvoltarea curentului steampunk în cinematografie și în televiziune. Cum era de așteptat, sunt prezentate filmele lui Georges Méliès și Karel Zeman, numeroasele ecranizări după 20.000 de leghe sub mări și după Mașina timpului, serialele TV precum Wild Wild West și Doctor Who, precum și filmele de animație ca The Mysterious Geographic Explorations of Jasper Morello.

Capitolul al șaselea, "Grafici cu angrenaje", explorează domeniul romanelor grafice steampunk. Nu lipsesc The League of Extraordinary Gentlemen sau Gotham by Gaslight, nici o mulțime de referiri la precursori din anii 1970 și 1980. Apar și prezentări de romane grafice de pe Internet, de jocuri video cu elemente steampunk. (Lipsesc, în schimb, referiri la romanele grafice Steampunk: Manimatron și Steampunk: Drama Obscura, ceea ce mi se pare greu de explicat.)

Capitolul al șaptelea, "Un imperiu contraatacă", prezintă dezvoltarea curentului steampunk în Japonia. De la romane la filme de animație, de la benzi desenate la costume și artefacte, cultura niponă are numeroase contribuții notabile la acest fenomen global.

Capitolul al optulea, "Despre roți dințate și corsete", explorează în schimb domeniul costumelor și accesoriilor asociate cu mișcarea steampunk. Sunt prezentate expoziții, obiecte de artă, artefacte și artizani (precum Richard Nagy), apoi muzicieni steampunk ca Abney Park și Vernian Process și fotomodele ca Lady Clankington.

Capitolul al nouălea, "Înapoi în viitor", examinează viitorul acestui curent cultural, cu expoziții, serii de romane, seriale TV. Volumul se încheie cu o listă a ilustrațiilor.

Am apreciat Steampunk - An Illustrated History din mai multe motive. Pe de o parte, din punct de vedere vizual, este uimitor, căci conține gravuri de epocă, fotografii, cadre din filme și din seriale TV, precum și reproduceri de coperte ale unor romane și albume de benzi desenate. Pe de altă parte, informațiile pe care le prezintă sunt diverse, relevante, organizate într-o formă inteligibilă și accesibilă. Nu în ultimul rând, machetarea volumului este bine realizată, iar tiparul este de o excelentă calitate - pe hârtie lucioasă, în policromie.

Ca urmare, voi așeza Steampunk - An Illustrated History la loc de cinste în colecția mea, alături de lucrări similare precum The Steampunk Bible sau  Gothic Dreams: Steampunk. Firește, am început deja să citesc o altă lucrare de nonficțiune dedicată acestui fenomen cultural. Dar despre aceea rămâne să dicutăm cu altă ocazie.