Kate Fox - "Watching the English" (2004)

În iulie 2014, mulţumită importatorilor mei preferaţi de la Librăria Nautilus, am achiziţionat un exemplar din ediţia de buzunar a unei lucrări de antropologie de Kate Fox, Watching the English - The Hidden Rules of English Behaviour (Editura Hodder, Londra, 2005). Am parcurs cu multă plăcere această lucrare. Şi iată ce am aflat:

Watching the English vine ca o completare şi ca o concluzie la un şir de alte lucrări ale cercetătoarei Kate Fox, precum The Racing Tribe: Watching the Horsewatcher, Pubwatching with Desmond Morris, Passport to the Pub: The Tourist's Guide to Pub Etiquette şi Drinking and Public Disorder (scrisă în colaborare cu dr. Peter Marsh). Premisa cărţii este simplă: metodele de observaţie şi de cercetare ale antropologiei pot fi folosite nu numai în ţinuturi exotice, cu triburi îndepărtate, ci şi acasă, cu naţiunea din care face parte cercetătoarea sau cercetătorul.

Rând pe rând, Kate Fox examinează diverse aspecte ale vieţii englezeşti pentru a descoperi regulile nescrise ale acestei comunităţi, "gramatica" după care funcţionează societatea englezească. Astfel, partea întâi tratează despre codurile de conversaţie. După cum probabil vă aşteptaţi, cel dintîi capitol are ca subiect vremea, sau mai exact conversaţiile despre vreme. Urmează capitole dedicate conversaţiei de întreţinere, regulilor umorului, codurilor lingvistice de clasă socială, regulilor emergente legate de telefonia mobilă, precum şi discuţiilor din localurile publice.

Partea a doua se ocupă de coduri comportamentale. Astfel, veţi găsi capitole despre reguli de la domiciliu, reguli pe stradă, reguli de la locul de muncă, reguli de joacă, coduri vestimentare, reguli despre mâncare, reguli despre relaţiile intime şi ritualuri de trecere. (Am fost plăcut surprins să constat că o lucrare străveche, Ritualurile de trecere de Arnold van Gennep, pe care am citit-o în mileniul trecut, pe vremea când eram student, este considerată şi acum o lucrare de referinţă.) 

Lucrarea se sfârşeşte cu o secţiune de concluzii care sintetizează foarte clar şi bine structurat ideile principale din capitolele cărţii, respectiv cu un epilog amuzant, scris la încheierea muncii de trei ani care a dus la scrierea cărţii.

Ca antropolog, Kate Fox este foarte conştientă de faptul că observă nu un grup de oameni, ci un grup de oameni cu un antropolog în mijlocul lor. Dealtfel, în fiecare capitol, autoarea aminteşte şi analizează atât experimente sau constatări pe care le-a efectuat pe teren, cât şi informaţii pe care le-a primit de la persoane intervievate. Şi nu doar identifică trăsături tipic englezeşti, precum umorul, autocritica, modestia sau refuzul de a se lua prea tare în serios, ci le şi dovedeşte pe fiecare pagină.

Consecinţele acestei abordări - antropologie scrisă pentru publicul larg, cu dublul scop de a informa şi de a amuza, mai degrabă decât pentru un public specializat care aşteaptă jargon academic - sunt îmbucurătoare. Watching the English a fost tradusă în numeroase limbi, a vândut peste o jumătate de milion de exemplare în întreaga lume, a ajuns să fie inclusă în bibliografia multor cursuri de antropologie de la universităţi prestigioase şi i-a încurajat pe destui tineri englezi să studieze antropologia - iar pe şi mai mulţi imigranţi să înţeleagă ceva bine comportamentul colegilor de serviciu, vecinilor sau soţiilor/soţilor. Deloc surprinzător, la zece ani după publicarea primei ediţii, Kate Fox a fost rugată să revizuiască şi să extindă Watching the English, ceea ce a şi făcut. Dar despre ediţia aceea am să vă relatez cu alt prilej.

Până atunci, vă îndemn să vizitaţi site-ul Librăriei Nautilus şi să comandaţi un exemplar din prima ediţie aici. (Oferta este limitată.)