În anul 2009, după cum unii dintre dumneavoastră îşi amintesc, scriam pe blogul Ţesătorul despre două cărţi de excepţie ale jurnalistului Malcolm Gladwell, The Tipping Point, respectiv Blink. Au trecut cîţiva ani de atunci, însă amintirea a rămas. Ca urmare, spre sfîrşitul lunii august 2013, în doar şapte ore, am parcurs un alt volum de nonficţiune de acelaşi autor - Outliers - The Story of Success (Little, Brown and Company, New York, 2008). Şi iată ce am aflat:
De această dată, jurnalistul Malcolm Gladwell examinează factorii care duc la succes (sau la eşec) pornind de la nişte studii de caz precum muzica rock, programarea calculatoarelor, pilotarea avioanelor, matematica, agricultura, înţelegerea matematicii sau confecţiile. Ca şi în volumele precedente, autorul oferă informaţii din domenii diverse într-un stil concis, clar şi captivant.
Introducerea tratează despre o comunitate de imigranţi din Italia care au reconstruit în America localitatea lor natală, cu locuinţe cu etaj, biserică, legături sociale strînse, viticultură şi conversaţii în aer liber - ceea ce a dus, paradoxal, la o mică societate fără stres, fără boli cardiovasculare, fără criminalitate şi cu o speranţă de viaţă de invidiat. Concluzia - mediul social şi cultural influenţează existenţa indivizilor mai mult decît bănuiau socilogii şi psihologii înainte de a studia orăşelul Roseto.
Partea întîi, "Efectul Matei", tratează despre cazuri de succes precum formaţia Beatles, Wolfgang Amadeus Mozart sau programatorii Bill Joy şi Bill Gates. Concluzia autorului este că, pe lîngă talent nativ, în etapa formativă din copilărie şi adolescenţă oamenii au nevoie de ocazia de a exersa timp de zece mii de ore pentru a atinge nivelul de expertiză în domeniul de activitate pe care şi l-au ales. Iar studiile de caz analizate arată că uneori ocazia aceasta este rezultatul unui şir de accidente fericite şi mai degrabă improbabile.
Tot în partea întîi sînt contrastate cazuri de eşec, precum cel al unui american extrem de inteligent, Chris Langan, şi cazuri de succes, precum J. Robert Oppenheimer, coordonatorul proiectului pentru construirea primei bombe atomice. Poate în mod paradoxal pentru unii cititori, Malcolm Gladwell ajunge la concluzia că, dincolo de un anumit punct pe scara inteligenţei, e nevoie de alţi factori, precum educaţia şi mediul social (şi, aş adăuga, inteligenţa emoţională), pentru ca o persoană mai inteligentă decît media să aibă succes pe plan profesional. Şi, pentru a întări această concluzie, autorul aduce în discuţie o pleiadă de cazuri de avocaţi de mare succes din New York - toţi născuţi într-un interval de timp destul de îngust şi toţi descinşi din imigranţi evrei din Europa de Est care se lansaseră în comerţul cu confecţii în perioada Marii Crize Economice din 1929-1933.
În partea a doua, Gladwell tratează despre influenţa manifestată de moştenirea culturală a diverselor grupuri etnice - începînd cu descendenţi ai scoţienilor şi ai irlandezilor din Munţii Apalaşi şi cultura onoarei şi a violenţei, transmisă din generaţie în generaţie şi cuplată cu disponibilitatea armelor de foc, şi terminînd cu coreeni sau columbienilor educaţi în spiritul relaţiilor de respect în funcţie de situarea indivizilor pe scara socială. Uneori, aceste moşteniri culturale duc la conflicte de durată, soldate cu victime. Alteori, ele duc la accidente aviatice cauzate de bariere comunicaţionale. Şi, desigur, uneori apar şi soluţii simple, precum familiarizarea personalului dintr-o companie cu o limbă în care nu există atîtea pronume personale de politeţe, iar schimbarea codului de comunicare coincide cu o transformare a paradigmei de gîndire sau a tiparelor de interacţiune interpersonală.
Tot în partea a doua se prezintă relaţia dintre mentalităţile regionale sau naţionale şi obiceiurile de muncă agricolă - de la Europa bazată pe cultura grîului la China sudică specializată în creşterea orezului - iar implicaţiile sînt, cel puţin la prima vedere, paradoxale - ani şcolari mai scurţi în unele ţări, abilităţi matematice mai dezvoltate la unele grupuri etnice şi o etică a muncii mai sistematică.
Capitolul al nouălea discută un caz fericit în care dezavantajele economice şi sociale ale unui grup defavorizat sînt compensate de transplantarea valorilor şi eticii unui alt grup. Mai exact, se discută în detaliu rezultatele programului "Knowledge Is Power" (KIPP) de la o şcoală din Harlem care impune elevilor o etică a muncii şi studiului vecină cu dedicaţia chinezilor din orezării.
Epilogul examinează ţesătura de convenţii sociale, accidente şi ocazii care au condus de la achiziţia la începutul secolului al nouăsprezecelea a unei sclave negre din Africa de Vest de către un plantator anglo-saxon din Jamaica la formarea culturală în a doua jumătate a secolului al douăzecilea a jurnalistului Malcolm Gladwell sau a militarului de carieră Colin Powell. (Întîmplător, cei doi sînt înrudiţi.) Şi, ca o concluzie, aş aminti proverbul englezesc care zice că e nevoie de un sat întreg ca să creşti un copil. Căci succesul sau eşecul indivizilor, demonstrează Malcolm Gladwell, se bazează pe comunităţi, educaţie, ocazii şi contexte sociale, nu numai pe calităţile individuale.
Ca şi volumele anterioare ale acestui autor, Outliers merită pe deplin timpul şi banii dumneavoastră - poate şi pentru că, în secţiunile dedicate lui Bill Joy, veţi afla povestea unuia care a scris rîndurile de cod pe care, treizeci de ani mai tîrziu, funcţionează Internetul care vă permite să citiţi această recenzie. Căci, ca să citez un alt proverb, mai adevărat decît adevărul este povestea...
Postări
Un comentariu:
Interesanta perspectiva !
Trimiteți un comentariu