Pe 17 martie 2012, la Tîrgul de Carte SF Final Frontier II, am primit de la domnul Horia Nicola Ursu două exemplare din numărul 4 al revistei Galileo. Am parcurs acest număr în numai şase ore - îl aşteptam de unsprezece luni, de cînd apăruse Galileo 3, aşa încît graba mea poate părea întrucîtva justificată. Şi iată ce am aflat:
Editorialul redactorului-şef Horia Nicola Ursu este o variaţiune pe tema: "Ne pare rău pentru întîrziere, dar mergem mai departe." (Îi sînt recunoscător pentru că publică în continuare revista...)
Secţiunea de "Ficţiuni", parcă mai bogată ca în alte ediţii, cuprinde şapte schiţe şi povestiri. "Apocalipsa după Aron Biro" pare insuficient de închegată ca poveste şi insuficient de revizuită stilistic. Timpurile verbelor în naraţiune uneori au fost folosite... într-un mod mai puţin ortodox, să spunem. Adrian Buzdugan, pe de altă parte, cu "Bulgărele din cer", pare să fi surprins foarte bine stilul din unele cărţi ale lui Alexandru Mitru. Oliviu Crâznic, în "Transport periculos", ne oferă o operă spaţială interesantă, care îi lasă pe cititori să întrevadă crîmpeie dintr-un univers mult mai vast. Poate că vor urma şi alte lucrări plasate în acelaşi univers imaginar, cine ştie...
Poate cea mai reuşită proză din acest număr al revistei este "Isabel în Cădere" de Ian R. MacLeod, o povestire scrisă într-un stil care aminteşte cumva de Cordwainer Smith. Destul de îngrijită stilistic, însă cu o miză mică şi... parcă prea realistă mi s-a părut în schimb "O istorie ilustrată a secolului al XX-lea" de Kim Stanley Robinson.
Doru Stoica, în schiţa "Clona-mi-aş", combină lumea rurală românească din istoria recentă şi tehnologia clonării, cu un discurs hazliu şi cu personaje plauzibile. Poate că intriga ar fi meritat dezvoltată ceva mai mult. Narcisa Stoica încheie această secţiune a revistei cu povestirea "Apocalipsă la super-ofertă", un text onorabil, cu o poantă de final reuşită.
În secţiunea "Viitorul Anterior", domnul Mircea Opriţă ne prezintă informaţii bio-bibliografice despre două personalităţi ale literaturii SF româneşti, Felix Aderca şi Adrian Rogoz. Ambele prezentări sînt bine documentate şi realizate echilibrat.
Secţiunea "Dosar" îl are ca vedetă pe John Shirley, cel pe care William Gibson l-a numit "Ioan Botezătorul al literaturii cyberpunk". Redactorul-şef Horia Nicola Ursu ne oferă note bio-bibliografice. Urmează interviul "Aerul trosneşte", realizat de subsemnatul în 2010, şi povestirea "Isolation Point, California", încadrabilă la subgenul postapocaliptic şi oarecum înrudită ca idee cu "The Screwfly Solution" de James Tiptree, Jr. Toate traducerile din această ediţie a revistei Galileo au fost realizate de Mircea Pricăjan.
Dintre plusurile pe care aş vrea să le remarc se numără o copertă ceva mai atrăgătoare prin design decît cea a numărului precedent, apariţia unor reclame la editura lui Bogdan Tudor Bucheru şi Kelly Bucheru, Texarom, precum şi o hîrtie de bună calitate în interiorul revistei.
Printre minusuri aş aminti dispariţia rubricii "Zeitgeist", unde de regulă se puteau citi articole şi eseuri de Cory Doctorow, Paul Di Filippo, Cătălin Badea Gheracostea sau Robert Silverberg, ca şi faptul că micile erori de redactare par să fie prezente într-un număr mai mare decît în ediţiile precedente ale revistei. Dar sînt speranţe că Galileo va apărea mai des şi probabil că micile probleme se vor remedia din mers. Astăzi, la ora 13.00, puteţi participa şi dumneavoastră la lansarea numărului 4 al revistei Galileo la standul Editurii Millennium Books din cadrul Tîrgului de Carte SF Final Frontier II. Probabil ne vom întîlni acolo.
(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu