duminică, 22 februarie 2015

Graeme Aymer, "Dragon Art" (2009)

Săptămâna trecută, am achiziţionat de la anticariatul Antic Ex Libris mai multe volume, între care un exemplar din albumul Dragon Art - Inspiration, Impact & Technique in Fantasy Art (Editura Flaming Tree, Londra, 2009), realizat de Graeme Aymer, cu o prefaţă de John Howe.

Albumul acoperă o gamă largă de subiecte legate de creaturile fantastice. Astfel, în introducere, artistul grafic John Howe tratează succint despre mitologie, despre literatura şi arta fantastică, precum şi despre experienţa sa de decenii în crearea ilustraţiilor cu balauri.

Apoi, diferitele capitole tratează despre arta fantastică, despre istoria artei şi elemente fantastice prezente în picturile clasice, despre graficieni de marcă precum "Fantastic" Frank Frazetta sau Michael Whelan, despre influenţa asupra artelor grafice a unor autori celebri ca J. R. R. Tolkien sau Robert E. Howard, despre prezenţa balaurilor în mitologii de pe mapamond (Egiptul Antic, Grecia Antică, India, China, Australia, Imperiul Maya) şi despre prezenţa balaurilor în filme.

Foarte des, în paginile acestui album, veţi întâlni şi secţiuni succinte în care stadiile realizării unor lucrări grafice sunt expuse şi explicate de către artiştii care le-au creat. Dealtfel, unul dintre capitolele finale este dedicat unei discuţii ample asupra trecerii artelor grafice de la pânză şi vopsele la sisteme computerizate.

Albumul se încheie cu o bibliografie amplă, cu o listă de recomandări de lectură şi cu un index.

Pe lângă prezentarea grafică foarte atrăgătoare, Dragon Art este o piesă de colecţie şi pentru că acoperă un spectru larg. Astfel, în cuprinsul său veţi găsi reproduceri ale unor lucrări create de artişti argentinieni, chilieni, britanici, irlandezi, ruşi, canadieni, cehi, finlandezi, chinezi şi, desigur, americani. Diversitatea conţinutului, buna documentare dindărătul textului, planşele color foarte elegant tipărite şi excelenta prezentare tipografică, în format cartonat, cu supracopertă, recomandă acest album pentru pasionaţii de literatură şi artă fantastică. (Puteţi comanda un exemplar online aici.)

În ceea ce mă priveşte, am început deja să parcurg un alt album publicat în aceeaşi serie, Fantasy Art. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie.

duminică, 8 februarie 2015

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 25-26" (2015)

La finalul lunii ianuarie 2015, de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din Bucureşti, am achiziţionat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, numărul dublu 25-26. L-am parcurs în următoarele două zile. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Povestirea de deschidere îi aparţine lui Ken Liu şi se intitulează "Maestrul litigiilor şi Regele Maimuţelor". Acţiunea e plasată în China, în secolul al XVIII-lea, iar protagonistul este bătrânul cărturar Tian Haoli. Acesta se ocupă cu ajutarea sătenilor în procese, iar bunăvoinţa sa faţă de tânăra văduvă Li Xiaoyi, pe care o reprezintă în tribunal, îi atrage necazuri. Parte din intrigă se bazează pe sfidarea autorităţilor, combaterea abuzurilor şi dezvăluirea unor secrete incomode. Izul de fantastic îl adaugă un personaj literar clasic, Regele Maimuţelor, care îi apare bătrânului cărturar în vise şi în imaginaţie.

Tot o temă orientală, cu atmosferă exotică, tratează şi Lucian Dragoş Bogdan în "Povestea lui Xieng Baohui". Autorul ne prezintă o lume croită după precepte taoiste, în care oamenii cunosc şi respectă legea firii şi ordinea lucrurilor. Doar că unele personaje, nemulţumite de viaţa îndelungată a protagonistului, strică regula după care oamenii piereau pe rând şi instituie o existenţă haotică, în care oamenii pier accidental, mai mult sau mai puţin la întâmplare. Ca şi povestirea precedentă, textul lui Lucian Dragoş Bogdan este deosebit de îngrijit din punct de vedere stilistic.

În "Lazaret", Mircea Pricăjan tratează tot despre înţelepţi şi sihaştri, însă în cadru românesc. Spre deosebire de textul precedent, "Lazaret" este mai sumbru şi axat pe o temă horror. De asemenea, este îngrijit pe plan stilistic.

În schimb, "Liberul arbitru" este o povestire steampunk fantasy a subsemnatului. Face parte din proiectul "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate", iar cititorii vor reîntâlni pe parcursul ei personaje din "Pălărierul", text apărut în Almanah Anticipaţia 2015. Sper să vă facă la fel de multă plăcere să o parcurgeţi câtă mi-a făcut mie să o scriu.

Ca şi "Liberul arbitru", "Ambasadorii" de Eugen Cadaru plasează creaturi fantastice într-un cadru urban. Mai exact, aducerea unei stânci din Finlanda în România, într-un parc din Bucureşti, strămută accidental elfi între personaje mitice româneşti. Premisa e interesantă, iar autorul strecoară şi accente de satiră socială printre rânduri. Din păcate, textul suferă de unele scăpări stilistice, dintre care mi-au atras atenţia câteva exprimări pleonastice.

"Artefactul" de Mircea Liviu Goga combină cazuri neelucidate încă şi tema călătoriilor în timp. Pornind de la fenomene neelucidate, precum fosile sau artefacte nelalocul lor în stratele geologice, personajul Adrian construieşte o teorie a fluctuaţiilor temporale, iar protagonistul-narator anchetează, ani mai târziu, dispariţia misterioasă a prietenului său. Schiţa e bine construită, atent dozată şi cu un final interesant.

Ultima povestire din CPSF 25-26 este o pastişă după Alexandru Ungureanu, "Arte marţiale moderne IV", semnată Radu Halippa. Spre deosebire de "Artele marţiale moderne III", din Almanah Anticipaţia 2015, aceasta are intriga mai închegată şi e mai bine realizată stilistic. De asemenea, dă dovadă de ceva mai multă imaginaţie în privinţa armelor şi stilurilor de luptă fictive.

Cuprinsul se încheie cu episodul al cincilea al benzii desenate "Zona de vest", scris şi desenat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.

Pe ansamblu, acest număr dublu din CPSF Anticipaţia mi s-a părut foarte bine realizat, destul de unitar tematic, elevat stilistic şi mai bine redactat decât destule alte apariţii precedente ale acestei publicaţii. Am fost foarte plăcut impresionat de ilustraţia copertei, realizată de vechiul meu prieten Tudor Popa, şi de multitudinea de imagini judicios alese presărate prin paginile revistei. Alături de CPSF 03, acesta reprezintă un număr de colecţie pe care vi-l recomand cu multă căldură. (Dealtfel, îl puteţi comanda la preţ redus de pe site-ul editurii aici.)

În ceea ce mă priveşte, îl felicit şi pe această cale pe domnul redactor-şef Marian Truţă pentru o treabă foarte bine făcută şi aştept cu interes noile apariţii ale Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice.

P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

duminică, 28 decembrie 2014

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 23" (2014)

La începutul lunii noiembrie 2014, cu ocazia unei vizite la Librăria Nemira de pe Bulevardul Magheru, am cumpărat un exemplar din numărul 23 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs la finalul lunii decembrie. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Prima povestire din cuprins îi aparţine lui Kim Stanley Robinson, se intitulează "Lunatecii" şi a fost tradusă de Miruna Avram. Are elemente de hard SF, distopie şi horror. Personajele principale sunt deportate pe Lună şi silite să lucreze la extracţia din galerii a unui metal rar, promeţiu. Doar că galeriile par să fie bântuite de o entitate malefică, iar filoanele de promeţiu care înţesează subsolul lunar poate că sunt mai mult decât bănuiesc pământenii. (Mai mult nu am să vă relatez aici, pentru că nu vreau să vă stric plăcerea unui text care se citeşte cu sufletul la gură.)

Dănuţ Ungureanu ne oferă o povestire umoristică, "Om cu O mare, ţară cu Ţ mic", plasată într-un viitor apropiat în care România s-a adâncit într-o perpetuă criză economică, iar puterea discreţionară a fost împărţită între baronii locali. Prin acest peisaj de corupţie şi sărăcie bântuie artişti de curte, ca protagonistul-narator Seri sau pictoriţa Giocondina Pop. Cum textul e de tip "felie de viaţă", cu final deschis, nu m-aş mira ca peste câteva luni să vedem că se lansează un întreg roman. Eu, unul, îl aştept cu plăcere.

Urmează o poveste cu fantome, "S.O.S.", scrisă de Connie Willis şi tradusă de Ileana Buşac. Veţi regăsi aici tema vieţii de după moarte, o tramă poliţistă, dar şi numeroase referiri la scufundarea Titanicului, toate îmbinate într-un mod ingenios şi memorabil.

Sumarul se încheie cu al treilea episod din serialul BD "Zona de vest", scris şi desenat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.

Încă mai mult decât numărul precedent, CPSF 23 mi-a făcut o impresie foarte bună prin calitatea textelor, prin traducerile îngrijite, prin buna redactare literară şi prin superba copertă ilustrată de artistul grafic Tudor Popa. (Dealtfel, şi dumneavoastră puteţi comanda aici un exemplar la un preţ incredibil de mic.) În ceea ce mă priveşte, în aceeaşi după-amiază de iarnă am început să citesc numărul 24 din Colecţie. Dar despre acela am să vă relatez altădată...

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

sâmbătă, 27 decembrie 2014

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 22" (2014)

La începutul lunii noiembrie 2014, la Librăria Nemira din centrul Bucureştiului, am achiziţionat câteva apariţii recente. Printre acestea s-a aflat şi Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia 22 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). Am parcurs-o aseară, imediat după ce încheiasem lectura Almanahului Anticipaţia 2015. Şi iată ce am aflat:

Sumarul începe cu o povestire science-fantasy de David Brin, "Ochii aceia", în traducerea Antuzei Genescu. Pe un fir narativ auzim punctul de vedere al unui astronom invitat să fie gazda unei emisiuni radiofonice nocturne - şi dezbătând cu ascultătorii mitul modern al farfuriilor zburătoare. Pe celălalt fir narativ, tragem cu urechea la discuţiile unor făpturi care, în farfurii zburătoare, pun la cale diverse năzbâtii ca să-i uimească şi să-i intrige pe pământeni.

Uremază o povestire horror de Stephen King, "Demonul din maşină", în care noţiunea romantică a "maşinăriilor satanice" este aplicată în mod creativ unei maşini industriale de călcat. Căci, printr-un concurs de împrejurări foarte puţin probabil, o asemenea maşinărie dintr-o spălătorie americană provincială a ajuns să fie posedată de un demon. Iar ceea ce la început părea un accident de muncă ajunge ulterior să captete conotaţii mult mai sinistre...

Tot o boare de fantastic adie şi prin povestirea lui Sergiu Someşan "Despăgubiri de război". Protagonistul-narator este proprietarul unei florării. Viaţa acestuia este dată peste cap când un client aparte e nemulţumit de modul în care i s-au livrat câteva sute de agave. Iar despăgubirile cerute de client au consecinţe mondiale.

Spre final, veţi găsi al doilea episod din serialul de bandă desenată "Zona de vest" scris şi ilustrat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.

Pe ansamblu, CPSF 22 mi-a lăsat o impresie foarte plăcută. Am apreciat calitatea textelor, ilustraţiile judicios alese, buna redactare literară, tehnoredactarea îngrijită şi coperta ilustrată de artistul grafic Tudor Popa. Ţin să îl felicit pe redactorul-şef Marian Truţă pentru o treabă bine făcută. Vă recomand şi dumneavoastră să vă luaţi un exemplar din CPSF 22, mai ales că îl puteţi comanda la jumătate de preţ aici. În ceea ce mă priveşte, am început deja să citesc numărul 23 al colecţiei. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie...

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

vineri, 26 decembrie 2014

Marian Truţă (redactor-şef), "Almanah Anticipaţia 2015" (2014)

Pe 22 noiembrie 2014, la Târgul de Carte Gaudeamus, am asistat la lansarea Almanahului Anticipaţia 2015 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014), după cum v-am relatat aici. Cu aceeaşi ocazie, prin amabilitatea domnişoarei Alexandra Florescu şi a domnului Marian Truţă, am primit un exemplar de autor. L-am parcurs cu oarecare întârziere. Şi iată ce am aflat:

Această ediţie a almanahului începe cu un editorial al directorului de onoare, Alexandru Mironov, intitulat "Coloana a V-a. Mărturisiri complete". Urmează un articol de Cătălin Badea-Gheracostea, "Personaje în proza fantastică românească - o trecere de la numele goale la o nouă substanţă", cu studii de caz pe lucrări ale unor autori români contemporani reprezentativi.

Apoi, Cristian Tamaş ne oferă un grupaj Philip K. Dick în care veţi găsi un articol al scriitorului american, "Cine este scriitor de SF?", precum şi un studiu al scriitorului polonez Stanislaw Lem, "Un vizionar printre şarlatani", şi o povestire de Philip K. Dick, "Navetistul", în traducerea lui Cristian Lăzărescu.

Urmează un prim grupaj de proză românească, cu povestiri de Aurel Cărăşel, Cristian M. Teodorescu, Mircea Liviu Goga şi Rodica Bretin. Tot în această secţiune veţi găsi şi o povestire de-a subsemnatului, "Pălărierul", din proiectul literar "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate".

Veţi găsi în continuare două texte străine: "Dacă tu ai fi fost dinozaur, iubite" de Rachel Swirsky şi "Poveştile cu selkie sunt pentru păguboşi" de Sofia Samatar, ambele în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Trebuie menţionat că cea dintâi dintre ele a primit Premiul Nebula pentru schiţă în 2014, pe când cea de-a doua a fost nominalizată la Premiul Hugo.

O a doua secţiune de proză românească conţine nuvela "Cathy Blue" de Mircea Opriţă şi povestirea "Ultima cursă a lui Kitty Claire" de Dănuţ Ungureanu. Ambele texte au un pronunţat parfum de nostalgie.

Tot un fel de nostalgie emană şi din "Dosar Alexandru Ungureanu", în care veţi găsi o prezentare a regretatului autor băcăuan, un capitol, "Nesfârşita maşină", din romanul modular Marele Prag şi, mai degrabă decât "Artele marţiale moderne" sau "Artele marţiale moderne II" de Alexandru Ungureanu, puteţi citi "Artele marţiale moderne III" de... Radu Hallipa.

A treia secţiune de proză românească conţine o povestire horror a colegului meu, Oliviu Crâznic, intitulată "Întoarcerea în moarte". Cu toate că tema morţilor-vii nu se numără printre preferatele mele, am remarcat stilul îngrijit al povestirii şi minuţiozitatea cu care autorul a dozat suspansul şi atmosfera din text.

Alt grupaj de proză străină ne oferă, tot în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu, încă două texte premiate. "Doamna astronaut de pe Marte" de Mary Robinette Kowal, respectiv "Stelele care aşteaptă" de Aliette de Bodard. Cea dintâi a primit Premiul Hugo pentru povestire în 2014, iar cea de-a doua - Premiul Nebula pentru nuvelă în 2014. Dealtfel, "Stelele care aşteaptă" revizitează un univers space opera fascinant cu care cititorii români s-au întâlnit deja într-o povestire din CPSF 08, "Naşterea navei".

O a patra secţiune de proză românească ne aduce povestiri de Doru Stoica, Viorel Pîrligras, Irving T. Creve şi Silviu Genescu. Dintre acestea, "Clona-mi-aş" m-a amuzat, iar "Entitaet" mi s-a părut foarte ambiţioasă ca viziune şi execuţie.

Spre final, veţi găsi două articole de Dodo Niţă, respectiv de Monica Andronescu, şi o ultimă povestire de Roxana Brînceanu.

Pe ansamblu, faţă de Almanah Anticipaţia 2014, am remarcat unele progrese, unele menţineri ale calităţii şi câteva mici derapaje.

De bun augur mi s-a părut includerea unor texte premiate la nivel mondial, precum şi diminuarea numărului de fragmente de roman din sumar.

Am apreciat în egală măsură menţinerea prezentării grafice de excepţie - şi aici o felicit pe Magda Bitay.

Dintre derapaje, pe lângă unele mici scăpări de redactare literară, cu care din păcate ne-am obişnuit de câţiva ani încoace, m-am distrat când am găsit presărate prin povestirea lui Silviu Genescu pasaje colorate extrase din textul Roxanei Brînceanu - la paginile 220, 223 şi 224. Dar, în ciuda micilor neajunsuri, această ediţie a almanahului a marcat un progres clar faţă de Almanah Anticipaţia Atlantykron 25. 

Pe de altă parte, am o bănuială persistentă că, din punctul de vedere al calităţii textelor, CPSF a ajuns să depăşească Almanah Anticipaţia. Pentru a verifica, am început să parcurg cîteva numere recente ale Colecţiei. Dar despre asta vom discuta cu alt prilej...

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

marți, 23 decembrie 2014

CPSF - un nou număr de colecţie

Aseară, am aflat de pe site-ul Editurii Nemira că se pregăteşte lansarea unui număr dublu al Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia, 25-26. Ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa. În sumar veţi găsi povestiri semnate de Ken Liu, Lucian Dragoş Bogdan, Mircea Pricăjan, Eugen Cadaru, Mircea Liviu Goga şi Radu Halippa, precum şi un nou episod dintr-o bandă desenată creată de Viorel Pîrligras. De asemenea, veţi găsi în acest număr de colecţie o povestire a subsemnatului, "Liberul arbitru", din seria "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate". În plus, pentru precomenzi, acest număr dublu din CPSF are o reducere de preţ de 40%. Puteţi profita şi dumneavoastră de această ocazie dacă vizitaţi pagina de comandă aici.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

duminică, 21 decembrie 2014

Marian Truţă (redactor-şef), "Almanah Anticipaţia Atlantykron 25" (2014)

La jumătatea lunii august 2014, prin amabilitatea domnului Marian Truţă, am primit un exemplar din ediţia specială a Almanahului Anticipaţia - Atlantykron 25 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs cu oarecare încetineală. Şi iată ce am aflat:

Editorialul îi aparţine directorului de onoare al Almanahului Anticipaţia, Alexandru Mironov, şi se intitulează "Pagini din Enciclopedia Galactică - De-a lungul poveştii". Urmează o amplă serie de articole semnate de Aurel Cărăşel, dintre care amintesc "Atlantykron - localizare geografică", "Atlantykron, istoria unei tabere, 1990 - 2001" şi "Atlantykron, istoria unei academii, 2002 - 2013". La secţiunea de nonficţiune mai contribuie, între alţii, Dan Milici, Mihaela Muraru-Mândrea, Marian Truţă şi Andi Garagea.

Cum nonficţiunea ocupă majoritatea paginilor almanahului, pentru ficţiune au rămas relativ puţine file. Au contribuit cu schiţe şi povestiri Alina Dragomir, Aurel Cărăşel, Dan şi Lucian Merişca, George Ceauşu, Ovidiu Petcu, Marian Truţă, Don Simon, Marian Irimia, Sebastian A. Corn şi alţii. La aceeaşi secţiune veţi găsi povestiri semnate de Roberto Quaglia şi Ian Watson, Norman Spinrad, Joe Haldeman şi Robert Sheckley.

Pe ansamblu, această ediţie specială a Almanahului Anticipaţia mi-a lăsat o impresie ambivalentă. Pe de o parte, prezentarea grafică a fost la fel de bună precum cea din Almanah Anticipaţia 2014 (şi aici aş dori să o felicit pe responsabila de design, Magda Bitay). Tot o bună impresie creează şi coperta realizată de artistul grafic Tudor Popa.

Pe de altă parte, aş fi preferat mai multă ficţiune de la cei care s-au perindat într-un sfert de veac prin tabăra şi academia de vară Atlantykron  şi mai puţină nonficţiune. Paradoxal, spaţiul amplu dedicat articolelor duce la restrângerea publicului căruia i se adresează această ediţie a almanahului - căci probabil numai pasionaţii care au participat la Atlantykron ani în şir vor dori să petreacă timp citind toate materialele dedicate taberei şi academiei de vară.

Din fericire, pentru publicul cititor larg a apărut Almanah Anticipaţia 2015. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

luni, 1 decembrie 2014

Mi-a apărut cea de-a şaptea carte

Sâmbătă, 22 noiembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus desfăşurat la Pavilionul Expoziţional Romexpo, au avut loc mai multe evenimente care m-au bucurat.

La ora 12.30, la standul Editurii Nemira, s-a lansat Almanah Anticipaţia 2015, în cuprinsul căruia veţi găsi şi o povestire a subsemnatului, "Pălărierul". Au vorbit la lansare domnişoara Alexandra Florescu, reprezentantă pentru relaţii cu publicul a Editurii Nemira, domnul Alexandru Mironov şi domnul Marian Truţă, redactorul-şef al acestei ediţii. În discursul său, domnul Mironov a spus nişte frumoase cuvinte de apreciere la adresa romanului meu Anul terminal şi ţin să îi mulţumesc pe această cale.

La acelaşi stand, la ora 13.00, a avut loc lansarea volumului Basmania: Răspântia gândurilor de Valentin Nicolau. Au luat cuvântul domnişoara Alexandra Florescu, autorul Valentin Nicolau şi artistul grafic Tudor Popa. Din volum au citit actorii Coca Bloos şi Marius Manole. (Având în vedere că Basmania este un volum de colecţie, voi trata în detaliu despre el într-un articol viitor.)

La ora 16.30, la standul Editurii Tracus Arte s-a lansat antologia Istorii alternative îngrijită de regretatul Ştefan Ghidoveanu. Evenimentul a avut loc cu concursul doamnei Cristina Ghidoveanu şi a domnului Cătălin Badea-Gheracostea. (În cuprinsul acestei antologii veţi găsi una dintre povestirile mele la care ţin foarte mult, "Legiune".)

În fine, la ora 17.00, la Standul Autorilor Independenţi, domnii Mugur Cornilă şi George Lazăr au găzduit lansarea unor volume de la Millennium Books. Astfel, s-au lansat ediţia a doua a antologiei Dincolo de noapte, în prezenţa antologatorului Oliviu Crâznic, ediţia a doua extinsă a volumului Transfer în prezenţa autorului Michael Haulică şi monografia O introducere în opera lui Liviu Radu a subsemnatului.

La lansare au vorbit domnul Mugur Cornilă, editorul Horia Nicola Ursu, colegul meu scriitor Oliviu Crâznic (care a spus nişte lucruri foarte frumoase despre domnul Liviu Radu şi despre mine). Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, a vorbit Ţesătorul.

M-a bucurat participarea la eveniment a unor personalităţi din SF-ul românesc. Pe lângă cei menţionaţi anterior, i-aş aminti pe Cristina Ghidoveanu, Viorel Pîrligras, Dodo Niţă şi Ovidiu Petcu. De asemenea, m-au onorat cu prezenţa participanţii la atelierul de scriere creativă organizat de Revista de Povestiri, precum şi foste colege şi foste studente de la Universitatea Spiru Haret.

Această lansare a marcat în mod fericit aniversarea domnului Liviu Radu (pe 20 noiembrie) şi împlinirea a şapte ani de existenţă a blogului Ţesătorul (pe 29 noiembrie). 

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)

duminică, 30 noiembrie 2014

Umor involuntar?

În publicaţia Observator cultural, numărul 748 (apărut în 13 noiembrie 2014), domnul Cătălin Badea-Gheracostea a publicat un articol intitulat "Umorul involuntar şi inadecvarea tezelor de doctorat". În cuprinsul acestui articol, dumnealui s-a referit şi la teza mea de doctorat în următorii termeni:

"Să dăm trei exemple polemice, trei teze de doctorat lucrate de trei cercetători români din ultimul deceniu. Este vorba despreWorlds in the making. Science Fiction between Fabulation and Mannerism (2006) a lui Bogdan Aldea, Corpul în imaginarul virtual (2007) a Luciei Simona Dinescu şi Art wasn’t quite crime (2010) a lui Florin Pîtea. Între Cluj şi Bucureşti se pare că există o nouă înţelegere în ignorarea producţiei autohtone de text. Oricât de bine sînt documentate şi scrise aceste teze, inclusiv în engleză, ca limbă de susţinere acceptată, toate trei au un defect major: lipsa racordului cu literatura naţională. Să ne amintim că prima lucrare de doctorat în româneşte despre sf, cea a lui Florin Manolescu, se încheia cu un consistent şi cu nimic inferior capitol dedicat genului în limba română. Situaţia este cu atît mai ciudată cu cît Florin Pîtea nu este numai cercetător, ci şi scriitor de ficţiune speculativă, în sub-genul cyberpunk. De un umor involuntar îmi pare trecerea la „acknowledgment“ de către autorul-cercetător a unui şir de scriitori români de sf, cărora le mulţumeşte că i-au dăruit cărţile lor (p. 334)! Oare pentru ce i le-au dăruit?"

Pe de o parte, aş aminti faptul că studiile mele doctorale s-au desfăşurat în domeniul filologiei engleze, un aspect menţionat şi pe diploma mea de doctor. Obiectul de studiu al tezei mele îl constituie o zonă a literaturii de expresie engleză, iar dacă în loc de asta aş fi tratat despre literatura de expresie română, comisia dinaintea căreia mi-am susţinut lucrarea m-ar fi acuzat pe bună dreptate de neîncadrare în temă. Cineva care nu înţelege chestiunea încadrării în temă a conţinutului unei lucrări poate să pară insuficient instruit - sau să dea dovadă de umor involuntar.

Pe de altă parte, aş dori să ofer aici în traducere un extras din teza mea de doctorat. La pagina 304 din Art Wasn't Quite Crime (Editura Millennium Books, Satu Mare, 2010) am afirmat următoarele:

"Romane de William Gibson, Bruce Sterling, Neal Stephenson şi Walter Jon Williams au apărut şi în Germania, Italia, Rusia şi România. În plus, răspândirea traducerilor (post)cyberpunk a inspirat mişcări literare similare în aceste ţări. În România, spre exemplu, au fost trei valuri de autori care au publicat literatură (post)cyberpunk, unii în anii 1980 şi 1990 (Viorel Pîrligras, Cristian Tudor Popescu, Silviu Genescu, Dănuţ Ungureanu), unii în anii 1990 şi după 2000 (Sebastian Corn, Dănuţ Ivănescu, Petrică Sârbu, Ana-Maria Negrilă, Michael Haulică, Florin Pîtea) şi unii la mijlocul anilor 2000 (Bogdan Gheorghiu, Roxana Brînceanu)."

Cineva care nu foloseşte indexul de la finalul unei lucrări academice pentru a verifica unde se află referirile la autorii despre care caută informaţii şi în ce anume constau aceste referiri poată să pară a avea lacune în metoda de cercetare - sau să dea dovadă de umor involuntar.

În fine, trebuie să citez şi din secţiunea de mulţumiri a tezei mele, la care face trimitere domnul Badea-Gheracostea:

"Iar autori români asociaţi uneori cu mişcarea literară cyberpunk m-au ajutat în mod generos cu intuiţii, dezbateri intelectuale şi exemplare din propriile lor cărţi oferite cadou. Aş dori să îmi exprim recunoştinţa faţă de Liviu Radu, Ana-Maria Negrilă, Sebastian A. Corn, Radu Pavel Gheo, Dănuţ Ungureanu, Silviu Genescu şi Michael Haulică."

Cineva care nu înţelege o frază în care se spune că nişte oameni au avut împreună dezbateri şi au făcut schimb de idei poate să pară că nu pricepe ceea ce citeşte - sau să dea dovadă de umor involuntar.

(Aş mai putea aminti şi faptul că autorul articolului comite erori de ortografie când îmi citează titlul lucrării, dar vom trece peste asta.)

Desigur, domnul Cătălin Badea-Gheracostea are dreptul constituţional de a-şi forma şi exprima opinii, inclusiv în presa scrisă ori pe Internet. Iar când opiniile dumnealui se întemeiază pe insuficienta studiere şi înţelegere a surselor documentare pe care le citează, articolele sale nu sunt numai o manifestare a unui drept constituţional, ci şi o formă de divertisment... involuntar.  

miercuri, 17 septembrie 2014

Ţesătorul... de Prahova

Aseară, în publicaţia virtuală PhAlert, a apărut un interviu realizat de doamna ziaristă Ela Dobre cu subsemnatul. Introducerea sună cam aşa:

"Ați citit Necropolis? Mulți câmpineni o au cu autograf, în bibliotecile personale. Este prima carte publicată de Florin Pîtea, o culegere de nuvele şi povestiri, apărută în vremurile bune ale SF-ului, anii 90. Cartea se înscrie în genul cyberpunk, Florin Pîtea fiind singurul autor român care practică acest gen în mod constant. Țineți minte: cyberpunk. Pentru că acesta a fost doar începutul."

Vă invit să parcurgeţi restul interviului aici.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)  

duminică, 31 august 2014

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 20-21" (2014)

Spre finalul lunii august 2014, prin amabilitatea domnului redactor-şef Marian Truţă, am primit un exemplar din numărul dublu, 20-21, al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs cam într-o săptămână. Şi iată ce am aflat:

Acest număr foarte consistent începe cu o nuvelă de George R. R. Martin, "O noapte la Hanul Tăului". Deşi versiunea română, în traducerea Antuzei Genescu, nu specifică asta, nuvela a fost scrisă special pentru antologia Songs of the Dying Earth, îngrijită de George R. R. Martin şi Gardner Dozois, publicată în 2009 în onoarea maestrului Jack Vance şi plină de poveşti încântătoare... despre care am să vă relatez cu altă ocazie. "O noapte la Hanul Tăului" prezintă întâlnirea unor personaje fantastice, precum Molloqos cel Melancolic, Chimwazle sau Lirianne,  la un han, pe Pământul Muribund al lui Jack Vance. Pe măsură ce acţiunea se derulează, surprizele şi întorsăturile de situaţie se ţin lanţ. De remarcat şi grija cu care Martin a pastişat stilul pedant în care vorbesc personajele lui Vance.

Povestirea următoare îi aparţine lui Frank Herbert, "Operaţiunea Carul cu fân", şi datează din 1959. Intriga implică un agent al unui serviciu secret galactic şi descoperirea unei mişcări subversive vechi de secole pe o planetă unde puterea politică reală a fost preluată de femei. Şi această povestire a fost tradusă de doamna Antuza Genescu.

Veţi găsi apoi în sumar două schiţe ale subsemnatului, "Monumente" şi "Societatea", care fac parte din proiectul literar "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate". Le-am putea încadra în ramura fantastică a curentului literar steampunk.

Cătălina Fometici, în schimb, ne oferă o povestire dark fantasy foarte îngrijită stilistic, "Roşie ca sângele este furia". Protagonista-naratoare este o adolescentă aristocrată, Odille, fiica ducelui de Montmorency, iar practicile oculte în care este antrenată cu viclenie duc la rezultate îngrozitoare şi neaşteptate.

Domnul Mircea Opriţă contribuie la acest număr al CPSF cu articolul "Un lider al fandomului", în care face o trecere în revistă a carierei literare a regretatului Mihail Grămescu. Am remarcat grija cu care domnul Opriţă a punctat elemente de istorie literară, meritele autorului ca scriitor, eseist şi antologator, dar şi idiosincraziile sau polemicile acestuia - unele întreţinute timp de ani sau chiar decenii.

În continuarea articolului veţi găsi povestirea "Huria" de Mihail Grămescu, o combinaţie de SF postapocaliptic, imagini dark fantasy şi stil biblic.

Sumarul se încheie cu primul episod dintr-o bandă desenată realizată de talentatul artist craiovean Viorel Pîrligras. Intriga este palpitantă, iar desenele sunt îngrijite. Aştept cu interes continuarea.

Pe ansamblu, CPSF 20-21 este un număr de colecţie, cu o tematică destul de închegată înspre zona dark-fantasy, cu ilustraţii judicios alese şi cu o copertă foarte inspirată realizată de artistul grafic Tudor Popa. Poate că i-ar fi prins bine şi un articol teoretic de Oliviu Crâznic, precum cel din CPSF 3. Dar, cu 144 de pagini, se poate spune că numărul acesta dublu l-a depăşit cantitativ şi calitativ pe cel precedent - CPSF 12-13. Nu-mi rămâne decât să-l felicit pe domnul Marian Truţă pentru o treabă foarte bine făcută. (Dealtfel, puteţi şi dumneavoastră să comandaţi un exemplar din CPSF 20-21 aici.)

În ceea ce mă priveşte, după ce am încheiat lectura, am revenit la ediţia specială a Almanahului Anticipaţia. Dar despre aceea am să vă relatez cu altă ocazie.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!) 

vineri, 15 august 2014

Marian Truţă (redactor-şef), "CPSF 19" (2014)

Ieri am primit de la domnul redactor-şef Marian Truţă un exemplar din numărul 19 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). Azi l-am citit.

Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

Acest număr al CPSF se deschide cu un articol scris de domnul Alexandru Mironov în amintirea regretatului Mihail Grămescu şi intitulat "Umbra tigrului". E un text concis, dar intens, în care sunt trecute în revistă amintiri personale despre lucrări importante şi episoade-cheie din viaţa autorului recent dispărut.

Piesa de rezistenţă a numărului 19 o reprezintă însă o povestire de Alastair Reyonlds intitulată "Un spion pe Europa". Plasată într-un viitor îndepărtat, postuman, povestirea tratează despre misiunea unui agent secret, Marius Vargovic, de a recupera o mostră dintr-un material avansat de la o "cârtiţă" de pe Europa. Textul e captivant, tehnologia cu care operează personajele e fascinantă, iar intriga are câteva surprize complet neaşteptate. Traducerea Mirunei Avram este rezonabil de bine făcută, însă unele stângăcii apărute ici şi colo ar fi putut fi îndreptate de redactorul literar.

Tot o misiune secretă are şi protagonistul-narator din povestirea "MMXI" de Silviu Genescu - dar nu în spaţiu, ci în timp. Pe măsură ce misiunea acestuia se derulează, istoria secolului al douăzecilea se schimbă sub ochii săi şi ai cititorilor, iar lumea noastră alunecă într-o realitate paralelă. M-am bucurat să constat că domnul Genescu şi-a revenit în formă şi a scris un text îngrijit stilistic şi memorabil ca premisă.

David Brin contribuie la acest număr al revistei cu "Controlul realităţii" - o schiţă pe tema lumii-ca-vis, sau, dacă preferaţi, a lumii-ca-realitate-virtuală. Scrisă şi publicată în anul 2000, schiţa face referiri la un viitor în care destui cetăţeni preferă să stea în simulări computerizate ale sfârşitului de mileniu decât să aibă de-a face cu realitatea epocii lor.

Cristian M. Teodorescu ne oferă în schimb o povestire de mare întindere, "Puiu Hodorogea", în care anticipează dezmembrarea României şi asimilarea teritoriilor româneşti de statele vecine. Pe acest fundal are loc abrutizarea românilor, iar personajul principal, Puiu Hodorogea, este exploatat de diverse persoane veroase, începând chiar cu tatăl său, pentru că are un talent cu totul special. Mărturisesc că mi-a venit greu să parcurg acest text din cauza violenţelor verbale şi fizice presărate în intrigă.

Pe ansamblu, numărul 19 din CPSF a respectat înaltul nivel calitativ stabilit de câteva luni încoace. Am remarcat ilustraţia copertei realizată de artistul grafic Tudor Popa, în ton cu povestirea lui Alastair Reynolds. (Dealtfel, dacă doriţi, puteţi comanda online un exemplar din revistă aici.) În ceea ce mă priveşte, aştept cu interes CPSF 20-21, iar până va apărea acela intenţionez să parcurg ediţia specială a Almanahului Anticipaţia Atlantykron 25. Dar despre acel almanah am să vă relatez cu altă ocazie.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!) 

luni, 11 august 2014

Am întâlnit şi ţesători fericiţi

Dacă dăţile trecute când am mers în vizită la importatorii mei preferaţi de la Nautilus abia am luat o carte sau două (precum Evening's Empires de Paul J. MacAuley sau Ancillary Justice de Ann Leckie), azi am cam dat iama în stocul de carte de acolo şi am recuperat nişte arierate: Empty Space de M. John Harrison, Neptune's Brood de Charles Stross, The Quarry (ultimul roman al regretatului Iain Banks), 2312 de Kim Stanley Robinson, David and Goliath de Malcolm Gladwell. Ca supliment, am cumpărat şi două antologii-mamut îngrijite de Mike Ashley: The Mammoth Book of Merlin şi The Mammoth Book of Dickensian Whodunnits. (Le puteţi comanda şi dumneavoastră online, la nişte preţuri rezonabile, urmând link-ul ataşat fiecărui titlu.) Să fim sănătoşi şi să le vedem citite, respectiv recenzate!

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!) 

sâmbătă, 9 august 2014

Fram

(o poveste din cartea cu scoarţe de argint, ferecate)

Se spune că, pe vremuri, printre numeroasele circuri ambulante care străbăteau în lung şi în lat împărăţia Gorenei, s-a aflat unul în menajeria căruia, pe lângă tot felul de lighioane care de care mai ciudate, exista un urs alb. Se numea Fram. Era uriaş – ridicat pe labele din spate era de două ori mai înalt decât dresorul – şi făcea tot felul de giumbuşlucuri în spectacole, spre amuzamentul copiilor. Traversa bârne înguste, ţinându-şi echilibrul, mergea pe velociped, făcea tumbe, saluta, iar, când dresorul îi cerea să sară printr-un cerc de flăcări, lua o găleată cu apă din bazinul focilor, stingea focul, după care trecea liniştit prin cerc.

Copiii îl iubeau şi-i dădeau bomboane, iar Fram pedala cu sârg împrejurul arenei la fiecare spectacol ca să ardă calorii şi să nu dea în diabet. Din când în când, le arunca focilor câte o privire lungă şi hămesită, însă apoi îşi amintea că, fără ele, n-ar mai fi avut de unde să ia apă ca să stingă cercul de foc. Ofta adânc şi se mulţumea cu peştii pe care-i primea de la îngrijitori, după spectacol.

Noaptea, târziu, visa banchize şi viscole.

Aşa a călătorit Fram mulţi ani, din oraş în oraş şi din spectacol în spectacol, până când focile împreună cu care ieşea seară de seară în arenă au pierit una câte una de bătrîneţe. Şi, încet-încet, a început să tânjească, până când n-a mai reuşit nimeni să-l scoată din cuşca lui.

Atunci, directorul circului a decis să-l trimită pe Fram înapoi la pol, de unde venise. Şi, cum nimeni nu s-ar fi încumetat să ia la bordul unui vas un urs polar neînsoţit, iar dresorul şi îngrijitorii nu puteau pleca de la circ pentru a-l însoţi pe Fram în această ultimă călătorie, au fost nevoiţi să-l urce în nacela unui dirijabil cu echipajul format exclusiv din mecanoizi.

Şi Fram a plecat în zbor către pol...

Doar că, dintr-o regretabilă eroare de programare a mecanoizilor, ursul alb a fost transportat dincolo de Oceanul Îngheţat de-a Binelea, la Polul Sud. De acolo, i-a transmis directorului un mesaj în HTML1: „E plin de pinguini pe aici. Nu cumva am greşit polul?”

Norocul lui Fram a fost că mecanoizii din echipajul dirijabilului fuseseră programaţi nu numai să-l ducă la destinaţie, ci şi să se întoarcă de acolo. Aşa că ursul alb a revenit în Gorena şi, după ce mecanoizii au fost reprogramaţi cu alt set de cartele perforate, a plecat iarăşi în zbor – de această dată dincolo de Oceanul Îngheţat de Tot, către Polul Nord.

Numai că nici acolo nu i-a priit. Orchestră nu era, public nu era, bomboane ioc... Până şi focile se grăbeau să se ascundă în câte o copcă de fiecare dată când îl zăreau sosind peste banchiză.

Iar viscolele erau infernale.

N-a trecut mult şi Fram i-a trimis un nou mesaj directorului: „Vin înapoi. M-am săturat până peste cap să stau singur pe banchiză şi mi-e frig de mor.”

Mecanoizii l-au primit din nou în nacela dirijabilului şi l-au dus pentru a doua oară înapoi în Gorena, unde a fost primit cu alai, dagherotipizat, intervievat şi decorat ca un vajnic explorator.

De atunci, a rămas cunoscut drept Fram, ursul bipolar.

1 HTML – Hiper-Telegrafie Mecanoidă Linotipizată.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!) 

miercuri, 6 august 2014

Allan Percy, "Kafka pentru deprimaţi" (2014)

În mai 2014, prin amabilitatea domnişoarei Andreea Tincea, am primit un exemplar dintr-un volum de Allan Percy, Kafka pentru deprimaţi - 99 de pilule inspiratoare pentru a uşura crizele cotidiene (Editura Herald, Bucureşti, 2014). L-am parcurs în cîteva ore, într-o după-amiază de august. Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:

Volumul începe cu un prolog: "Inspiraţii pentru vremuri kafkiene", în care autorul discută sensurile adjectivului "kafkian", explică structura cărţii şi invită cititorii la o explorare a gîndirii scriitorului praghez.

Urmează un corpus de 99 de citate din scrierile lui Franz Kafka. Unele sînt însoţite de comentarii, altele de exemple paralele preluate din scrierile lui Lao Zî, Osho, Erich Fromm, Charles Darwin, Aristotel sau Michelangelo Buonarroti. Unele introduc sfaturi practice. Altele - exemple din gîndirea filosofică occidentală şi orientală. Destul de des, Allan Percy le însoţeşte cu exemple din viaţa, corespondenţa şi opera literară a lui Franz Kafka.

Numeroase dintre citatele alese au un caracter paradoxal. "Un duşman adevărat îţi transmite un curaj fără limite," "Cine caută nu găseşte, dar cine nu caută este găsit," respectiv "Sensul vieţii este că într-o zi ea se opreşte" ar fi numai cîteva exemple. Dar citatul meu preferat din acest volum rămîne: "Toate cunoştinţele, toate întrebările şi răspunsurile se găsesc la cîine." (Dacă aţi crescut măcar un cîine, probabil ştiţi asta. Dacă nu, poate veţi creşte unul de acum încolo...)

Lucrarea se încheie cu o anexă, "Cetăţeanul Kafka", din care puteţi afla cîte ceva despre viaţa lui Franz Kafka, şi cu o serie de "Referinţe bibliografice".

Am apreciat atît traducerea de bună calitate a Ancăi Irina Ionescu, cît şi tehnoredactarea aerisită şi prezentarea elegantă a volumului, care fac lectura foarte agreabilă. La fel ca şi Nietzsche pentru stresaţi, respectiv Oscar Wilde pentru blazaţi, acest volum reprezintă o schimbare de perspectivă faţă de unele probleme cotidiene cu care se confruntă oamenii în societatea occidentală şi totodată un caleidoscop de referinţe culturale şi literare care poate îi vor îndemna pe cititori să exploreze şi alte lucrări. Puteţi comanda şi dumneavoastră un exemplar din Kafka pentru deprimaţi la un preţ atrăgător aici.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această paginăFie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/Lectură plăcută!)