Bruce Dickinson - "La ce-i bun butonul ăsta?"

Imagine preluată de pe situl eMag.ro

În urmă cu doi ani, vă relatam la Țesătorul că domnul Bruce Dickinson își publicase autobiografia sub titlul: What Does This Button Do?

Iată, însă, că pe 8 februarie 2020, la Sala Radio din București, domnul Dickinson a făcut o prezentare a acestei cărți, care între timp a apărut și într-o ediție română. Și ce prezentare a fost!

La intrarea în Sala Radio, participanții au avut ocazia să achiziționeze un exemplar din ediția română a volumului, dar și să completeze un formular prin care să îi adreseze întrebări autorului. (Mă tem că întrebarea mea a primit un răspuns implicit, mai degrabă decât unul explicit.)

Apoi, în așteptarea evenimentului principal, în timp ce publicul se așeza pe locurile din sală, în sistemul de sonorizare s-au difuzat piese muzicale de pe albumele solo ale reputatului cântăreț britanic.

Domnul Dickinson a sosit pe scenă în pantaloni gri-închis, cu o vestă elegantă, de aceeași culoare, și, timp de o oră și patruzeci de minute, a încântat publicul cu povestea vieții lui. Relatarea a fost însoțită de fotografii de arhivă, redate pe un ecran uriaș și comentate savuros de către muzician.

În manieră tipic britanică, autorul a dovedit foarte mult umor, autoironie și sarcasm la adresa unor instituții precum școlile private din Regatul Unit sau partidele politice de acolo. De asemenea, muzicianul a trecut cu ușurință și cu bunăvoință peste cele câteva momente în care microfonul său a luat câte o mică pauză. Relatarea a fost presărată cu anecdote din anii de școală ai domnului Dickinson, din perioada de început a carierei sale muzicale, în formația Samson, din anii de glorie, alături de legendara formație Iron Maiden, dar și din anii recenți, în care muzicianul s-a luptat cu o formă de cancer.

Cum autorul știa că se adresează unui auditoriu a cărui limbă maternă nu este engleza, destule dintre anecdotele relatate au fost presărate cu onomatopee și mimică, spre hazul publicului. Și trebuie să vă spun că, deși în Sala Radio veniseră peste opt sute de persoane, evenimentul s-a desfășurat foarte civilizat, fără întreruperi sau incidente, căci domnul Dickinson știe de minune cum să capteze atenția auditoriului.

A urmat o pauză de o jumătate de oră, după care muzicianul britanic a răspuns unor întrebări formulate din partea publicului. Spre final, după ce domnul Dickinson explicase pe larg de ce vorbitul în public afectează coardele vocale în moduri care îngreunează cântatul în aceeași zi, una dintre întrebări l-a invitat practic să cânte a capella o piesă muzicală la alegere. (În lumina celor ce le explicase anterior, i-am propus imediat piesa "Transylvania".)

Și, ca să încheie seara cum se cuvine, muzicianul a interpretat a capella câteva strofe din melodia Chemical Wedding.

Singura mea dezamăgire privitoare la acest eveniment foarte bine organizat și foarte agreabil a fost că, la final, nu s-au acordat autografe. Realist vorbind, dacă domnul Dickinson ar fi început o sesiune de autografe, probabil că și acum aș mai fi fost la rând, cu exemplarul meu din What Does This Button Do? la îndemână, mai degrabă decât să scriu acest articol pentru dumneavoastră.

Premiul neoficial Florin Pîtea pentru cea mai metalistă costumație îi revine unei doamne între două vârste, așezată pe primul rând, care, într-o mulțime de rockeri îmbrăcați în tricouri, veste și hanorace cu imagini din cei 45 de ani de istorie muzicală Iron Maiden, a purtat cu mândrie o bluză cu model de leopard cu paiete aurii.

Brutal. 

O aniversare

Ieri, 20 noiembrie, domnul Liviu Radu, scriitor și traducător, ar fi împlinit 70 de ani. Ne-a părăsit prea devreme, din păcate, însă amintirea sa nu s-a șters. Iată aici coperta pe care artistul grafic Tudor Popa a creat-o pentru monografia dedicată cărților publicate de acest minunat autor.

Mi-a apărut cea de-a opta carte

Pe 21 noiembrie 2015, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, editura Crux Publishing a lansat patru noi volume în prezenţa autorilor. Pe lângă romane de Ciprian Mitoceanu şi Răzvan T. Coloja, cu aceeaşi ocazie au apărut o antologie de literatură fantastică, Metamorfoze, îngrijită de Andreea Sterea şi Oliviu Crâznic, respectiv primul volum din seria steampunk "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate" a subsemnatului.

Evenimentul a fost prezentat de editoarea Andreea Sterea, care a venit într-o costumaţie pe măsură. Dumneaei a prezentat invitaţii, apoi i-a dat cuvântul domnului Alexandru Mironov.

Domnul profesor Mironov a vorbit despre schimbarea de direcţie tematică şi stilistică în proza subsemnatului, de la viitoruri apropiate, distopice, la literatură fantastică umoristică. Totodată, cu farmecul său inimitabil, vorbitorul a evocat unele dintre personajele şi evenimentele din Delirul încapsulat.

În continuare, colegul meu scriitor Oliviu Crâznic a definit pentru beneficiul celor prezenţi subgenul literar steampunk. De asemenea, dumnealui a amintit despre prima mea proză steampunk, "Legiune", apărută în 2004, şi despre unele schiţe umoristice pe care le-am publicat de-a lungul anilor.

A urmat domnul Dan Doboş, autorul popularei trilogii ştiinţifico-fantastice "Abaţia". Dumnealui m-a onorat, remarcând că întreaga sa familie a citit şi apreciat romanul meu Anul terminal, după care a prezentat unele niveluri de lectură şi interpretare ale volumului ce se lansa.

La rândul meu, le-am povestit celor de faţă câte ceva despre maniera în care am descoperit şi îndrăgit subgenul steampunk, respectiv despre procesul de creaţie al "Cărţii cu scoarţe de argint, ferecate". Fireşte, nu putea lipsi nici agenda Paperblanks cu coperte filigranate în argint, un cadou primit de la bunul meu prieten Tudor Popa şi o sursă de inspiraţie.

M-a bucurat prezenţa în public a unor colegi din generaţia literară '90, precum Ovidiu Petcu, Michael Haulică şi Ionuţ Bănuţă. Am apreciat participarea la lansare a unor tineri scriitori din Secţia 14, ca Andrei Duduman, Adrian Poenaru, Octavian Giulvezan şi Alexandru Max Orbescu. Au fost de faţă prieteni vechi, ca Liliana Bujor, Mary-Jane Rădulescu, Răzvan Stoica şi Liviu Moldovan. De asemenea, au ţinut să fie prezenţi colegi de la cenaclul Wolf's Pack, precum organizatorul şi moderatorul Lucian Cristian Oancea, Daniela Mironov-Bănuţă, Cristina Ghidoveanu şi Mihai Petreşteanu - oameni care, de-a lungul anilor, m-au încurajat să duc la bun sfârşit acest proiect literar.

Nu în ultimul rând, am avut plăcerea să-i felicit personal pentru contribuţia lor la acest proiect foarte reuşit atât pe editorii Andreea Sterea şi Şerban Andrei Mazilu, cât şi pe artistul grafic Vladimir Belciug, respectiv pe tehnoredactorul Olivian Saldinger. Faptul că Delirul încapsulat există şi are o prezentare de excepţie li se datorează în cea mai mare parte.

A urmat o sesiune de autografe, iar la sfârşitul zilei am aflat, cu oarecare surprindere, că în tot standul mai rămăsese... un singur exemplar din volumul proaspăt lansat. Dintre cărţile pe care le-am publicat până în prezent, Delirul încapsulat a avut cea mai de succes lansare - succes datorat în bună măsură muncii asidue de promovare pe care, în săptămânile care au precedat evenimentul, au depus-o editorii Andreea Sterea şi Şerban Andrei Mazilu, respectiv colegul meu scriitor Oliviu Crâznic. De aceea, ţin să le mulţumesc şi pe această cale pentru eforturile depuse.

Fireşte, pentru beneficiul celor care şi-ar fi dorit să participe la acest eveniment, însă nu au avut posibilitatea, editura Crux Publishing va organiza o a doua lansare în cursul lunii ianuarie. Despre acel eveniment veţi afla detalii la momentul potrivit la Ţesătorul. Până atunci, vă reamintesc că volumul Delirul încapsulat poate fi comandat online de pe site-ul editurii Crux Publishing.

P. S. Îi mulţumesc domnişoarei Mary-Jane Rădulescu pentru permisiunea de a ilustra acest articol cu instantaneele pe care dumneaei le-a surprins la lansare. 

Dănuţ Ungureanu, "Aşteptând în Ghermana" (1993)

(Cronica de faţă ar trebui subintitulată "După douăzeci de ani", dar am impresia că a mai folosit cineva titlul ăsta înaintea mea...)

Pe la începutul anilor 1990, se contura un adevărat război ideologic în SF-ul românesc. Pe de o parte, erau autori respectabili, de obicei trecuţi de prima tinereţe, care îşi republicau romane vechi de cîteva decenii - şi cam defazate faţă de tehnologia din lumea reală. Pe de alta, erau nişte autori tineri, turbulenţi, care aderaseră la o mişcare literară cu nume exotic - cyberpunk. În anumite cercuri, se simţea un fel de camaraderie bazată pe ideea că sîntem "noi" împotriva "celorlalţi".

Fireşte, împărţirea pe tabere era neclară pe alocuri. La un capăt al spectrului se aflau autori convinşi că cyberpunk pe româneşte e musai cu motocentauri descinşi din traco-geţi. La celălalt - scriitori defazaţi cultural care credeau că Neuromantul e un fenomen unic (preferabil de nerepetat). Mai pe la mijloc se aflau fie autori tineri pentru care intriga şi atmosfera erau mai importante decît sfărîmarea cu orice preţ a tuturor tabuurilor şi convenţiilor, fie autori din Noul Val care asimilaseră nişte lecţii cyberpunk cu cîţiva ani mai înainte. (Aici aş aminti cîteva povestiri memorabile ca "Între nasturi" de Viorel Pîrligras, "Oraşul" de Silviu Genescu şi "Cassargoz" de Cristian Tudor Popescu.)

Cam acesta e contextul în care un autor din Noul Val (etichetat drept "optzecist" de către autori care-şi ziceau "nouăzecişti"), numit Dănuţ Ungureanu, a publicat un roman cyberpunk intitulat Aşteptând în Ghermana (Editura Nemira, Bucureşti, 1993). Evenimentul a avut loc în anul dinaintea publicării antologiei port-drapel a "nouăzeciştilor" - cu alte cuvinte, revoluţionarii au pierdut startul propriei revoluţii, iar unul dintre cei împotriva cărora (în teorie) avea loc aşa-zisa revoluţie literară i-a învins pe tinerii furioşi la propriul lor joc estetic.

Am cumpărat un exemplar din prima ediţie, l-am citit, ba chiar am primit un autograf cu dedicaţie din partea autorului. Şi... am citit romanul de vreo patru ori. Ba, săptămîna asta, l-am parcurs a cincea oară. Oare de ce?

În primul rînd, mulţumită naraţiunii în stil colocvial. Protagonistul-narator îşi spune povestea pe un ton relaxat, adesea argotic, iar cititorii se pot lăsa în voia naraţiunii.

În al doilea rînd, datorită stării emoţionale din subtext. Ceea ce lipsea din cele mai multe texte incluse în antologia despre motocentauri este o anumită încărcătură afectivă pe care Aşteptând în Ghermana o transmite cît se poate de bine. Protagonistul pare detaşat şi uşor cinic la suprafaţă. Sub pojghiţa de calm are un vast ocean de furie abia stăpînită, cauzată de nedreptăţile perene ale lumii în care trăieşte. Departe, în adînc, sub straturile de furie, se află un nucleu central - o traumă abia ghicită, rareori adusă în discuţie. Combinaţia aceasta de emoţii le este specifică personajelor principale din literatura cyberpunk - în asemenea măsură încît, cu timpul, s-a transformat într-un clişeu - şi, în economia acestui curent literar, joacă un rol central.

În al treilea rînd, graţie protagonistului. Genetiah Yablonski este un protagonist care, asemenea lui Rick Deckard din filmul Blade Runner, duce o viaţă singuratică într-un mediu urban suprapopulat şi poluat, lucrează de partea forţelor de ordine (adesea pe timpul nopţii), se confruntă cu chestiuni care îi pun la încercare puterea de înţelegere şi spre final ajunge să aibă revelaţii neplăcute în privinţa propriei (post)umanităţi. (Dacă ar fi să despicăm firul în patru, faptul că Yablonski e integrat social şi salvgardează societatea în care trăieşte, mai degrabă decît s-o submineze din postura unui marginal, ar duce la clasificarea romanului Aşteptând în Ghermana în curentul postcyberpunk.)

În al patrulea rînd, am recitit această carte în atîtea rînduri mulţumită intrigii. Acţiunea e palpitantă, loviturile de teatru se ţin lanţ, lungimea capitolelor e bine controlată, iar decupajul pe scene este realizat în mod eficient. Poate că unii dintre tinerii furioşi de atunci, din anii 1990, ar fi făcut bine să înveţe de la Dănuţ Ungureanu cum se construieşte şi se controlează suspansul, spre exemplu. (Alţii, desigur, au învăţat de mult, însă asta e altă poveste.)

În al cincilea rînd, romanul merită (re)citit pentru galeria personajelor secundare. Autorul, ştiind că cyberpunk înseamnă o literatură hibridă, cu elemente de noir şi de SF, a populat paginile cărţii cu afacerişti, poliţişti corupţi, traficanţi, proxeneţi, nomazi, vedete pop, escroci - o ecologie socială multietnică şi multiculturală de o diversitate năucitoare. Conform reţetei lui Raymond Chandler, "pe aceste străzi ticăloase, un bărbat trebuie să meargă. E din această lume coruptă, însă el însuşi nu este corupt."

În al şaselea rînd, Aşteptând în Ghermana invită la recitire prin atmosferă. Mediul urban în care se desfăşoară acţiunea este plin de detalii senzoriale - cu cartiere muncitoreşti, zone industriale abandonate, bulevarde, artere comerciale, spaţii privilegiate, periferii infestate de gunoaie şi de şobolani. Şi, în manieră tipică pentru curentul literar cyberpunk, deşi aflăm despre clima, clădirile, locuitorii, vehiculele, zgomotele şi mirosurile acestui oraş, niciodată nu căpătăm suficiente informaţii ca să-i putem trasa harta. Căci scriitorul Dănuţ Ungureanu lasă loc strategic şi pentru imaginaţia cititorilor...

Abia la această a cincea lectură, la vreo cincisprezece ani după cea precedentă şi... la mai multe cărţi citite între timp, am surprins unele conexiuni intertextuale ale romanului. Astfel, referiri repetate la eprubete sugerează că majoritatea personajelor din Aşteptând în Ghermana au fost clonate, mai degrabă decît concepute şi născute pe cale naturală - cam ca în Minunata lume nouă de Aldous Huxley. Spaţiul urban postapocaliptic mărginit de pustietăţi infestate aminteşte de cel din Visează androizii oi electrice? de Philip K. Dick. Iar zonele stranii care separă Crystal City de celelalte cartiere, spaţii în care legile fizicii sînt schimbate în mod bizar, evocă Zona din Picnic la marginea drumului de fraţii Ştrugaţki.

Desigur, influenţele intertextuale nu merg niciodată într-un singur sens - iar spaţiul urban decadent din Aşteptînd în Ghermana avea să reapară, substanţial modificat, în romane precum Împăratul gheţurilor de Ana-Maria Negrilă sau Gangland.

Nu întîmplător, romanul lui Dănuţ Ungureanu a apărut într-o a doua ediţie cartonată la Eagle Publishing, în 2010. Iar astăzi, la ora 16, la Tîrgul de Carte Gaudeamus de la Pavilionul Expoziţional Romexpo, Editura Nemira va lansa ediţia a treia, revizuită, în prezenţa autorului. Faceţi-vă un bine şi veniţi la întîlnirea cu unul dintre maeştrii SF-ului românesc şi cu una dintre cărţile fundamentale ale cyberpunk-ului autohton. Ne vedem la lansare.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Ţesătorul... la Gaudeamus

Anul acesta, la Tîrgul de Carte Gaudeamus organizat în Pavilionul Expoziţional Romexpo, voi participa la mai multe evenimente.

Miercuri, 20 noiembrie, ora 19.30, la standul Editurii Tracus Arte, colegul meu scriitor Ovidiu Petcu lansează poemul epic Ecuaţia Faust. Vor vorbi criticul literar Alex Ştefănescu şi Ţesătorul.

Sîmbătă, 23 noiembrie, la 14.30, la standul Editurii Nemira, se va lansa Almanah Anticipaţia 2014. Alături de invitaţii speciali Alexandru Mironov şi Ioan Albescu, am să iau şi eu cuvîntul. Ceva mai tîrziu, tot la standul Editurii Nemira, am fost invitat să vorbesc la lansarea celei de-a treia ediţii a romanului Aşteptând în Ghermana de Dănuţ Ungureanu - una dintre lucrările fundamentale ale literaturii cyberpunk româneşti.

Duminică, 24 noiembrie, la ora 15, la standul Editurii Tritonic, traducătorul şi antologatorul Ştefan Ghidoveanu va lansa antologia Ferestrele timpului, în prezenţa multora dintre autorii antologaţi - inclusiv a subsemnatului.

Tot la Gaudeamus, la standul Editurii Trei, veţi găsi, prin grija îndrumătorului Colecţiei Epsilon, Mihai Dan Pavelescu, a traducătorului Bogdan Perdivară şi a ilustratorului Ionuţ Bănuţă, ediţia română a romanului Jack-din-Sticlă de Adam Roberts - volum distins cu premiile British SF Association şi John W. Campbell Memorial. Am participat la realizarea acestei ediţii în calitate de redactor literar.

Vă aştept şi pe dumneavoastră la aceste evenimente. Desigur, le puteţi transmite invitaţia rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor. Pentru că lucrurile bune nu se tac.

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

O ofertă de nerefuzat

Ieri am aflat de la domnul editor Ioan Cristescu şi de la domnul redactor-şef Cosmin Perţa că, la lansarea de astăzi, de la ora 16.00, la Romexpo, corp C2, zona B, standul B15, Editura Tracus Arte va oferi romanul meu Gangland la preţul promoţional de 25 de lei, iar cei care îl cumpără împreună cu Anul terminal vor beneficia de o reducere suplimentară - 40 de lei pentru set. Nu rataţi ocazia, pentru că oferta e valabilă numai astăzi. :)

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Dr. Mirel Teodor Palada

Ieri, 28 februarie, începînd de la ora 12.00, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, camera 111, a avut loc susţinerea tezei de doctorat a sociologului Mirel Palada. Lucrarea prezentată s-a intitulat: "Votul la români - de la vorbă la faptă" şi a fost susţinută în faţa comisiei doctorale şi a unui numeros public. Ideea de bază a lucrării este că există diferenţe între declaraţiile de vot înainte de alegeri, comportamentul la urne şi declaraţiile de vot după alegeri, alimentate de un fenomen psihosocial numit "spirala tăcerii". Diversele afirmaţii din teză se susţin cu numeroase date colectate în aproape 100 de sondaje de opinie, majoritatea efectuate de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding, unde Mirel Palada este fondator şi director executiv. 

În urma susţinerii, domnului Mirel Palada i s-a acordat titlul de doctor în sociologie cu calificativul "foarte bine". Îl felicit pe această cale pe vechiul meu prieten şi coleg şi îi doresc succes pe mai departe, iar pe dumneavoastră vă invit să vizitaţi blogul său intitulat Turambar.

(P.S. Ediţia a doua a romanului meu Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!) 

Ţesătorul, oaia neagră a SF-ului?

La iniţiativa doamnei Codrina Carmen Bâzu şi a domnului Adrian Bănuţă, marţi, 17 iulie, la localul Oaia neagră de pe Strada Constantin F. Robescu, nr. 14, se vor deschide lucrările unui cenaclu de literatură SF. Pentru prima şedinţă, care va avea loc la ora 20.00, am fost invitat ca să citesc din romanul meu recent apărut, Anul terminal. La eveniment va participa şi editorul Cristian Cârstoiu. Vă aştept cu plăcere şi pe dumneavoastră.

(P.S. Noul meu roman Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Haită de lupi sau relansare?

Vineri, 6 iulie, prin amabilitatea lui Vlad Niculescu, am relansat la Librăria Engleză Anthony Frost cel mai recent roman al meu, Anul terminal. Printre participanţi s-a numărat şi scriitorul Ovidiu Petcu, împreună cu familia. Am prezentat romanul, am dat autografe, după care am sărbătorit evenimentul într-o companie cît se poate de agreabilă.

Sîmbătă, 7 iulie, în schimb, am participat la cea mai recentă şedinţă a cenaclului Wolf's Pack, găzduită şi moderată de Lucian Cristian Oancea.

Ne-au încîntat cu traduceri din romane în curs de apariţie soţii Ştefan şi Cristina Ghidoveanu. Unii dintre dumneavoastră probabil se vor bucura să afle că va apărea al doilea volum dintr-o trilogie de James Patterson, alţii - că ni se pregăteşte o traducere dintr-un roman îndelung aşteptat al lui Philip K. Dick.

Apoi am citit cîteva extrase din noua mea nuvelă, "Drifter", pe care sper să o văd publicată în volum pe parcursul acestui an. Reacţiile publicului au fost foarte pozitive.

Printre participanţi i-am remarcat pe scriitoarea Roxana Brânceanu, pe scriitorul Ovidiu Petcu şi pe Eugen Lenghel, vicepreşedintele SRSFF. Le mulţumesc încă o dată gazdelor şi celorlalţi participanţi pentru compania agreabilă, iar lui Lucian Oancea îi urez şi pe această cale viaţă lungă, sănătate şi fericire - pentru că şi-a aniversat ziua de naştere la Wolf's Pack.

Aştept cu plăcere reluarea lucrărilor cenaclului în septembrie.

"We meet again, Dr... Pîtea?"

(P.S. Imaginile care însoţesc postarea au fost realizate de Loredana Frăţilă-Cristescu şi de Vlad Niculescu, cărora le mulţumesc pe această cale pentru amabilitate. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Relansarea romanului "Anul terminal"

Vineri, 6 iulie, orele 18.00, vă invit la relansarea romanului Anul terminal. Evenimentul va avea loc la Librăria Engleză Anthony Frost, Calea Victoriei nr. 45. Printre gazde se vor număra Vlad Niculescu, Cristian Cârstoiu şi subsemnatul. Vă aştept cu plăcere şi vă rog să le retransmiteţi invitaţia prietenilor dumneavoastră - pentru că lucrurile bune nu se tac. Pînă cînd va avea loc relansarea, vă invit să parcurgeţi ediţia electronică gratuită a romanului aici.

(P.S. Noul meu roman Anul terminal poate fi comandat acum online de pe site-ul Editurii Audiosfera, aici. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Lansarea romanului "Anul terminal"

Sîmbătă, 2 iunie, la orele 17. 30, în cadrul Tîrgului de Carte Bookfest, la Pavilionul Expoziţional Romexpo, la standul Editurii Tracus Arte, va avea loc lansarea noului meu roman Anul terminal. Cartea va fi prezentată de criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea. Vă aştept cu plăcere la acest eveniment.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)