Brian Stableford - "Sexual Chemistry" (1991)

Pe la mijlocul anilor 1990, cînd eram student şi abia începusem să colecţionez cărţi SF în limbi străine, am văzut într-o librărie cu cărţi de import o ediţie de buzunar dintr-un volum de povestiri biopunk de Brian Stableford: Sexual Chemistry - Sardonic Tales of the Genetic Revolution (Editura Pocket Books, Grupul Editorial Simon & Schuster Ltd., Londra, 1993). Preţul cărţii era imens, veniturile mele erau mici, aşa că am amînat achiziţionarea acelui volum. Un deceniu mai tîrziu, în 2004, am găsit aceeaşi ediţie la un preţ accesibil într-un anticariat, am cumpărat-o şi am parcurs-o.

Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:

Culegerea Sexual Chemistry constă dintr-o introducere, zece povestiri şi un eseu. Introducerea discută importanţa revoluţiei biotehnologice, relaţia volumului cu un altul, The Third Millennium, scris şi publicat în 1985 în colaborare cu David Langford, precum şi viziunea optimistă a autorului în legătură cu viitorul.

Unele dintre povestiri sînt axate pe probleme de etică ivite din schimbările biotehnologice pe care le imaginează Brian Stableford. Astfel, "Bedside Conversations" pune un bărbat faţă în faţă cu chestiunea ducerii la termen a unei sarcini, "A Career in Sexual Chemistry" dramatizează dilemele utilizării feromonilor sintetici în relaţiile interumane, iar "The Magic Bullet" ridică problema potenţialei dispariţii a bărbaţilor în cazul în care, pe cale virală, femeile ar fi infectate cu... nemurire.

Alte povestiri din volum tratează despre confruntarea unor personaje cu temeri sau angoase şi soluţiile pe care le-ar putea aplica în urma revoluţiei biotehnologice. De pildă, în "Cinderella's Sisters", două surori urîte apelează mai întîi la chirurgia estetică pentru a se înfrumuseţa, după care, cu trecerea timpului, trebuie să aleagă dacă vor face tratamente genetice pentru reîntinerire (şi reurîţire) sau dacă vor pieri de bătrîneţe, dar păstrîndu-şi frumuseţea. "The Invertebrate Man" dramatizează fobia de păianjeni într-o manieră interesantă, în vreme ce "And He Not Busy Being Born" pune teama de moarte într-o nouă perspectivă cu ajutorul unui personaj păstrat prin criogenie pînă în viitorul îndepărtat populat de nemuritori cu înfăţişarea unor copii de nouă ani.

Nu în ultimul rînd, unele povestiri reiau subiecte consacrate din literatură şi le transformă cu ajutorul temei bioingineriei. Spre exemplu, "A Career in Sexual Chemistry" revizitează viaţa libertină a lui Casanova, "The Furniture of Life's Ambition" tratează tema triunghiului amoros şi a crimei pasionale, în vreme ce "The Fury That Hell Withheld" repune în scenă seria de tragedii în care au fost implicate personaje clasice precum Atreus, Tiest, Agamemnon, Ifigenia, Egist, Clitemnestra, Oreste şi Electra. Şi, pentru a-l onora pe unul dintre întemeietorii literaturii ştiinţifico-fantastice, nu putea să lipsească din cuprins "The Growth of the House of Usher".

Povestirea mea preferată din volum rămîne "The Engineer and the Executioner", în care un cercetător care a dezvoltat noi forme de viaţă într-un asteroid scobit şi presurizat e vizitat de un robot a cărui misiune este să extermine noua ecologie. Misiunea robotului e motivată de teama pămîntenilor de o posibilă contaminare. În mod ironic, deşi robotul îi cauzează moartea cercetătorului, iar asteroidul este pus pe o orbită spirală care-l va purta către Soare spre a fi distrus, noile forme de viaţă izbutesc să treacă prin ecluzele habitatului lor suficient de repede pentru ca sporii lor să fie purtaţi de vîntul solar către Pămînt. Cine seamănă vînt...

Eseul consistent care încheie culegerea de povestiri se intitulează "Mankind in the Third Millennium" şi examinează îndelungata relaţie a oamenilor cu mediul, cu diverse specii de plante şi de animale, cu tehnologia, precum şi perspectivele care ni se deschid pentru viitorul apropiat şi mediu în contextul revoluţiei biotehnologice.

Pe ansamblu, cu toate că majoritatea povestirilor incluse în Sexual Chemistry sînt expozitive, mai degrabă decît dramatice, volumul merită cu prisosinţă parcurs pentru bogăţia sa de idei, pentru unitatea sa tematică şi pentru varietatea posibilităţilor şi problemelor pe care le explorează. Cu siguranţă că vă va recompensa timpul şi efortul pentru lectură.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)