marți, 5 septembrie 2017

Adam Frank, "About Time" (2011)

În iunie 2016, la îndemnul unui bun prieten, am achiziționat la preț promoțional, de la anticariatul Antic ExLibris din București, o lucrare de popularizarea științei cu un titlu incitant: About Time: Cosmology and Culture at the Twilight of the Big Bang(Oneworld Publications, Londra, 2013). Autorul, domnul Adam Frank, este conferențiar de astrofizică la Universitatea Rochester din statul New  York.

Am parcurs lucrarea în mai multe etape, în iunie 2016, februarie 2017, respectiv martie - aprilie 2017.

Și iată ce am aflat:

About Time: Cosmology and Culture at the Twilight of the Big Bang își propune să urmărească în paralel istoria a două chestiuni: timpul cosmic și timpul social. Cele două feluri de timp au fost abordate adesea separat, însă rareori împreună. Astfel, capitol cu capitol, autorul urmărește pe de o parte ceea ce au crezut (iar ulterior au ajuns să știe) oamenii despre originea, vârsta și evoluția Univesului, iar, pe de altă parte, evoluția mijloacelor utilizate de oameni pentru a măsura timpul și schimbările sociale aduse de adoptarea acelor mijloace.

"Prologul: începuturi și finaluri" prezintă o situație tipică ce a dus la scrierea cărții, subiectul lucrării, precum și noțiunile de cosmologie științifică, respectiv de timp uman (fie el personal sau social).

Capitolul întâi poartă titlul: "Cer vorbitor, piatră lucrătoare și câmp viu - de la preistorie la revoluția agricolă". Domnul Frank tratează despre lumea paleolitică, a vânătorilor-culegători, despre originile conștiinței moderne, despre ciclurile cerești (diurn, lunar, anual), care au adus primele noțiuni referitoare la timp, despre viziunea paleolitică a cosmosului, apoi despre revoluția agricolă din neolitic și despre cosmologia neolitică, bazată pe ciclicitate și eterna reîntoarcere.

Capitolul al doilea se intitulează: "Orașul, ciclul și epiciclul - de la revoluția urbană la un univers rațional". De această dată, autorul discută despre inventarea timpului istoric și despre inventarea imperiului urban în Antichitate, despre inventarea scrisului, apoi despre timp și cosmologie în Egiptul antic și în Mesopotamia. A doua parte a capitolului se ocupă de măsurarea timpului în Grecia antică, de timpul personal în Grecia elenistică, apoi de kosmos - viziunea grecească a unui univers ordonat geometric. Capitolul se încheie cu cinci întrebări cosmologice: Există un univers sau un multivers? Spațiul e infinit sau limitat? Spațiul există în sine? Timpul există în sine? În timp, Universul are un început și/sau sfârșit?

Capitolul al treilea se numește: "Ceasul, clopotnița și sferele lui Dumnezeu - de la mânăstirea medievală la cosmosul renascentist". Domnul Adam Frank prezintă istoria calendarului iulian și gregorian, crearea metodelor monastice de măsurare a timpului, viziunile medievale despre cosmos, precum și răspândirea turnurilor cu ceas în Europa în Evul Mediu târziu și Renaștere. Partea a doua a capitolului îi e dedicată revoluției cosmologice aduse de către Copernic, Galileo Galilei și Johannes Kepler.

Capitolul al patrulea poartă titlul: "Mașinării cosmice, noaptea iluminată și ceasul fabricii - de la Universul lui Newton la termodinamică și la Revoluția Industrială".  Autorul prezintă în paralel contribuțiile lui Ambrose Crowley (care a introdus ceasurile în fabrici) și pe cele ale lui Sir Isaac Newton (care a propus legile dinamicii și legea gravitației pentru a explica, între altele, mișcările planetelor din Sistemul Solar). Apoi, se discută rezolvarea problemei longitudinii în secolul al optsprezecelea, proliferarea observatoarelor astronomice, apariția timpului industrial și a iluminatului public. Finalul capitolului prezintă apariția termodinamicii și ipoteza morții termice a Universului.

Al cincilea capitol se intitulează: "Telegraful, ceasul electric și universul unificat - imperativele simultaneității de la fusurile orare la cosmosul lui Einstein". Domnul Frank arată cum, în ultimele decenii ale secolului al nouăsprezecelea, existența rețelelor de căi ferate transcontinentale a dus la stabilirea unor fusuri orare internaționale, apoi efectele dezvoltării unei rețele internaționale de telegrafie, după care tratează despre Albert Einstein, teoria relativității restrânse, teoria relativității generalizate și viziunea unui spațiu-timp cvadridimensional.

Al șaselea capitol se numește: "Universul în expansiune, orele radiofonice și timpul mașinii de spălat - viața, cosmologia și cultura între cele două războaie mondiale". Mai întîi, autorul prezintă schimbările domestice aduse de aparatele electrocasnice (în primul rînd de mașinile de spălat automate și de frigidere). Apoi, arată contribuția astronomului Edwin Hubble la dezvoltarea cosmologiei. Aflăm despre modele ale Universului dezvoltate de Albert Einstein și de Willem de Sitter, despre legea lui Hubble și despre modelul Universului relativist în expansiune creat de Alexander Friedmann. Spre finalul capitolului, se discută despre proliferarea aparatelor de radio în lumea occidentală în perioada interbelică și despre audițiile radiofonice ca ritual național.

Capitolul al șaptelea poartă titlul: "Big Bang, Telstar și un nou Armaghedon - triumful Big Bang-ului nuclear într-o epocă spațială televizată". Domnul Frank discută despre experimentele postbelice cu arme nucleare, despre dezvoltarea teoriei Big Bang-ului de către Lemaître, despre pericolul unui conflict nuclear în Războiul Rece, apoi despre teoria revizuită a Big Bang-ului propusă de Alpher, Bethe și Gamow. A doua parte a capitolului se concentrează asupra lansării primilor sateliți artificiali de telecomunicații, respectiv asupra descoperirii radiației de fond a Universului de către Wilson și Penzias ca dovadă în sprijinul teoriei Big Bang-ului.

Al optulea capitol se intitulează: "Inflație, telefoane mobile și universul Outlook - revoluții informaționale și Big Bang-ul dă de necaz".  Autorul arată efectele Revoluției Informaționale la începutul secolului al douăzeci și unulea, hiperconectarea prin telefonie mobilă și mesagerie electronică, apoi dezvoltarea modelului standard al particulelor elementare pe baza cercetărilor efectuate cu acceleratoare de particule, modelul inflaționist al Big Bang-ului, respectiv ipoteza materiei întunecate propusă de două grupuri de cercetători de la Berkeley și de la Harvard pentru a explica accelerarea expansiunii Universului.

Capitolul al nouălea se numește: "Roți rotind roți: universuri ciclice și provocarea gravitației cuantice - timp etern prin timp repetat". Domnul Frank prezintă aici teoria Universului ciclic, propusă de către Friedmann, precum și critica adusă acestui model de către Richard Tolman prin introducerea efectelor entropiei. Se discută apoi teoria gravitației cuantice, teoria coardelor, respectiv teoria a două universuri paralele care, periodic, se generează reciproc, propusă de Paul Steinhardt și Neil Turok.

Capitolul al zecelea poartă titlul: "Eternități veșnic schimbătoare: promisiunea și pericolele unui multivers - inflația eternă, săgețile timpului și principiul antropic". Mai întâi, autorul prezintă ipoteza cosmologiei stabile propusă de Fred Hoyle (și contrazisă de observații astronomice ulterioare), apoi ipoteze mai recente despre inflații periodice care generează noi universuri, respectiv problema sensului curgerii timpului ridicată de Sean Carroll, iar, în final, diferitele forme propuse pentru principiul antropic.

Al unsprezecelea capitol se intitulează: "Pieirea: sfârșitul începuturilor și sfârșitul timpului - alternativele radicale, în tei acte, ale cosmologiei". Actul întâi îl reprezintă sfârșitul timpului, propus de Julian Barbour. Actul al doilea - sfârșitul ceasurilor și al măsurării timpului, sugerat de Andreas Albrecht. Actul al treilea - sfârșitul legilor fizicii. Căci, conform criticilor aduse de Lee Smolin și Roberto Mangabeira Unger, fizicienii par să se îndepărteze de fizică și să se adâncească într-o metafizică din ce în ce mai înstrăinată de realitate.

Capitolul al doisprezecelea se numește: "Pe pajiștile bătute de vânt - sfârșitul începutului în timpul uman și în cel cosmic" Autorul pune lucrurile în perspectivă, ridică întrebări despre influențele reciproce între timpul cosmologic și cel social, discută despre eficiență (făcută celebră de către Frederick Taylor), apoi despre cosmologie și adevăruri cosmice, iar în cele din urmă despre mișcarea Slow Food și revolta oamenilor contemporani împotriva eficienței duse la extrem.

Volumul se încheie cu o secțiune de mulțumiri, cu note de final, împărțite pe capitole, cu o bibliografie impresionantă, cu lista surselor ilustrațiilor și cu un index, precum și cu o scurtă notă biobibliografică.

Pe ansamblu, About Time: Cosmology and Culture at the Twilight of the Big Bang mi s-a părut nu doar ambițioasă, ci și amplă. Densitatea informațiilor din fiecare capitol a fost foarte ridicată, temele atinse au fost diverse (de la descoperiri arheologice la teorii cosmologice relativ recente și de la mituri grecești sau hinduse la schimbări sociale aduse de revoluția informațională), iar unele dintre subiectele tratate au fost destul de nefamiliare. Mărturisesc că tocmai densitatea ridicată a informațiilor și stranietatea unora dintre teoriile prezentate au făcut lectura anevoioasă pe alocuri, în pofida bunei organizări a materialului prezentat, a discursului accesibil, presărat cu anecdote relevante, și a temei atractive a cărții.

Desigur, timpul petrecut cu lectura acestei cărți a fost bine investit. (Puteți comanda și dumneavoastră un exemplar aici.) Cu siguranță însă că About Time: Cosmology and Culture at the Twilight of the Big Bang necesită o lectură atentă, cu notițe, efectuată cu mintea odihnită - căci nu este o carte lejeră, de divertisment.

Aș adăuga că un merit important al acestui volum este că, în urma lecturii, m-am simțit îndemnat să încep alte două cărți cu subiecte asemănătoare: Time Reborn de Lee Smolin și Endless Universe de Paul Steinhardt și Neil Turok. Dar despre acelea am să vă relatez la momentul potrivit.   

Niciun comentariu: