Mark J. Penn & E. Kinney Zalesne, 'Microtrends' (2007)

La începutul lunii iulie 2009, mergînd în vizită la importatorii mei preferaţi, Nautilus (http://nautilus.ro), am dat peste o carte cu un titlu incitant: Microtrends - The Small Forces Behind Tomorrow's Big Changes (Editura Twelve, New York, 2008). Am cumpărat-o, am răsfoit-o, după un timp am cedat ispitei şi am început să o citesc, iar în cele din urmă am constatat că este extrem de captivantă - poate cea mai interesantă carte de non-ficţiune din cîte am parcurs de la Doctrina şocului încoace.

Să vă spun şi dumneavoastră de ce:

Premisa volumului Microtrends este că, pe lîngă tendinţele majore precum cele identificate de Alvin Toffler în Şocul viitorului şi Al Treilea Val sau de John Naisbitt în Megatendinţe şi Megatendinţe 2000, societatea este afectată şi de o mulţime de microtendinţe, unele contradictorii sau complementare, care pot avea un efect disproporţionat în raport cu numărul persoanelor care le formează atît timp cît aceste tendinţe pun în mişcare minimum unu la sută dintre membrii societăţii. Pe parcursul cărţii, autorii identifică şaptezeci şi cinci de asemenea microtendinţe, cele mai multe dintre ele în Statele Unite ale Americii, cîteva în Vietnam, Uniunea Europeană, Rusia, China şi India.

(Probabil mă veţi întreba de ce ar trebui să ne intereseze unele schimbări incipiente din altă ţară aflată în altă emisferă. Un răspuns, de la John Naisbitt citire, este că în ultimele cîteva decenii unele valuri de schimbare au pornit de pe coasta de vest a S.U.A., au traversat continentul nord-american, apoi Atlanticul, au parcurs Europa Occidentală şi au ajuns în cele din urmă şi la noi. Utilizarea calculatoarelor personale şi ascultarea muzicii la iPod ar fi numai două exemple de asemenea schimbări care au început în Silicon Valley şi au ajuns cu oarecare întîrziere şi în ţara noastră.)

Pentru mai uşoara înţelegere a cărţii, autorii au dedicat cîte un capitol fiecăreia dintre microtendinţe şi au grupat capitolele tematic, pe secţiuni.

Partea întîi tratează despre tendinţe legate de iubire, sex şi relaţii. Poate cea mai îngrijorătoare este că o proporţie crescîndă de femei americane suferă de pe urma unui dezechilibru demografic.

Partea a doua se ocupă cu viaţa profesională, unde din ce în ce mai mulţi pensionari continuă să lucreze, iar femeile tind să domine numeric profesiile umaniste.

Partea a treia examinează tendinţe rasiale şi religioase, unele previzibile (precum acceptarea evreilor în societatea americană), altele surprinzătoare (cum ar fi apariţia unui segment demografic de imigranţi mexicani protestanţi).

Partea a patra prezintă tendinţe legate de sănătate şi bunăstare, dintre care cel puţin una, referitoare la preocuparea crescîndă pentru prevenirea cancerului de piele, a fost prevăzută din 1993 de William Gibson în romanul Lumină virtuală.

Partea a cincea discută tendinţe emergente din viaţa de familie, cum ar fi taţii înaintaţi în vîrstă cu copii mici, cuplurile care preferă să aibă animale de casă mai degrabă decît copii sau fiii care îşi îngrijesc părinţii bătrîni şi bolnavi.

Partea a şasea are ca subiect politica, iar cea mai îngrijorătoare tendinţă din acest domeniu este că politicienii şi societatea civilă trebuie să integreze social peste 650 000 de deţinuţi eliberaţi în fiecare an în S.U.A. - faţă de aproximativ 100 000 în 1973.

Partea a şaptea se concentrează asupra adolescenţilor, de la cei preocupaţi de tricotaj la cei care au iniţiat deja afaceri prospere pe Internet. Poate cea mai îmbucurătoare microtendinţă din această secţiune o reprezintă un segment demografic al adolescenţilor de culoare preocupat de succesul academic şi de munca voluntară în serviciul comunităţii.

Partea a opta tratează despre mîncare, băutură şi dietă, unde unele tendinţe sînt interesante (precum numărul crescînd al copiilor şi tinerilor vegetarieni), altele alarmante (cum ar fi abuzul de cofeină şi de băuturi energizante).

Partea a noua prezintă microtendinţe legate de stilul de viaţă, spre exemplu apariţia unui segment de populaţie cu capacitate sporită de concentrare a atenţiei pe termen lung sau creşterea numărului taţilor care petrec mai mult timp cu copiii.

Partea a zecea discută tendinţe legate de bani şi de clase sociale. Poate cea mai importantă microtendinţă din această secţiune, dacă nu chiar din toată cartea, este numărul crescînd al persoanelor falimentare din clasa de mijloc. Întrucît Microtrends a fost publicată iniţial în 2007, capitolul acesta poate fi văzut ca un avertisment timpuriu asupra crizei financiare şi imobiliare care avea să afecteze societatea americană un an mai tîrziu.

Partea a unsprezecea se ocupă de înfăţişare şi modă, de la tatuaje la chirurgia estetică şi de la persoanele neglijente la femeile minione ignorate de magazinele de confecţii.

Partea a douăsprezecea, dedicată tehnologiei, răstoarnă cu dovezi convingătoare cîteva prejudecăţi şi demonstrează că tinerii preocupaţi de tehnologie au ajuns să fie cei mai activi pe plan social, respectiv că în S.U.A. cele mai multe automobile sînt achiziţionate de femei.

Partea a treisprezecea este dedicată timpului liber şi divertismentului. Unele microtendinţe identificate aici sînt în ton cu individualismul american (precum preferinţa crescîndă pentru sporturi individuale în defavoarea celor de echipă), altele sînt reciproc complementare (cum ar fi creşterea peste 33 de ani a vîrstei medii a practicanţilor de jocuri pe calculator şi înmulţirea ascultătorilor de muzică clasică).

Partea a paisprezecea prezintă tendinţe din domeniul educaţiei, dintre care rata crescîndă a abandonului universitar, preferinţa unora pentru educaţia la domiciliu în locul celei de la şcoală şi înstrăinarea tinerilor americani de ştiinţele exacte în favoarea celor umaniste par să fie destul de familiare.

A cincisprezecea secţiune, şi cea mai consistentă, se concentrează asupra unor tendinţe internaţionale, de la achiziţia de locuinţe americane de către cetăţeni străini la apariţia cuplurilor britanice care îşi petrec timpul împreună, dar locuiesc separat, şi de la emanciparea feminină din India la dezvoltarea economică semnificativă din Vietnam.

Concluziile recapitulează principalele idei ale cărţii, de această dată corelate unele cu altele, şi pledează încă o dată pentru uneltele sociologiei: sondajul de opinie, cercetarea comparativă a datelor, studierea realităţii din teren mai degrabă decît preluarea opiniilor nefondate din mass media.

Microtrends se face remarcată nu numai prin rigurozitatea cu care susţine fiecare afirmaţie cu date, statistici şi grafice, ci şi prin claritatea expunerii şi prin umorul fin, de oameni de lume, cu care autorii pigmentează subiecte care altfel ar fi putut părea seci. Nu pot decît să îi laud pe Mark J. Penn şi E. Kinney Zalesne pentru modul în care au transformat nişte informaţii oarecum aride într-o carte foarte captivantă şi (precum şoricelul care zguduia un pod alergînd pe lîngă un elefant), alături de Bill Gates şi de Bill Clinton, vă recomand Microtrends din toată inima.

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina neoficială de web la adresa: http://www.geocities.com/themaddancinggod/Indexr.htm. Lectură plăcută!)